Şedinţa plenară a Parlamentul European (13-16 decembrie), concluzii adoptate în cadrul reuniunii Consiliului European din 16 decembrie, propunerea Comisiei Europene de norme actualizate pentru a întări guvernanţa spaţiului Schengen, înmânarea Premiul Saharov al Parlamentului European, adoptarea primului program de lucru pentru componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital) se numără printre evenimentele perioadei menţionate.

Parlamentul European
În cadrul şedinţei plenare a Parlamentul European (13-16 decembrie), într-o rezoluţie adoptată, la 16 decembrie, cu 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 abţineri, Parlamentul condamnă actuala concentrare amplă de forţe armate ruse la frontiera ucraineană şi solicită guvernului de la Moscova să îşi retragă imediat forţele şi să nu mai ameninţe ţara vecină. Având în vedere aspiraţiile ucrainene de aderare la NATO, textul subliniază că "orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea unei ţări terţe" şi, prin urmare, respinge orice încercare a Rusiei de a include anumite ţări în "sfera sa de influenţă" pentru a le modela viitorul. Rezoluţia îşi exprimă, de asemenea, sprijinul deplin pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

UE trebuie să fie pregătită să trimită Rusiei un avertisment puternic că ostilităţile militare împotriva Ucrainei vor fi nu numai inacceptabile, ci vor avea, de asemenea, un preţ economic şi politic ridicat, afirmă textul rezoluţiei. Ţările UE trebuie să rămână pregătite să convină rapid asupra unor sancţiuni economice şi financiare severe împotriva guvernului rus pentru a aborda ameninţările imediate, mai degrabă decât să aştepte o altă invazie înainte de a lua măsuri. Orice nou pachet de sancţiuni ar trebui să includă ofiţerii şi generalii ruşi implicaţi în planificarea unei posibile invazii, precum şi cercul imediat al preşedintelui rus, oligarhii din jurul lui şi familiile acestora. Acesta ar trebui să implice, de asemenea, îngheţarea activelor financiare şi fizice în UE, interdicţii de călătorie, excluderea Rusiei din sistemul de plăţi SWIFT, şi să vizeze sectoare importante ale economiei ruse şi să perturbe finanţarea serviciilor de informaţii şi armate.

Eurodeputaţii solicită, de asemenea, ca UE să ia măsuri credibile pentru a-şi reduce dependenţa de importurile de energie din Rusia şi să dea dovadă de o solidaritate energetică mai puternică cu Ucraina. Acest lucru ar trebui realizat prin interconectarea mai strânsă a infrastructurilor energetice ale UE şi ale Ucrainei. Rezoluţia solicită ca gazoductul Nord Stream 2 să nu devină operaţional, indiferent dacă, la un moment dat, îndeplineşte sau nu dispoziţiile Directivei UE privind gazele naturale.

Parlamentul îndeamnă, de asemenea, Rusia şi separatiştii sprijiniţi de Rusia din estul Ucrainei să adere la acordurile de încetare a focului. În plus, eurodeputaţii solicită Rusiei să se implice în mod constructiv în aşa-numitul format Normandia (care reuneşte reprezentanţi ai Germaniei, Rusiei, Ucrainei şi Franţei) pentru a încerca să rezolve conflictul din Donbas şi în Grupul trilateral de contact, precum şi să îşi pună în aplicare obligaţiile internaţionale care îi revin, în special în temeiul acordurilor de la Minsk şi al Convenţiei ONU privind dreptul mării.

La 15 decembrie 2021, fiica lui Alexei Navalnîi, Daria Navalnaia, a primit Premiul Saharov al Parlamentului European în numele tatălui său în cadrul unei ceremonii organizată la Strasbourg. Închis în prezent într-o colonie de muncă forţată din Rusia, Alexei Navalnîi a fost liderul opoziţiei din ţara sa pentru mai bine de un deceniu. Într-o rezoluţie adoptată în ianuarie 2021, deputaţii europeni au cerut eliberarea imediată şi necondiţionată a lui Alexei Navalnîi şi a tuturor celorlalte persoane reţinute în timpul protestelor pentru eliberarea acestuia, şi au solicitat statelor UE să adopte sancţiuni şi mai severe împotriva Rusiei; această solicitare a fost reînnoită în aprilie 2021, notează potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Ceilalţi finalişti ai Premiului Saharov al Parlamentului în 2021 au fost femeile afgane care luptă pentru drepturile femeilor în ţara lor şi politicianul bolivian Jeanine Ánez. În 2020, Parlamentul a acordat premiul opoziţiei democratice din Belarus.

Consiliul European
La 16 decembrie 2021, Consiliul European a adoptat concluzii privind COVID-19, gestionarea crizelor şi rezilienţa, securitatea şi apărarea, aspectele externe ale migraţiei şi relaţiile externe. În ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, Consiliul European a abordat deteriorarea situaţiei epidemiologice în UE şi consecinţele apariţiei variantei Omicron, o variantă nouă care suscită îngrijorare. Acesta reafirmă importanţa vitală a vaccinării în lupta împotriva pandemiei. Este extrem de important şi de urgent să li se ofere tuturor persoanelor posibilitatea de vaccinare şi să se pună la dispoziţie doze de rapel. În acest context, rămâne esenţial să se elimine reticenţa faţă de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării. Pe lângă vaccinare, ar trebui să se continue punerea în aplicare a Strategiei UE privind mijloacele terapeutice împotriva COVID-19, inclusiv achiziţiile publice comune, potrivit https://www.consilium.europa.eu/

În contextul unei instabilităţi în creştere la nivel mondial, al sporirii concurenţei strategice şi ameninţărilor complexe pentru securitate, UE îşi va asuma o responsabilitate mai mare pentru propria sa securitate şi în domeniul apărării, va urma o direcţie strategică de acţiune şi îşi va mări capacitatea de a acţiona în mod autonom. UE îşi va promova interesele şi valorile, îşi va consolida rezilienţa şi gradul de pregătire pentru a confrunta în mod eficace ameninţările şi provocările în materie de securitate şi va continua să facă demersuri în favoarea păcii şi a securităţii la nivel mondial.

În privinţa migraţiei, Consiliul European invită Comisia şi Înaltul Reprezentant, împreună cu statele membre, să se asigure că planurile de acţiune recente pentru ţările de origine şi de tranzit devin operaţionale şi sunt puse în aplicare fără alte întârzieri, în cooperare cu ţările partenere. În acest sens, Consiliul European îndeamnă Comisia să se asigure că se identifică în mod clar şi se mobilizează fără întârziere o finanţare adecvată pentru acţiunile legate de migraţie pe toate rutele, în concordanţă cu ambiţia sporită a UE. Condamnă încă o dată încercările unor ţări terţe de a instrumentaliza migranţii în scopuri politice. Acesta subliniază necesitatea de a crea instrumente pentru abordarea instrumentalizării migraţiei. Consiliul European solicită să se lucreze rapid la propunerea de măsuri împotriva operatorilor de transport care facilitează sau se implică în traficul de persoane sau introducerea ilegală de migranţi, în legătură cu intrarea ilegală pe teritoriul Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte relaţiile externe, Consiliul European condamnă cu fermitate instrumentalizarea migranţilor şi a refugiaţilor de către regimul belarus şi criza umanitară pe care aceasta a creat-o. UE va continua să contracareze atacul hibrid lansat de Belarus printr-un răspuns hotărât, abordând toate dimensiunile crizei în conformitate cu dreptul UE şi cu obligaţiile internaţionale, inclusiv drepturile fundamentale. Totodată, subliniază necesitatea urgentă ca Rusia să dezamorseze tensiunile cauzate de concentrarea de forţe militare de-a lungul frontierei sale cu Ucraina şi de retorica agresivă. Consiliul European îşi reafirmă sprijinul deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei va antrena consecinţe masive şi un cost aspru ca răspuns, inclusiv măsuri restrictive stabilite în coordonare cu partenerii.

Comisia Europeană
Comisia a propus, la 14 decembrie, norme actualizate pentru a întări guvernanţa spaţiului Schengen. Modificările punctuale vor permite o coordonare sporită la nivelul UE şi le vor oferi statelor membre mijloace mai adecvate ca să facă faţă provocărilor emergente legate de gestionarea atât a frontierei externe comune a UE, cât şi a frontierelor interne din cadrul spaţiului Schengen. Actualizarea urmăreşte să asigure faptul că reintroducerea controalelor la frontierele interne rămâne o măsură de ultimă instanţă. Prin noile norme se introduc, de asemenea, instrumente comune pentru gestionarea mai eficientă a frontierelor externe în cazul unei crize în domeniul sănătăţii publice, pe baza învăţămintelor desprinse în urma pandemiei de COVID-19, Actualizarea normelor Schengen abordează şi instrumentalizarea migranţilor, această chestiune fiind vizată şi de o propunere paralelă de măsuri pe care statele membre le pot lua în domeniul azilului şi al returnării într-o astfel de situaţie, conform arată https://ec.europa.eu/.

Normele includ şi un nou mecanism de salvgardare Schengen pentru a aplica măsuri comune la frontierele interne în cazul unor ameninţări care afectează majoritatea statelor membre, cum ar fi ameninţările la adresa sănătăţii sau alte ameninţări la adresa securităţii interne şi a ordinii publice. Prin intermediul acestui mecanism, care completează mecanismul existent aplicabil în cazul constatării unor deficienţe la frontierele externe, dacă există o ameninţare comună, s-ar putea autoriza, printr-o decizie a Consiliului, reintroducerea verificărilor la frontierele interne în majoritatea statelor membre. Decizia respectivă ar trebui, de asemenea, să prevadă măsuri de atenuare a efectelor negative ale controalelor.

La 16 decembrie, Comisia a adoptat primul program de lucru pentru componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital), care defineşte domeniul de aplicare şi obiectivele acţiunilor sprijinite de UE care sunt necesare pentru îmbunătăţirea infrastructurilor de conectivitate digitală ale Europei în 3 ani. Aceste acţiuni vor primi o finanţare de peste 1 miliard euro (2021-2023), arată https://ec.europa.eu/

MIE Digital va contribui, prin stimularea investiţiilor publice şi private, la implementarea unor proiecte de conectivitate de interes comun pentru UE şi la instalarea unei infrastructuri de înaltă performanţă sigure, securizate şi durabile, inclusiv a reţelelor la nivel de gigabit şi 5G în întreaga UE. Îmbunătăţirea infrastructurii de conectivitate a Europei va fi esenţială pentru realizarea transformării digitale a Europei, astfel cum se subliniază în "Calea către deceniul digital", precum şi pentru asigurarea faptului că toate gospodăriile din UE dispun de conectivitate la nivel de gigabit şi toate zonele populate sunt acoperite de tehnologia 5G până în 2030.

Programul de finanţare al MIE Digital va consolida, de asemenea, reţelele de conectivitate prin sprijinirea infrastructurilor magistrale noi sau prin îmbunătăţirea celor existente în UE şi cu ţările terţe. Acest lucru este esenţial pentru interconectarea capacităţilor digitale, cum ar fi tehnologia de tip cloud, datele şi computing-ul, care se încadrează în ambiţia UE de a rămâne suverană din punct de vedere digital. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)