Rânca este staţiunea montană aflată la cea mai mare altitudine din România - 1.600 metri - fiind situată pe versantul sudic al Munţilor Parâng, pe muntele Corneşu Mare. Munţii Parâng constituie una dintre principalele lanţuri muntoase din judeţul Gorj, cu cel mai înalt vârf din Oltenia - Parângu Mare (2.518 metri). Lanţul muntos are 14 vârfuri cu înălţimi de peste 2.000 metri şi o spectaculoasă salbă de lacuri glaciare (aflate dincolo de limitele judeţului Gorj). Zăpada cade în Munţii Parâng din luna septembrie şi se menţine până în mai, potrivit https://www.turistinfo.ro/ şi http://www.ranca.org/.

Întemeierea Staţiunii montane Rânca se leagă de numele novăceanului Dumitru Brezulescu (1879-1916), una dintre personalităţile Gorjului. Licenţiat în drept cu "Magna cum laude", doctor în ştiinţe juridice la Paris, deputat la Bucureşti din 1912 până în 1916, când a încetat pe neaşteptate din viaţă, Dumitru Brezulescu a înfiinţat, în 1902, în localitatea gorjeană Novaci, Banca Populară "Gilortul", dorind să ajute întreaga comunitate. În 1930, Banca Populară "Gilortul" a pus în practică proiectul pentru crearea staţiunii. Pentru început au fost construite şase cabane cu câte cinci camere. Cu ajutorul primului ministru din acea perioadă, liberalul Gheorghe Tătărăscu, în 1937 a fost dată în folosinţă cabana centrală. În perioada comunistă, banca a fost desfiinţată şi până în 1989 au mai fost construite trei cabane şi o unitate militară. În ultimii 20 de ani, staţiunea a cunoscut o dezvoltare rapidă, cabane, pensiuni şi hoteluri ocupând zona dintre Muntele Plopu şi până la baza Vârfului Păpuşa, notează https://primarianovaci.ro/.

Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) /AGERPRES FOTO

Zona turistică Rânca dispune de un potenţial turistic şi sportiv deosebit, cu un domeniu schiabil de peste 5 km, fiind considerată totodată centrul drumeţiilor din Parâng. Staţiunea este recomandată pentru practicarea sporturilor de iarnă dispunând de cinci pârtii - patru pe Muntele Corneşu (pârtiile M1, M2, M3, M4) şi una pe Vârful Păpuşa (pârtia Rânca 1) - cu lungimi cuprinse între 350 metri şi 700 metri şi diferenţe de nivel de la 39 metri până la aproximativ 130 metri. Pârtiile beneficiază de instalaţie de transport pe cablu (telescaun, teleschi şi/sau babyski), precum şi de o instalaţie de nocturnă. Pentru săniuş sau alte activităţi sunt amenajate zone separate, potrivit http://www.ranca.org/ şi https://primarianovaci.ro/.

Vara, la Rânca, se pot face drumeţii, dar şi plimbări cu atv-ul, zbor liber cu parapanta şi deltaplanul, mountain-bike pe cărări montane şi cicloturism pe şosea, expediţii offroad, pescuit sportiv, summer tubing. Spectacolul norilor, aerul curat şi peisajele montane deosebite îndeamnă, deopotrivă, la relaxare. Potecile turistice din Rânca duc spre spre zone cum ar fi: traseul Rânca-Cheile Gilortului-Novaci (5-6 ore de mers), un traseu intramontan cu chei, repezişuri şi cascade destinat iubitorilor de drumeţii montane cu risc, La Cârlig - Vârful Măgura (2-3 ore de mers), Vârful Mohor (2.337 m), Vârful Setea Mare (2.365 m), Rezervaţia Naturală Gâlcescu, înfiinţată în 1932, cu salba de lacuri glaciare, între care şi Lacul Gâlcescu (6 ore de mers), Vârful Parângul Mare (2.518 m),Vârful Păpuşa (2.135 m). Zona dispune de marcaje turistice corespunzătoare.

Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) /AGERPRES FOTO

Staţiunea Rânca se află pe raza oraşului Novaci şi a comunei Baia de Fier, în judeţul Gorj, la 18 km de oraşul Novaci pe DN 67C, şoseaua cunoscută şi sub numele de Transalpina. Drumul este modernizat şi întreţinut până în staţiune chiar şi pe timp de iarnă. Iarna se poate urca doar dinspre Novaci, Transalpina fiind închisă, între 1 noiembrie - 1 mai, între Rânca şi Obârşia Lotrului.

Transalpina este cea mai înaltă şosea din România, cu o lungime de 148 de kilometri, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele - 2.145 de metri. Drumul face legătura între oraşele Novaci din judeţul Gorj şi Sebeş din judeţul Alba. Transalpina străbate patru judeţe - Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba - traversând Munţii Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porţiune de aproximativ 20 de km, în judeţul Vâlcea, unde se prezintă ca o "şosea de creastă".

Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) /AGERPRES FOTO

Deschisă oficial şi redată traficului naţional la 15 august 2015, Transalpina a fost construită pe vechiul drum al legiunilor romane venite să cucerească Dacia. Apoi, drumul, cunoscut şi sub numele popular de Poteca Dracului, a fost folosit doar de către păstori, devenind Drumul Oilor. La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea localnicii au construit o porţiune din acest drum cu forţe proprii. A fost reconstruit de austro-ungari în timpul Primului Război Mondial, din raţiuni militare. În perioada interbelică, regele Carol al II-lea a dispus refacerea drumului, care a fost inaugurat în 1938, ocazie cu care însoţit de fiul său, Mihai, şi prim-ministrul Gheorghe Tătărăscu au parcurs drumul cu o maşină de teren, de aici şi numele de Drumul Regelui, atribuit de localnici, conform https://primarianovaci.ro/.

La intrarea în staţiune se remarcă Muzeul Civilizaţiei Montane din Rânca înfiinţat în 2012, un adevărat tezaur de istorie, cultură, civilizaţie şi tradiţie pastorală din zona montană a Gorjului, potrivit https://pe-harta.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)