Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului (27 ianuarie) marcată în Parlamentul European şi la Comisia Europeană, publicarea Eurobarometrului special comun privind viitorul Europei, Consiliul Afaceri Generale, adoptarea Regulamentului de revizuire a mandatului Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA), decizia Consiliului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu şase state candidate - Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croaţia, Peru şi România - sunt câteva dintre evenimentele perioadei.

Parlamentul European
La 27 ianuarie 2022, la 77 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist de la Auschwitz, eurodeputaţii au marcat Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului. Ceremonia a fost deschisă la ora locală 12.30, cu un discurs al preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, urmat de un interludiu muzical. Supravieţuitoarea Holocaustului Margot Friedländer, în vârstă de 100 ani, s-a adresat, apoi, eurodeputaţilor. Comemorarea s-a încheiat cu un minut de reculegere în memoria victimelor Holocaustului, urmat de un al doilea interludiu muzical, arată www.europarl.europa.eu.
 

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Foto: (c) OLIVIER HOSLET / EPA

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat, la 26 ianuarie, înaintea Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, că antisemitismul dezumanizează populaţia evreiască şi ''o lipseşte de drepturi şi demnitate''. ''Nu trebuie să uităm niciodată'', a insistat Von der Leyen în timpul intervenţiei sale, atrăgând totodată atenţia că ''antisemitismul este din nou în creştere'' şi ''ameninţă comunităţile evreieşti din Europa''.

Şefa executivului european a amintit că instituţia pe care o conduce a prezentat, la 5 octombrie 2021, o strategie privind combaterea antisemitismului şi susţinerea vieţii evreieşti, pentru a sprijini ţările UE şi societatea civilă în lupta lor împotriva antisemitismului. Comemorarea Holocaustului este un pilon esenţial al eforturilor pentru a ne asigura că istoria noastră nu va fi niciodată uitată, potrivit https://ec.europa.eu/.

Pentru prima dată, la 27 ianuarie 2022, clădirea Berlaymont, sediul Comisiei Europene, a fost iluminată, cu simbolul #WeRemember, alăturându-se astfel campaniei organizate în comun de Congresul Evreiesc Mondial şi UNESCO în memoria victimelor Shoah-ului. Totodată, Comisia a lansat şi continuă să desfăşoare campania #ProtectTheFacts împreună cu Alianţa Internaţională pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA), UNESCO şi ONU.

Consiliul UE
În cadrul Consiliului Afaceri Generale din 25 ianuarie 2022, preşedinţia franceză şi-a prezentat priorităţile pentru mandatul său de şase luni. Miniştrii au avut o dezbatere de orientare cu privire la pachetul legislativ "Consolidarea democraţiei şi a integrităţii alegerilor", prezentat de Comisia Europeană la 25 noiembrie 2021. Scopul acestui pachet legislativ este de a garanta alegeri libere şi corecte, dezbateri publice deschise, de a face ca lumea digitală să fie mai responsabilă şi de a proteja mai bine democraţia şi procesele electorale de tentativele de ingerinţă şi de manipulare a informaţiilor. Obiectivul urmărit este ca acest pachet legislativ să fie adoptat şi pus în aplicare în timp util pentru alegerile europene din 2024.
 

Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian

Foto: (c) STEPHANIE LECOCQ / EPA

Preşedinţia franceză a informat Consiliul despre stadiul lucrărilor din cadrul Conferinţei privind viitorul Europei, inclusiv despre cele mai recente evoluţii şi despre perspective. Miniştrii au făcut schimb de opinii cu privire la primele serii de recomandări ale grupurilor de dezbatere ale cetăţenilor europeni, care se vor reuni în continuare, precum şi cu privire la organizarea de consultări naţionale. Sub rezerva evoluţiei situaţiei epidemiologice, se preconizează că grupurile îşi vor finaliza lucrările până la sfârşitul lunii februarie 2022, fiind prevăzute adunări plenare în martie şi aprilie. Preşedinţia franceză planifică încheierea politică a exerciţiului la 9 mai de către cei trei copreşedinţi.

Miniştrii au avut un schimb de opinii referitor la starea sănătăţii şi la măsurile luate la nivel naţional şi au evaluat coordonarea la nivelul UE. Circulaţia continuă a variantei Delta şi răspândirea rapidă a variantei Omicron rămân motive de îngrijorare. În acest context, campaniile de vaccinare, inclusiv administrarea dozelor de rapel, ar trebui să continue de urgenţă. De asemenea, este important să se combată reticenţa faţă de vaccinare şi dezinformarea.

Consiliul Afaceri Generale a adoptat o recomandare revizuită privind călătoriile în interiorul Uniunii Europene. Aceasta ţine seama de evoluţiile înregistrate în ceea ce priveşte vaccinarea şi răspândirea variantei Omicron şi reflectă o schimbare de abordare: de la abordarea bazată iniţial pe situaţia epidemiologică din fiecare regiune la o abordare individuală bazată pe statutul fiecărui călător. De asemenea, Consiliul a vorbit despre solidaritatea internaţională, Uniunea Europeană fiind cel mai mare exportator şi donator de vaccinuri din lume. Consiliul a reafirmat dorinţa UE de a-şi intensifica sprijinul pentru ţările care au cea mai mare nevoie de ajutor, în special din Africa, oferind în continuare sprijin european pentru COVAX, dar şi pe bază bilaterală, în cooperare cu partenerii.
 

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell

Foto: (c) STEPHANIE LECOCQ / EPA

Miniştrii Afacerilor Europene au purtat o discuţie referitoare la relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Ei s-au referit la discuţiile în curs cu Regatul Unit pentru a identifica soluţii practice în cadrul protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord pentru dificultăţile specifice de punere în aplicare cu care se confruntă populaţia din Irlanda de Nord. Miniştrii au abordat şi divergenţele persistente legate de punerea în aplicare a acordului de retragere în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor şi dificultăţile generate de punerea în aplicare a acordului comercial şi de cooperare, în special pentru pescuit şi pentru concurenţa loială.

La 25 ianuarie, Consiliul a adoptat Regulamentul de revizuire a mandatului Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA), făcând un pas important în direcţia consolidării gradului de pregătire pentru situaţii de criză a EMA şi a gestionării acestor situaţii de către agenţie în legătură cu medicamentele şi dispozitivele medicale. Noile norme vor permite agenţiei să monitorizeze îndeaproape şi să reducă deficitele de medicamente şi de dispozitive medicale pe durata unor evenimente de importanţă majoră şi a unor situaţii de urgenţă de sănătate publică şi facilitează aprobarea mai rapidă a medicamentelor care ar putea trata sau preveni o boală ce provoacă o criză în domeniul sănătăţii publice. Adoptarea unui mandat consolidat al EMA face parte din Pachetul privind uniunea europeană a sănătăţii, propus de Comisie în noiembrie 2020. Regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial şi va intra în vigoare în ziua care urmează datei publicării cu aplicare de la 1 martie 2022.

Parlamentul European şi Comisia Europeană au publicat, la 25 ianuarie, un Eurobarometru special comun privind viitorul Europei. Anul 2022 a fost desemnat Anul european al tineretului, iar prezentul sondaj evidenţiază punctele de vedere ale tinerilor europeni cu privire la provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, alături de rolul-cheie pe care îl joacă tinerii în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei, conform https://ec.europa.eu/.

Potrivit sondajului, 91% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani consideră că combaterea schimbărilor climatice poate contribui la îmbunătăţirea propriei stări de sănătate şi bunăstare, idee susţinută şi de 84% dintre cei cu vârsta de minim 55 de ani. Aproape unul din doi europeni (49%) consideră schimbările climatice drept principala provocare globală pentru viitorul UE şi sprijină în integralitate obiectivele de mediu ale Pactului verde european: 88% dintre europeni consideră că este important să crească ponderea energiei din surse regenerabile în economie pentru o eficienţă energetică mai mare, în timp ce 80% sunt de acord că este important ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 şi să promoveze creşterea pieţei vehiculelor cu emisii zero şi cu emisii scăzute.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Cele mai menţionate patru provocări cu care se confruntă UE sunt inegalităţile sociale (36%), şomajul (32%), urmate de problemele legate de migraţie (31%). La fel ca în cazul provocărilor globale, problemele de mediu şi schimbările climatice ocupă, de asemenea, un loc important pe lista provocărilor cu care se confruntă UE, menţionate de 32% dintre respondenţi.

Europenii consideră că respectarea de către UE a democraţiei, a drepturilor omului şi a statului de drept (27%) este principalul atu al UE, urmat de puterea sa economică, industrială şi comercială (25%). Pacea (49%), libertatea de opinie (47%), egalitatea socială şi solidaritatea (45%), precum şi toleranţa şi deschiderea faţă de alţii (44%) sunt valorile cel mai bine reprezentate de UE în comparaţie cu alte ţări, potrivit respondenţilor.

Marea majoritate a europenilor sunt fericiţi că trăiesc în UE (81%) şi în ţara lor (89%) şi sunt mulţumiţi de viaţa lor de familie (89%).

Cetăţenii europeni sunt în continuare interesaţi să contribuie la Conferinţa privind viitorul Europei şi să participe la aceasta. În general, europenii consideră că schimbările climatice şi mediul (44%), sănătatea (40%), precum şi o economie mai solidă, justiţie socială şi locuri de muncă (40%) sunt aspecte esenţiale pentru conferinţă. Respondenţii ar fi mai motivaţi să participe la activităţile conferinţei dacă ar fi convinşi că participarea lor ar avea un impact real (53%). 90% dintre europeni sunt de acord că vocile cetăţenilor UE ar trebui luate mai mult în considerare în deciziile referitoare la viitorul Europei. 55% dintre europeni menţionează votul la alegerile europene ca fiind una dintre cele mai eficiente modalităţi de a se asigura că vocile sunt auzite de factorii de decizie de la nivelul UE.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)
La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis deschiderea discuţiilor de aderare cu şase state candidate - Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croaţia, Peru şi România, notează www.oecd.org.

Acesta este rezultatul deliberării atente a membrilor OCDE pe baza Cadrului de examinare a potenţialilor membri bazat pe dovezi ale progresului înregistrat de cele şase ţări de la primele cereri respective de aderare la OCDE. România şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE în aprilie 2004, candidatură care a fost reiterată în mai multe rânduri. În continuare, vor fi pregătite foi de parcurs individuale pentru procesul de evaluare detaliată, cu condiţia ca ţările respective să confirme aderarea la valorile, viziunea şi priorităţile reflectate în "Declaraţia privind Viziunea OCDE" şi "Declaraţia ministerială a Consiliului" adoptate în 2021.
 

Secretarul general al OCDE, Mathias Cormann

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

Secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, a remarcat, cu acest prilej: "Membrii OCDE au confirmat astăzi că OCDE este o organizaţie deschisă, relevantă la nivel global, aflată în continuă evoluţie. Aderarea la OCDE rămâne cea mai directă şi eficientă modalitate de a asigura adoptarea şi diseminarea valorilor, principiilor şi standardelor noastre comune în întreaga lume". El a subliniat că "ţările candidate vor putea folosi procesul de aderare pentru a promova reforme ulterioare în beneficiul poporului lor, consolidând în acelaşi timp OCDE ca o comunitate similară, angajată într-o ordine internaţională bazată pe reguli".

Pe măsură ce se primesc răspunsuri de la ţările candidate, foile de parcurs individuale pentru aderare vor fi luate în considerare şi adoptate de Consiliul OCDE, care stabileşte termenii, condiţiile şi procesul de aderare şi reflectă domeniile prioritare deja identificate de membrii OCDE. Procesul include o evaluare riguroasă şi aprofundată, de către peste 20 de comitete tehnice, în vederea alinierii ţării candidate la standardele, politicile şi practicile OCDE.

Evaluările tehnice vor acoperi o gamă largă de domenii de politică şi se vor concentra pe aspecte prioritare, inclusiv comerţul deschis şi investiţiile, progresul în guvernanţa publică, eforturile de integritate şi anticorupţie, precum şi protecţia eficientă a mediului şi acţiunile privind clima. Nu există un termen limită pentru finalizarea proceselor de aderare. Rezultatul şi calendarul depind de capacitatea fiecărei ţări candidate de a se adapta şi ajusta pentru a se alinia la standardele şi cele mai bune practici ale Organizaţiei. Odată ce toate comitetele tehnice şi-au finalizat revizuirile, o decizie finală va trebui luată în unanimitate de către toate ţările membre OCDE (38 de membri, dintre care 23 sunt state europene) în Consiliul OCDE. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)