În urmă cu 6.000 de ani, babilonienii sărbătoreau Anul Nou la prima lună nouă de după solstiţiu. Festivalul dura 11 zile, în fiecare zi desfăşurându-se diverse activităţi. Apoi oamenii îşi stabileau planuri pentru noul an.

Momentul trecerii în Anul Nou este sărbătorit, în prezent, în întreaga lume, însă fiecare ţară are un mod diferit de a-l marca, potrivit volumului ''Cartea de Crăciun'' (Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997).

Austria - La salonul imperial s-a păstrat tradiţia balului de pe vremea habsburgilor, astfel încât la miezul nopţii se aud acordurile "Dunării albastre" şi ale operetei "Liliacul" de Johann Strauss. Pe masa festivă se află carne de purcel - semn de noroc - iar mesele se decorează cu purceluşi din ciocolată.

Belgia - De 1 ianuarie, în Liege, se păstrează obiceiul de a mânca, în familie, choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi), fiecare persoană având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă.

Brazilia - Pe bulevardul Paulista din oraşul Sao Paulo sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopţii.

Danemarca - Cel mai cunoscut obicei este acela de a sparge farfurii în uşa vecinilor, existând convingerea că familia care are cele mai multe cioburi în faţa uşii va avea parte şi de cel mai mult noroc în noul an.

Sursa foto: worldmark.world 

Franţa - Trecerea în Anul Nou - numită "le Réveillon" - este marcată în mod festiv, cu ţinute elegante, cu preparate fine, cu şampanie şi cadouri.

Sursa foto: topaz-restaurant.com  

Grecia - Preparatul tradiţional este "Vasilopita" - o pâine în interiorul căreia a fost ascuns un bănuţ înainte de a o băga la cuptor. Pâinea se taie exact la miezul nopţii şi cine primeşte bucata cu bănuţul va avea noroc în noul an.

Sursa foto: kfetele.ro 

Italia - În noaptea de Anul Nou, numită "Capodanno", se pun pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă. La Napoli există obiceiul de a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut.

Sursa foto: (c) eventicapodanno.com

Japonia - Anul Nou reprezintă un simbol al înnoirii. Sunt organizate "petreceri de uitat anul" sau "Bonenkai", prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului care se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Copiii primesc otoshidamas - mici cadouri cu bani înăuntru, iar în ziua de 1 ianuarie oamenii scriu pe o hârtie dorinţele pentru noul an.

Sursa foto: precious.jp 

Olanda - "Oudejaarsdag" ("ziua anului trecut" - 31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte.

Portugalia - În noaptea dintre ani există obiceiul (mai ales în insula Madeira) să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul care vine.

Foto: (c)  ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Rusia - Se deschid uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă. Pe masă se pune o băutură făcută din votcă, suc de lămâie şi apă de la robinet numită "apă murdară", care se bea pentru a înlătura ghinionul în noul an.

Sursa foto: pradiz.com 

Spania - Oamenii mănâncă 12 boabe de strugure la miezul nopţii dintre ani, fiecare boabă reprezentând o lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă.

Foto: (c)  ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

SUA - Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor, iar la miezul nopţii se aud clopote şi sirene, cerul este plin de artificii şi oamenii strigă "Happy New Year!".

Foto: (c) Jeenah Moon/REUTERS

Turcia - Trecerea în noul an este marcată printr-o sărbătoare a alimentelor tradiţionale turceşti, iar participanţii fac schimb de cadouri.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

De Revelion, în foarte multe ţări - mai ales în Europa şi America -, oamenii ciocnesc pahare pline cu şampanie, urându-şi un An Nou fericit.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)

Citeşte şi:

• DOCUMENTAR: Tradiţii şi obiceiuri de Anul Nou la români