Decizia Consiliului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de a deschide negocierile cu România, şedinţa CSAT pe tema situaţiei de securitate din Zona Extinsă a Mării Negre şi de pe Flancul Estic al NATO, depunerea de către Marcel Boloş (PNL) a jurământului de învestitură în funcţia de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, nominalizarea la premiile César a actriţei franco-române Anamaria Vartolomei, marcarea de către autorităţi a Zilei Unirii Principatelor (24 ianuarie) etc. reprezintă o parte dintre cele mai importante evenimente interne ale perioadei 24-28 ianuarie 2022.

AFACERI EXTERNE
*La 25 ianuarie, Consiliul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a decis să deschidă discuţiile pentru aderarea la organizaţie cu şase candidaţi: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croaţia, Peru şi România.
Conform unui comunicat de presă de pe site-ul https://www.oecd.org/, din 25 ianuarie, decizia "vine ca urmare a deliberărilor atente ale membrilor OCDE pe baza dovezilor din cadrul pentru luarea în Considerare a Posibililor Membri şi a progreselor făcute de către cele şase state de la primele cereri depuse pentru calitatea de membru OCDE".
În aceeaşi zi, preşedintele Klaus Iohannis a scris pe Facebook: "Salut călduros decizia OCDE de astăzi de deschidere a negocierilor de aderare cu România. Mulţumesc secretarului general Mathias Cormann şi statelor membre pentru susţinerea candidaturii României! Rămânem angajaţi să atingem obiectivul aderării la OCDE, cu energie şi determinare".
La 26 ianuarie, prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a condus şedinţa Comitetului Interministerial OCDE, al cărui rol este coordonarea negocierilor şi transformărilor necesare pentru admiterea României în Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
"Decizia de ieri a Consiliului OCDE referitoare la deschiderea negocierilor de aderare cu România reprezintă pentru noi o oportunitate pe care suntem datori să o valorificăm. Reuniunea de astăzi este semnalul pe care îl dăm privind seriozitatea cu care tratăm pregătirea aderării noastre la OCDE, pentru a fi alături de statele dezvoltate, care deţin peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. După aderarea la NATO şi UE, deschiderea perspectivelor de aderare la OCDE este şansa unei noi etape de reforme în favoarea cetăţeanului şi alinierea societăţii noastre la modelul democraţiilor consolidate", a declarat premierul Nicolae Ciucă, la 26 ianuarie.

Secretarul general al OCDE, Mathias Cormann

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

În acelaşi context, al deschiderii negocierilor României cu OCDE, la 28 ianuarie, secretarul general al organizaţiei, Mathias Cormann, efectuează o vizită oficială la Bucureşti.
- Mathias Cormann a afirmat, la Bucureşti, că România s-a descurcat "foarte bine" în ultima decadă, dar "sunt încă zone în care este nevoie de mai multă muncă". În contextul vizitei oficiale pe care o efectuează în ţara noastră, el a participat, la Palatul Victoria, la lansarea studiului "Economic Survey of Romania".
- Documentul "Studiu economic pentru România", proiect dezvoltat cu OCDE, arată angajamentul ferm al ţării noastre în ceea ce priveşte aderarea la OCDE şi reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice ale României, a declarat, la rândul său, prim-ministrul Nicolae Ciucă, în context.
Tot la 28 ianuarie, Mathias Cormann este primit şi de preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.
OCDE este un for interguvernamental înfiinţat în 1961 şi dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi stabilităţii sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni - 23) sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

POLITIC
* Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, la 26 ianuarie, că în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din aceeaşi zi au fost decise mai multe măsuri importante privind actuala criză de securitate creată de Rusia, cum ar fi continuarea demersurilor concrete pentru creşterea prezenţei Aliate şi SUA pe teritoriul României, gestionarea eventualelor intrări de refugiaţi, şeful statului asigurând că nu este cazul ca vreun cetăţean să se teamă.
"Am decis în şedinţa CSAT o serie de măsuri importante. Voi da, din motive lesne de înţeles, doar câteva exemple, având în vedere sensibilitatea tematicii, cum ar fi continuarea demersurilor concrete pentru creşterea prezenţei Aliate şi a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securităţii statului român", a precizat Iohannis într-o declaraţie după şedinţa CSAT, în care s-a discutat situaţia de securitate din Zona Extinsă a Mării Negre şi de pe Flancul Estic al NATO.

Preşedintele României, Klaus Iohannis

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat, în context, că România trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu posibil în contextul situaţiei de securitate din regiune. "Astăzi am făcut o analiză completă a situaţiei de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicaţiilor militare, economice şi energetice, dar şi din perspectiva migraţiei necontrolate. România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina şi trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu posibil", a punctat preşedintele.
Klaus Iohannis a mai spus că dialogul diplomatic în detensionarea situaţiei trebuie să aibă un rol primordial. "Dialogul diplomatic trebuie să aibă un rol primordial în detensionarea situaţiei actuale şi este important ca acesta să continue. Discuţiile recente cu Federaţia Rusă, inclusiv cele din cadrul Consiliului NATO-Rusia, au permis prezentarea detaliată a abordării NATO faţă de situaţia de securitate actuală, insistând asupra obiectivului clar al dezescaladării. (...) Trebuie însă să fim pregătiţi şi pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului", a adăugat preşedintele.

* PNL l-a propus pe Marcel Boloş ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a anunţat, la 27 ianuarie 2022, preşedintele liberalilor, Florin Cîţu. La 28 ianuarie, Marcel Boloş a depus jurământul de învestitură în funcţie, într-o ceremonie desfăşurată la Palatul Cotroceni. Postul de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării a rămas vacant după ce Florin Roman a demisionat, la 15 decembrie 2021.

CORONAVIRUS
Evoluţia cazurilor de de COVID-19 în România, în perioada 24-28 ianuarie:
În perioada 24-28 ianuarie, s-au înregistrat noi recorduri zilnice de infectări cu virusul SARS-CoV-2, după cum urmează:
* 24 ianuarie: 12.082 de cazuri noi (cu 2.006 mai puţine decât în ziua anterioară) şi 41 de decese;
* 25 ianuarie: 19.685 de cazuri noi (cu 7.603 mai multe decât în ziua anterioară) şi 44 de decese;
* 26 ianuarie: 34.255 de cazuri noi (cu 14.570 mai multe decât în ziua anterioară) şi 94 de decese;
* 27 ianuarie: 31.683 de cazuri noi (cu 2.572 mai puţine decât în ziua anterioară) şi 71 de decese;
* 28 ianuarie: 31.724 de cazuri noi (cu 41 mai multe decât în ziua anterioară) şi 60 de decese; în total, până la 28 ianuarie 2022, la nivel naţional, erau înregistrate 2.146.558 de cazuri de infectare, iar 59.857 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat.

JUSTIŢIE
* Curtea Constituţională a României a respins ca neîntemeiată, la 26 ianuarie, sesizarea USR privind Hotărârea de revocare a Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului. Motivele de neconstituţionalitate invocate de USR au fost încălcarea art. 64 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor sunt aleşi pe durata mandatului forurilor legislative. Alte motive invocate au fost încălcarea principiului supremaţiei legii şi a principiului constituţional al configuraţiei politice a Camerelor Parlamentului. La finalul lunii noiembrie, Anca Dragu a fost revocată din funcţie, iar în aceeaşi zi preşedintele PNL, Florin Cîţu, a fost ales la conducerea Senatului.

SOCIAL

Angajaţi ai STB protestează în incinta Autobazei Nordului, din sectorul 1

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

* La 25 ianuarie, angajaţii Societăţii de Transport Bucureşti (STB) au decis suspendarea acţiunii de protest şi reluarea activităţii, după cinci zile în care transportul public din Bucureşti a fost blocat.

CULTURĂ
* Cu ocazia zilei de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor, preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Senatului, Florin Cîţu, au participat la ceremonia de decorare a Drapelelor de Luptă ale Brigăzii 282 Blindată "Unirea Principatelor", Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice "Alexandru Ioan Cuza" şi Batalionului 284 Tancuri "Cuza Vodă", la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I. Ceremonia a debutat cu intonarea Imnului de stat şi oficierea unui serviciu religios. Şeful statului a depus o coroană de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut.

Manifestări organizate în Botoşani, cu prilejul sărbătoririi a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO

La 24 ianuarie este sărbătorită, în fiecare an, Ziua Unirii Principatelor Române. La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn şi al Ţării Româneşti, după ce la 5/17 ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei, realizându-se astfel unirea celor două Principate Române sub conducerea unui singur domnitor.

*Actriţa franco-română Anamaria Vartolomei, în vârstă de 22 de ani, a fost nominalizată, la 26 ianuarie, la premiile César - cele mai prestigioase distincţii atribuite de cinematografia franceză -, la categoria "cea mai bună tânără speranţă feminină", datorită rolului interpretat în filmul "L'événement", conform site-ului linternaute.com.

DIVERSE
* Transparency International (TI) a publicat, la 25 ianuarie, Indicele anual de Percepţie a Corupţiei (IPC) 2021, arătând că marea majoritate a statelor lumii nu au înregistrat progrese semnificative în ce priveşte reducerea corupţiei în ultimii 10 ani. În ceea ce priveşte România, aceasta are, în 2021, un indice de 45 de puncte, rămânând în rândul celor trei ţări din Uniunea Europeană percepute drept cele mai corupte, alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Media globală a IPC rămâne neschimbată, la 43 de puncte, în timp ce media la nivelul UE este de 64 de puncte.
Ţările aflate în topul IPC sunt Danemarca (88 puncte), Finlanda (88 puncte) şi Noua Zeelandă (88 puncte), toate trei fiind şi în top 10 mondial privind libertăţile civile, conform Democracy Index. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)

*** Materialul este realizat în baza ştirilor AGERPRES