La 10 decembrie 2021, de la ora 17.00, are loc o nouă conferinţă online, intitulată "Toponimia în harta ţării. Observaţii geografice asupra numelor de locuri din cartografia de ieri", susţinută de dr. Cezar Buterez (Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti), menţionează un comunicat al Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi.

Conferinţa se desfăşoară pe platforma Zoom, iar preţul unui bilet online este de zece lei.

"Acolo unde istoria şi geografia se lipsesc de contribuţia numelor de locuri, 'ele sunt discipline încă de tot crude', afirma în 1944 profesorul Ion Conea", citat în comunicatul amintit. Astăzi, după aproape opt decenii, cele două ştiinţe nu sunt cu mult schimbate. Toponimia nu a reprezentat niciodată o preocupare de frunte a geografiei româneşti, iar problemele identificării, culegerii, standardizării, dezambiguizării şi cartării numelor de locuri şi a terminologiei geografice au rămas în bună parte nerezolvate, notează site-ul https://www.muzeulhartilor.ro/. Nu întâmplător, noutăţile apărute în domeniul toponimiei, precum dicţionarele geografice digitale (gazetteer), linked open data (LOD), informaţia geografică voluntară (VGI) sau web-ul semantic încă întârzie să pătrundă în geografia românească. În consecinţă, toponimia a rămas un domeniu considerat captivant, dar a cărui aplicabilitate nu este limpede nici astăzi, mai arată sursa citată.

În numeroase ţări europene, punctul de cotitură a fost reprezentat de conştientizarea nevoii de cunoaştere şi conservare a toponimiei ca element al patrimoniului cultural, alături de funcţia sa tradiţională de sistem geografic de referinţă. Concomitent cu desfăşurarea unor campanii de teren pentru culegerea numelor de locuri, atenţia s-a îndreptat şi spre hărţile istorice, al căror bogat conţinut toponimic a început să fie folosit în mod sistematic ca bază pentru gazetteer-uri digitale naţionale, regionale sau tematice.

Hărţile istorice ale teritoriilor româneşti au fost întotdeauna înţesate de capcane pentru cititori - greşeli de scriere, calchieri defectuoase, confuzii în localizare, inconsistenţă în conţinut şi dese discrepanţe între reprezentările diferitelor provincii, conform https://www.muzeulhartilor.ro/. Chiar şi astfel, apare o întrebare mai veche la care încă nu a fost oferit niciun răspuns categoric. În ce măsură ar putea fi hărţile noastre vechi folosite ca punct de plecare pentru alcătuirea unei colecţii toponimice digitale de referinţă şi ca suport educaţional pentru cunoaşterea şi interpretarea numelor de locuri?

Cu ajutorul mai multor hărţi istorice, prezentarea ne invită la explorarea unor locuri din România ale căror nume sunt pretutindeni cunoscute, sau, dimpotrivă, sunt de-a dreptul obscure, în încercarea de a le privi dintr-o altă perspectivă, mai apropiată de viziunea lui Conea. Va oferi un prilej pentru a reflecta la semnificaţiile vechi şi noi ale numelor de locuri pentru cultura şi educaţia geografică, precum şi la rolul acestora în cartografia contemporană.

Evenimentul, la care este partener ESRI ROMANIA, face parte din seria "Atlas. Conferinţele MNHCV". Webinariile se adresează publicului pasionat de aventura cunoaşterii şi descoperiri din domeniile istoriei, geografiei, istoriei artei, psihologiei, etc.

Cezar Buterez este doctor în geografie umană din 2015 şi activează în cadrul Facultăţii de Geografie - Universitatea din Bucureşti, conform https://www.muzeulhartilor.ro/event-item/toponimia-in-harta-tarii/. Domeniile sale de interes sunt geografia istorică, geografia culturală, toponimia, cartografia şi sistemele informaţionale geografice. A început să colecţioneze hărţi şi atlase înainte să împlinească vârsta de şcoală şi, de atunci, nu le-a mai părăsit niciodată. În prezent, este implicat în mai multe iniţiative şi proiecte pentru conservarea digitală şi accesul liber la hărţi şi date geografice cu privire la teritoriile locuite de români.

Sursa foto: unibuc.academia.edu 

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puţinele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV îşi propune ca, prin grija pentru patrimoniu şi interpretarea lui, prin activităţi destinate specialiştilor şi comunităţii, să devină o instituţie relevantă pentru public şi pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educaţia pe tot parcursul vieţii, dialogul şi angajarea creativă. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: muzeulhartilor.ro