O reuniune informală a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene are loc la Lille, în Franţa, la 3-4 februarie 2022, sub egida preşedinţiei franceze a Uniunii (ian. - iun. 2022). Printre subiectele abordate, se numără managementul crizei în Europa, radicalizarea, sistemele de alertă pentru răpirea copiilor etc., informează site-ul preşedinţiei franceze a Uniunii, https://presidence-francaise.consilium.europa.eu/.

Reuniunile oficiale ale Consiliului sunt organizate de Consiliul UE şi sunt prezidate de Preşedinţia Consiliului. Cu toate acestea, fiecare preşedinţie a Consiliului organizează şi reuniuni informale ale miniştrilor, pentru a purta discuţii privind iniţiative legate de un anumit subiect sau de o anumită formaţiune a Consiliului, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În prima zi a reuniunii informale de la Lille, la 3 februarie, miniştrii de interne ai statelor membre iau în discuţie managementul crizei în Europa, radicalizarea şi lecţiile învăţate din evenimentele recente din Afganistan sau Belarus cu privire la gestionarea frontierelor şi a migraţiei.

În privinţa managementului crizei, UE şi statele sale membre s-au concentrat în ultima perioadă pe măsuri de reducere a impactului negativ al pandemiei de COVID-19 asupra economiei, exemple în acest sens fiind: Planul de redresare al UE, Next Generation EU; SURE: sprijin temporar pentru lucrători; modificări ale bugetului UE pentru a aborda chestiuni urgente; redirecţionarea fondurilor UE pentru a ajuta statele membre care au cel mai mult nevoie de sprijin; sprijin pentru sectoarele cele mai afectate etc.

În ceea ce priveşte radicalizarea, UE constată că, în ultimii ani, acest fenomen a devenit o ameninţare mai gravă, în special din cauza dezvoltării de noi tehnologii şi a utilizării pe o scară tot mai largă a internetului şi a platformelor de comunicare socială. Concret, în aprilie 2021, UE a adoptat un regulament privind prevenirea diseminării conţinutului online cu caracter terorist, potrivit căruia autorităţile din statele membre au competenţa de a emite ordine prin care pot solicita furnizorilor de servicii de găzduire să elimine conţinutul cu caracter terorist sau să blocheze accesul la acesta în toate statele membre. Normele ar urma să se aplice începând cu 7 iunie 2022, scrie site-ul Consiliului.

La 4 februarie, în cea de-a doua zi a reuniunii, miniştrii justiţiei vor vorbi despre lupta împotriva urii, într-o întâlnire cu companiile de tehnologie digitală planificată, despre sisteme de alertă pentru răpirea copiilor sau despre recunoaşterea între statele membre a filiaţiei stabilite în cadrul Uniunii Europene, potrivit https://presidence-francaise.consilium.europa.eu/.

***
Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a fost una formală şi a avut loc în zilele de 9-10 decembrie 2021, la Bruxelles. S-au discutat, printre altele, teme precum ameninţările hibride şi provocările legate de migraţie, aplicarea acquis-ului Schengen în Croaţia, Mecanismul de evaluare şi monitorizare Schengen, cooperarea privind combaterea terorismului etc, informează https://www.consilium.europa.eu/.

***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia).

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească. Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)