O PERSONALITATE PE ZI: Pictorul Constantin Piliuţă
Pictorul Constantin Piliuţă s-a născut la 4 februarie 1929, la Botoşani. A urmat cursurile Liceului "A. T. Laurian" din oraşul natal şi, apoi, a studiat la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti (1945-1949), sub îndrumarea lui Alexandru Ciucurencu.
A debutat în 1956, la Bucureşti, şi a participat apoi, cu regularitate la anuale de stat şi la expoziţii de artă românească în străinătate (1964 - Moscova; 1965 - Delhi; 1966 - Budapesta, Zagreb, Belgrad; 1969 - Moscova; 1970 - expoziţia internaţională de la Varşovia; 1974 - Atena, Cairo, Damasc, Teheran, Tunis, Moscova, Berlin, Glasgow; 1975 - Lisabona, Ankara, Atena; 1976 - Praga, Istanbul; 1977 - Paris, Copenhaga, Beijing, Shanghai, Ankara, New Delhi, Sofia; 1978 - Teheran, Lisabona, Lakewood-Ohio, Milwaukee Wisconsin; 1979 - Madrid, Ottawa, Ciudad de Mexico; 1994 - Munchen) şi la aproximativ 20 de expoziţii personale (Bucureşti, 1957, 1962, 1968, 1972; Veneţia, 1967; Havana, 1969; Malmo - Suedia, 1970, Odorheiul Secuiesc, 1971), potrivit lucrării "Dicţionarul artiştilor români contemporani" (Editura Meridiane, 1976) şi https://alexisart.ro/.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/ AGERPRES FOTO/ARHIVA
Constantin Piliuţă a lucrat pictură de şevalet, grafică, scenografie pentru teatre din Botoşani şi Bucureşti, frescă. În desen şi în pictură, înţelese ca modalităţi tradiţionale de exprimare, rămâne adeptul unui figurativ care îşi găseşte în propria sa metamorfoză resursele expresivităţii. Tonurile luminoase, degajate de impurităţi, compun o lume aerată, în care meditaţia se instaurează ca o modalitate de a se reface comuniunea cu o natură pură şi vitală. Cu aceleaşi posibilităţi de esenţializare, pictorul abordează şi alte genuri, ca portretul (Tudor Vianu, Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Ştefan Luchian) şi compoziţii de evocare istorică.
Vernisajul expoziţiei "Autoportrete si portrete", organizată de Galeria Occident în colaborare cu Galeria Piluta, cu ocazia împlinirii a 77 de ani de la naşterea pictorului Constantin Piliuţă.
Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO
În domeniul artei monumentale a realizat, în colectiv, portrete de voievozi şi cărturari (frescă în tempera la Muzeul Unirii din Alba Iulia, 1968), compoziţia de artă monumentală pentru Hidrocentrala Porţilor de Fier (1973), panouri decorative (mozaicuri din sticlă colorată şi marmură).
I-au fost acordate Premiul Uniunii Artiştilor Plastici (1964), Premiul "Ex-equo" al Comitetului de stat pentru Cultură şi Artă (1971), Premiul "Ion Andreescu" al Academiei (1974).
O ultimă expoziţie personală a fost organizată, în 2002, la galeria GalAteCa a Bibliotecii Universitare Centrale. Tot în 2002, lucrări ale pictorului au fost expuse alături de cele ale altor maeştrii ai peniţei, la Primul Salon de Grafică Satirică Românească, precum şi la expoziţia de artă plastică "Arc in the Palace".
Galerie de artă a pictorului Constantin Piliuţă.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/ AGERPRES/FOTO
La 24 februarie 2003, Preşedinţia României i-a conferit Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler pentru îndelungata activitate creatoare, originalitatea şi talentul pictural deosebit, recunoscute pe plan naţional şi internaţional.
Maestrul Constantin Piliuţă a murit la 3/4 mai 2003, la Bucureşti, pe fondul unei afecţiuni cardiace.
O galerie dedicată memoriei pictorului a fost inaugurată la 2 decembrie 2004, pe Calea Victoriei nr. 210.
Lucrări ale pictorului au fost expuse în cadrul mai multor expoziţii, precum expoziţia-eveniment "Grafica în pictura românească din colecţii particulare" (2012), "Clasici, moderni, contemporani. Pictură românească. Colecţia Lucian Pop" (2013), "Portretul în pictura românească din colecţii particulare" (2014), "Maeştrii Artei Româneşti - Colecţia Dantes" (2015), "Lumea trece şi ... petrece" (2017), a VI-a ediţie a Salonului Naţional de Arte Vizuale "Interferenţe" (2017, dedicat pictorului Constantin Piliuţă), "Ecouri hibernale" şi "Comuniune întru credinţă - De Florii ... la Galerii" (2018), "Memento Eminescu" şi "Natura statică - între clasic şi modern" (2019), expoziţia "Artişti botoşăneni de ieri... de azi ...." (2020). Totodată, lucrările artistului constituie obiectul a numeroase licitaţii importante de artă, autorul fiind constant în preferinţele colecţionarilor.
Inaugurarea oficială a galeriei de arta "Constantin Piliuţă".
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/ AGERPRES/FOTO
În 2021, în cadrul evenimentului Art Safari Bucureşti (15 sept.-3 oct.), a fost organizată, între altele, expoziţia "Constantin Piliuţă. Culoare de zenit" (curator Călin Stegerean), un omagiu adus pictorului care omologhează în pictura românească scena de gen ca expresie a derizoriului cotidian şi tablourile cu subiect floral ca loc de manifestare a esteticii simplităţii şi armoniei paletei, potrivit https://www.artsafari.ro/.
Vernisajul expoziţiei "Autoportrete si portrete", organizată de Galeria Occident în colaborare cu Galeria Piluţă, cu ocazia împlinirii a 77 de ani de la naşterea pictorului Constantin Piliuţă.
Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO
Între tablourile expuse s-au aflat: "Dans", "Maci", "Youth", "Pierrot şi Colombina", "Încurcat în socoteli", "Autoportret".
La 20 decembrie 2021, galeria "COLECŢIA DE ARTĂ", organizată de Consiliul Judeţean Botoşani şi Muzeul Judeţean Botoşani, a fost deschisă în spaţiul fostului magazin "City Gallery" din str. Piaţa Revoluţiei, nr. 12, printr-o expoziţie-eveniment dedicată artistului Constantin Piliuţă. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavri, editor online: Andreea Predal)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
''Să nu ne lenevim, trecându-ne vremea în zadar, pe care Dumnezeu ne-o dă spre pocăință. Ci în tot minutul să fim cu grijă că vine, vine ziua Domnului cea mare și înfricoșată, când fiecare va primi plata sa precum a lucrat în viață.'' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) (''Patericul R
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 aprilie
Ortodoxe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Greco-catolice Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști). Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Învierea Domnului (Pașt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie
Este a 110-a zi a anului 2025. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 02 h 42 m și apune la 11 h 01 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
SĂRBĂTORI: Biserica Catolică sărbătorește Învierea Domnului (20 aprilie)
Duminică, 20 aprilie, este sărbătorită de Biserica Catolică, Duminica Paștelui: solemnitatea Învierii Domnului. Sfânta Liturghie este celebrată în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, celebrarea euharistică fiind urmată de binecuvântarea 'Urbi et Orbi', conform calendarului slujbelor și ceremoniilor din Săptămâna Sfântă, publica
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)
În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paști, sărbătoarea Învierii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numită în cântările Bisericii 'praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor', Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc &
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.