Grădina Botanică "Dimitrie Brândză" din Bucureşti a fost înfiinţată în 1860, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie, de către doctorul Carol Davila. Decretul de înfiinţare a fost semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la data de 5 noiembrie a aceluiaşi an. La acea dată, Grădina Botanică ocupa o suprafaţă relativ mică (7 ha) şi era localizată în partea stângă a Şoselei Cotroceni. Amenajarea adecvată a acestui spaţiu, ca bază didactică şi de cercetare, a fost realizată sub conducerea priceputului botanist Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei instituţii, conform site-ului https://gradina-botanica.unibuc.ro/.

Începând din 1866, conducerea Grădinii Botanice a fost preluată de profesorul dr. Dimitrie Grecescu, personalitate marcantă a botanicii româneşti, care a contribuit substanţial la dezvoltarea ei ulterioară, atât prin îmbogăţirea colecţiilor şi stimularea relaţiilor de schimb cu grădinile botanice din alte ţări Europene, cât şi prin publicarea primului catalog de plante existente în sectoarele în aer liber şi în serele grădinii.

În 1874, Grădina Botanică a fost mutată de pe vechiul amplasament în centrul oraşului, pe terenurile palatului Vasile Şuţu situate în faţa Universităţii. În acelaşi an, instituţia a trecut în componenţa Universităţii din Bucureşti, funcţionând pe lângă Facultatea de Ştiinţe şi având la conducere pe remarcabilul profesor dr. Dimitrie Brândză. În 1884, s-au alocat, în baza decretului nr. 659 din 28 februarie, terenul şi fondurile necesare. Amenajarea noilor spaţii, care corespund amplasamentului actual al Grădinii Botanice, a presupus construirea şi popularea primelor sere (utilizând modelul serelor Grădinii Botanice din Liege), construirea Institutului Botanic în care au funcţionat, până la bombardamentul din 4 aprilie 1944, disciplinele de Biologie vegetală, Herbarul şi Muzeul Botanic, ca şi efectuarea principalelor plantaţii de arbori şi arbuşti, precizează site-ul amintit.

Trecerea Grădinii Botanice, în anul 1932, sub administrarea Primăriei Municipiului Bucureşti, a condus la înstrăinarea sa, pentru un timp, de la rosturile şi menirea ei firească. Cel de-al Doilea Război Mondial i-a adus pagube substanţiale, afectând puternic clădirile existente, colecţiile de plante, spaţiile exterioare şi implicit desfăşurarea activităţilor didactice şi ştiinţifice.

Din 1954, Grădina Botanică a trecut din nou sub conducerea Universităţii din Bucureşti, poziţie pe care şi-o menţine şi în prezent. În acest sens, procesul de revigorare a fost marcat de construcţia unui complex de sere de producţie, destinat să asigure materialul vegetal necesar sectoarelor exterioare. Totodată au fost construite noul Institut Botanic (1960), în care funcţionează în prezent disciplinele Botanice, Microbiologia şi Genetica, precum şi Herbarul General (secţia de plante superioare), complexul de sere de expoziţie (1973-1976) cu o suprafaţă de peste 2.500 mp şi a fost inaugurat (1978) noul Muzeu Botanic.

În anul 1994, odată cu prima Sesiune Naţională de Comunicări Ştiinţifice Botanice, Grădina Botanică a Universităţii din Bucureşti a primit numele profesorului dr. Dimitrie Brândză.

Grădinile botanice sunt instituţii care adăpostesc colecţii documentate de plante vii în scopurile cercetării ştiinţifice, a conservării, a prezentării şi a educaţiei. În acest context, misiunea Grădinii Botanice este: didactică, ştiinţifică, de conservare a diversităţii plantelor, de educaţie ecologică, de turism şi recreere. Grădina Botanică gestionează colecţii de plante (vii şi conservate), bine identificate, pe care le foloseşte în scopul instruirii studenţilor, cercetării stiinţifice, a conservării fitodiversităţii, educaţiei pentru mediu şi informării publicului. Astfel, la sfârşitul anului 2020 colecţiile de plante vii adăpostite de diferitele sectoare ale Grădinii cuprindeau circa 3.500 unităţi taxonomice, în timp ce Herbarul General adăpostea peste 520.000 specimene.

Grădina Botanică organizează, pentru preşcolari şi şcolari, programul "Micul botanist", care cuprinde 14 teme ce vizează cunoaşterea lumii fascinante a plantelor, pornind de la alcătuirea corpului lor, până la oferta generoasă pe care ne-o fac, asigurându-ne hrană, dar şi adăpost, haine, leacuri pentru boli. Acest program urmăreşte dezvoltarea unor atitudini şi valori precum curiozitatea, spiritul de observaţie şi receptivitatea copiilor, spiritul de investigaţie, respectul faţă de plante şi de orice altă formă de viaţă, cooperarea, dar şi toleranţa faţă de opiniile altora, preocuparea pentru un mod de hrănire sănătos, grija faţă de natură. Înscrierea se poate face pe adresa de e-mail: evenimente_gbdb@yahoo.com, menţionează site-ul https://gradina-botanica.unibuc.ro/.

Între temele cuprinse în programul "Micul botanist" amintim: Flora şi vegetaţia României (Plante rare şi protejate în România; Ecosisteme din România); Şi plantele se mişcă; Secretele arborilor; Botanica din farfurie; Botanist pentru o zi; Corpul plantelor; Bucătăria din frunză; Ne jucăm grădinărind; Aventura incredibilă a unei seminţe; Plantele sunt fantastice (Curiozităţi din lumea plantelor); Plantele din viaţa ta (Plante alimentare, Plante decorative, Plante medicinale, Plante textile); Colorăm cu plante; Misterul florilor; Flori şi polenizatori; Parfum şi culoare, mai precizează site-ul https://gradina-botanica.unibuc.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) gradina-botanica.unibuc.ro