La 27 ianuarie este celebrată Ziua "Sveti Sava" ("Sfântul Sava"), sărbătoare a minorităţii sârbe din România, instituită prin Legea nr.94/2019. Ziua "Sveti Sava" a fost marcată, pentru prima oară, la 27 ianuarie 2020.

Slavoliub Adnagi, deputatul Uniunii Sârbilor din România, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, în legislatura 2016-2020, a avut iniţiativa legislativă privind instituirea acestei zile. În expunerea de motive, el a amintit cuvintele Patriarhului Irineu al Serbiei, potrivit căruia Sveti Sava este "personalitatea centrală a istoriei, culturii, dar mai ales a spiritualităţii şi a bisericii sârbeşti (...) A pus în mişcare roata istoriei şi a culturii sârbeşti, care se învârte şi în prezent.", potrivit www.cdep.ro.

Născut în jurul anului 1175, Sfântul Sava, pe numele său secular Rastko Nemanjic, era fiul cel mai mic al marelui jupan al Serbiei, Ştefan Nemanja, întemeietorul dinastiei Nemanjic. Sfântul Sava a desfăşurat o bogată activitate misionară în ţara sa natală, înfiinţând şcoli, mănăstiri, spitale, încercând să apropie poporul sârb de religie. Una dintre cele mai importante realizări ale sale o constituie obţinerea autocefaliei pentru biserica sârbească, devenind, în 1219, primul arhiepiscop la Bisericii ortodoxe autocefale a Serbiei. A fost sanctificat în anul 1236, imediat după trecerea la cele veşnice în ziua de 14/27 ianuarie 1235, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro. Cneazul Serbiei, Milos Obrenovic (1815-1839), l-a declarat Sfânt ocrotitor al şcolilor şi al elevilor. Astăzi, numeroase şcoli poartă numele sfântului, iar cu ocazia sărbătorii "Sveti Sava" toate şcolile sârbeşti organizează festivităţi.

Senatul României a adoptat proiectul legislativ la 6 martie 2019 şi Camera Deputaţilor, la 10 aprilie 2019.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 7 mai 2019, Decretul nr. 432/2019 pentru promulgarea Legii privind instituirea Zilei "Sveti Sava", sărbătoare a minorităţii sârbe din România. Legea nr. 94/2019 privind instituirea Zilei "Sveti Sava" a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 359 din 9 mai 2019, potrivit http://euroavocatura.ro/.

Legea nr. 94/2019 stipulează că, la această dată, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile aflate în subordine sau în coordonarea acestora, societatea civilă sau persoane fizice şi juridice pot organiza sau participa la programe şi manifestări culturale, educative, artistice, cu caracter social sau ştiinţific consacrate promovării minorităţii sârbe din România. Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni şi/sau aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

***
Cele mai timpurii izvoare ale istoriografiei româneşti dar şi numeroasele toponime atestă prezenţa elementului sârbesc în toate provinciile istorice ale României de astăzi încă din Evul mediu timpuriu, arată site-ul oficial al Uniunii Sârbilor din România, https://savezsrba.ro/. În prezent, cea mai mare parte a sârbilor din România trăieşte în circa şaizeci de localităţi din vestul şi sud-vestul ţării, respectiv, în judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi. Numărul sârbilor este în scădere constantă: în 1924 erau 44.078, în urma recensământului din 2002, la 80 de ani diferenţă, numărul lor s-a înjumătăţit - 22.561, conform statisticilor Episcopiei sârbe de Timişoara. Potrivit recensământului din 2011, în România trăiesc puţin peste 18 mii de sârbi (18.076, dintre care 16.805 au declarat că vorbesc sârba ca limbă maternă). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Elevii Liceului Teoretic 'Dositei Obradovici' prezintă un spectacol cu ocazia sărbătorii Sfântul Sava, Timişoara, 28 ianuarie 2016.