Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) se reuneşte în zilele de 9 şi 10 decembrie 2021, la Bruxelles, pentru a lua în dezbatere, printre altele, directiva privind rezilienţa entităţilor critice, contracararea ameninţărilor hibride şi a provocărilor legate de migraţie, mecanismul de evaluare şi monitorizare Schengen, accesul la probele electronice în vederea combaterii criminalităţii, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

La 9 decembrie, în prima zi a reuniunii, miniştrii de interne vor face un bilanţ al progreselor referitoare la directiva privind rezilienţa entităţilor critice. În septembrie 2020, Comisia Europeană a propus noi norme pentru a consolida nivelul de protecţie şi rezilienţă al infrastructurilor care oferă servicii esenţiale pentru activităţile sociale sau economice şi pentru bunăstarea cetăţenilor. Propunerea acoperă 10 sectoare: energie, transporturi, servicii bancare, infrastructuri ale pieţei financiare, sănătate, apă potabilă, ape uzate, infrastructură digitală, administraţie publică şi spaţiu. Preşedinţia slovenă urmăreşte să ajungă, înainte de finalul anului 2021, la un acord cu privire la mandatul de negociere al Consiliului.

În privinţa contracarării ameninţărilor hibride şi a provocărilor legate de migraţie, Consiliul va desfăşura o dezbatere referitoare la atacurile hibride şi la introducerea ilegală de imigranţi. Miniştrii de interne se vor concentra în special pe eficacitatea instrumentelor actuale în răspunsul la problemele legate de migraţie şi pe necesitatea ca instrumentele să fie mai bine pregătire în viitor. De câţiva ani, UE se confruntă la frontierele sale externe cu fluxuri migratorii crescute. Recent, acest fenomen a atins un nou nivel, cu ocazia atacului hibrid desfăşurat de regimul Belarus. Întrucât, presiunea la frontiera UE rămâne ridicată, este nevoie de acţiune crescută în această direcţie, mai scrie sursa citată.

Tot la 9 decembrie, miniştrii vor evalua progresul referitor la propunerea de regulament al Consiliului privind un mecanism de evaluare şi monitorizare Schengen. Propunerea urmăreşte să facă spaţiul Schengen mai adaptabil la provocările actuale şi viitoare. Noile norme vor îmbunătăţi orientarea strategică a mecanismului, vor scurta şi simplifica procedurile de evaluare şi monitorizare, vor consolida verificarea respectării drepturilor fundamentale în contextul punerii în aplicare a acquis-ului Schengen, vor optimiza participarea tuturor statelor şi actorilor UE.

În cea de-a doua zi a reuniunii, la 10 decembrie, miniştrii justiţiei vor face bilanţul negocierilor în curs dintre Consiliu şi Parlamentul European referitoare la Regulamentul privind probele electronice. Noile norme vor permite autorităţilor judiciare dintr-un stat UE să solicite în mod direct accesul la probele electronice din partea oricărui furnizor de servicii care oferă servicii în Uniunea Europeană şi care este stabilit sau reprezentat într-un alt stat membru, mai scrie https://www.consilium.europa.eu/.

Miniştrii vor desfăşura un schimb de opinii despre bunele practici desprinse din pandemia de COVID-19 în ceea ce priveşte funcţionarea instanţelor şi controlul judiciar/jurisdicţional al măsurilor de urgenţă.

De asemenea, preşedinţia slovenă a UE va furniza miniştrilor justiţiei informaţii actualizate cu privire la situaţia actuală a aderării UE la Convenţia europeană a drepturilor omului.

***
Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a avut loc în zilele de 7 şi 8 octombrie 2021, la Luxemburg. Subiectele luate în discuţie au fost: arestarea preventivă, parchetul European (EPPO), acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (SLAPP), dimensiunea digitală a investigării abuzului sexual asupra copiilor, dimensiunea externă a migraţiei, procedura de screening şi detenţia la frontiere, situaţia din Afganistan, informează https://www.consilium.europa.eu/.

***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia). În cazul măsurilor legislative, acestea sunt adoptate în cadrul Consiliului JAI, însă Irlanda, care nu a implementat Acordul Schengen, nu votează, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească. Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)