Dumitru Ţepeneag, prozator, eseist şi traducător, s-a născut la 14 februarie 1937, în Bucureşti, arată icr.ro.

După studiile efectuate la liceele Mihai Viteazul şi Matei Basarab a devenit, în 1955, student la Facultatea de Drept, pe care a abandonat-o după trei ani, potrivit "Dicţionarului scriitorilor români" (Ed. Albatros, 2002). Apoi a absolvit Institutul Pedagogic.

După terminarea studiilor a fost profesor de limba română, timp de un an, în comuna Radovanu, de lângă Olteniţa. A lucrat ca redactor pentru scurtă vreme la "România literară" (1969), apoi lector la Editura "Cartea Românească". A coordonat revista "Cahiers de l'Est", întemeiată de el, după plecarea din ţară, la Paris (1975-1980, 20 de numere; reapărută în 1991-1992, sub titlul "Les Nouveaux Cahiers de l'Est", patru numere).

La jumătatea anilor '60 a fondat, alături de Leonid Dimov, grupul oniric (din care făceau parte Virgil Mazilescu, Iulian Neacşu, Emil Brumaru, Sorin Titel, Virgil Tănase ş.a.), care a continuat să existe până în 1971, când s-a destrămat. Apariţia acestui grup a condus la diversificarea stilistică a orientărilor estetice în literatura română contemporană.

În anul 1968, întors în ţară după câteva luni petrecute la Paris, a publicat în "Luceafărul" o serie de patru articole despre onirism, întrerupte de cenzură. În urma retragerii dreptului de a publica în cursul anului 1972, a plecat din ţară, stabilindu-se definitiv în Paris. În anul 1975 i s-a retras şi cetăţenia română prin decret prezidenţial. La Paris e considerat unul dintre animatorii exilului literar românesc.

A debutat cu proză în revista "Gazeta literară" (1964), iar editorial cu volumul de proze scurte "Exerciţii" (1966), urmat de alte două volume din acelaşi gen "Frig" (1967), "Aşteptare" (1972, retras din librării după o săptămână; simultan a apărut la Paris traducerea "Exercices d'attente"; reeditat în ţară în 1993).

După stabilirea definitivă la Paris, a publicat în limba franceză numeroase volume de proză (romane), memorialistică, publicistică şi eseuri, apărute şi în româneşte după 1990: "Arpiéges" (1973, "Zadarnică e arta fugii", 1991), "Les Noces nécessaires" (1977, "Nunţile necesare", 1992), "Le mot sablier" (1985, "Cuvântul nisiparniţă", 1994), "Roman de gare" (1986, "Roman de citit în tren", 1993), "Hotel Europa" (1996), "Călătorie neizbutită" (1998), "Pont des arts" (1999), "Pigeon vole" (1989, "Porumbelul zboară", 1997); "Un român la Paris - pagini de jurnal 1970-1972" (1993); "Înscenare şi alte texte" (1992), "Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite" (1993), ''Războiul literaturii încă nu s-a încheiat'' (2000), "Destin cu Popeşti" (2001), "Maramureş" (2001), ''Clepsidra răsturnată. Dialog cu Ion Simuţ'' (2003), ''Capitalism de cumetrie'' (2007).

A mai alcătuit antologia de poezie "Quinze poétes roumains" (1990, Paris).

A publicat şi un volum de interviuri şi convorbiri purtate în anii '90 - ''Războiul literaturii încă nu s-a încheiat''. În 2009, la standul României, organizat de Institutul Cultural Român din Praga şi Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional din România şi-a lansat volumul "Hotel Europa" / "Hotel Evropa" (tradus în limba cehă). În acelaşi an, a apărut şi un număr al revistei literare ''Balkani'' (Bulgaria), dedicat literaturii române, care cuprinde şi proza lui Dumitru Ţepeneag.

În 2011 şi-a lansat romanul "Camionul bulgar" (Polirom, 2010), iar în 2012 a publicat volumul ''La belle Roumanie'' (Editura Aisara Edizioni, în traducerea Ilenei M. Pop).

A tradus din limba franceză, atât înainte cât şi după părăsirea ţării: Robbe-Grillet ("Gumele", 1967), Albert Béguin ("Sufletul romantic şi visul", 1970), Robert Pinget ("Graal-Pirat", 1972), A. Malraux. A publicat o carte de specialitate despre şah ("La Défense Alékhine", 1982) şi a mai tradus alte două în limba rusă.

A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1991, 2001), precum şi cu Premiul Academiei Române, în 1992, conform http://www.editura-art.ro/. În 2008, a primit, la Roma, Premiul Uniunii Latine, care este acordat anual unui artist de limbă neolatină a cărui operă este amplu tradusă şi difuzată în acest spaţiu lingvistic. În 2009, a fost distins cu Opera Omnia cu prilejul Zilelor culturale Poesis, care au marcat împlinirea a 20 de ani de la apariţia revistei din Satu Mare. La Gala Observatorul cultural din aprilie 2013, a obţinut premiul ''Gheorghe Crăciun'' pentru Opera Omnia. În decembrie 2015, a primit premiul ''Eugen Lovinescu'' pentru promovarea limbii şi literaturii române în străinătate, în cadrul Premiilor Muzeului Naţional al Literaturii Române.

La 19 aprilie 2017, a fost vernisată expoziţia aniversară "Dumitru Ţepeneag - Tentaţia labirintului", la Biblioteca Academiei Române. Cu acel prilej, au fost expuse cele mai importante manuscrise literare ale lui Dumitru Ţepeneag şi desene proprii. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Scriitorul Dumitru Tepeneag, laureat al Premiului ”Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia, participă la Gala Premiilor ”Observator Cultural”, decernate pentru cele mai bune apariţii editoriale ale anului 2012, Bucureşti, 8 aprilie 2013.