Comisia Europeană a trimis României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în legătură cu normele sale naţionale privind gestiunea drepturilor de autor asupra operelor muzicale care contravin normelor UE în domeniu. Consiliul European a decis să acorde forţelor armate ucrainene un ajutor de securitate în valoare de 31 de milioane de euro. Avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a anunţat în avizul emis că recursurile înaintate de Polonia şi Ungaria împotriva mecanismului care condiţionează acordarea de fonduri europene de respectarea statului de drept ar trebui respinse. Acestea sunt câteva dintre temele semnificative care au vizat agenda instituţiilor comunitare în perioada 29 noiembrie - 3 decembrie 2021.


Comisia Europeană
Comisia Europeană a trimis României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere pe motiv că normele sale naţionale privind gestiunea drepturilor de autor asupra operelor muzicale contravin normelor UE în domeniu, potrivit unui comunicat din 2 decembrie 2021 al executivului comunitar. Executivul comunitar face trimitere la Directiva 2001/29/CE privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor şi drepturilor conexe în societatea informaţională şi Directiva (UE) 2019/790 privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală.

Executivul comunitar a anunţat că intenţionează să introducă de anul viitor reguli pentru a împiedica preluarea de către grupurile mari de presă a rivalilor lor mai mici, precum şi interferenţa guvernelor, potrivit unui anunţ din 29 noiembrie 2021 a comisarului european pentru piaţa internă Thierry Breton, conform Reuters. Iniţiativa vine pe fondul limitării libertăţii presei în Polonia, Ungaria şi Slovenia şi a preocupărilor că distribuirea publicităţii de stat prin media pro-guvernamentale favorizează influenţa politicului asupra media. "Comisia Europeană va prezenta anul viitor o Lege a libertăţii media", a declarat Breton.

Comisia Europeană a propus, la 1 decembrie 2021, ca Poloniei, Lituaniei şi Letoniei să li se permită să suspende unele dispoziţii ale dreptului de azil timp de şase luni, din cauza afluxului de migranţi din Belarus, conform AFP. Măsurile temporare le-ar permite celor trei ţări în special să extindă perioada de înregistrare a cererilor de azil la patru săptămâni, în loc de zece zile maximum în prezent, şi să ducă la 16 săptămâni termenul de examinare a unei cereri, inclusiv apelul, durată în timpul căreia solicitanţii sunt deţinuţi în centre de la frontieră. Măsurile prevăd, de asemenea, proceduri "rapide şi simplificate" pentru a-i repatria pe migranţii a căror cerere de protecţie a fost respinsă. Măsurile au la bază Articolul 78.3 al Tratatului privind funcţionarea UE, o procedură prevăzută "în cazul în care unul sau mai multe state membre se află într-o situaţie de urgenţă caracterizată de un aflux brusc de cetăţeni ai ţărilor terţe".

Uniunea Europeană a anunţat, la 2 decembrie 2021, deblocarea a 325 de milioane de euro pentru extinderea unui program de ajutor destinat refugiaţilor în Turcia, din totalul celor 3 miliarde de euro anunţate în iunie, conform AFP. "Programul de urgenţă" le permite celor peste 1,5 milioane de refugiaţi ce trăiesc în Turcia să beneficieze de un ajutor lunar pentru nevoile lor esenţiale. Deblocarea fondurilor permite extinderea programului de ajutor până în 2023. Această sumă face parte din anvelopa de 3 miliarde de euro alocată pentru refugiaţi în Turcia, anunţată la finalul Consiliului European din iunie acest an.


Consiliul European
Consiliul European a decis să acorde forţelor armate ucrainene un ajutor de securitate în valoare de 31 de milioane de euro, potrivit anunţului, din 2 decembrie 2021, făcut de ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, conform Reuters. Fondurile vor fi alocate pentru medicamente, tehnologie, deminare, logistică şi securitate informatică, conform oficialului ucrainean.


Consiliul Uniunii Europene
Miniştrii statelor Uniunii Europene au adoptat, la 2 decembrie 2021, al cincilea set de sancţiuni faţă de regimul din Belarus, măsurile vizând 17 persoane şi 11 entităţi considerate vinovate pentru criza de la frontiera dintre Belarus şi UE. Uniunea Europeană, SUA, Regatul Unit şi Canada au anunţat simultan, la 2 decembrie 2021, noi sancţiuni economice la adresa regimului de la Minsk, acuzat de ''încălcări repetate ale drepturilor omului'' şi de organizarea trecerii migranţilor către UE, potrivit AFP şi dpa. În replică, Ministerul Afacerilor Externe de la Minsk a precizat, într-un comunicat, faptul că obiectivul occidentalilor este ''de a sufoca economic Belarusul'' şi ''de a-l distruge ca stat suveran''.


Serviciul European de Acţiune Externă
Uniunea Europeană şi Statele Unite au transmis, la 2 decembrie 2021, într-o declaraţie comună, îngrijorarea comună faţă de "acţiunile problematice şi unilaterale" ale Chinei în Marea Chinei de Sud şi de Est şi în Strâmtoarea Taiwan, conform Reuters. Declaraţia comună a fost dată publicităţii la încheierea discuţiilor dintre secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, şi secretarul general al Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), Stefano Sannino, în cadrul celei de-a doua întâlniri la nivelul cadrul Dialogului SUA-UE privind China. Cele două părţi au evidenţiat importanţa menţinerii unor "contacte permanente şi strânse privind abordările noastre respective, pe măsură ce investim şi ne dezvoltăm economiile, cooperăm cu China acolo unde este posibil şi gestionăm în mod responsabil concurenţa şi rivalitatea sistemică cu China".


Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Recursurile înaintate de Polonia şi Ungaria împotriva mecanismului care condiţionează acordarea de fonduri europene de respectarea statului de drept ar trebui respinse, potrivit avizului avocatului general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Campos Sánchez-Bordona, publicat la 2 decembrie 2021, conform AFP. ''Acest regim a fost adoptat pe un temei juridic adecvat, este compatibil cu articolul 7 al Tratatului UE şi respectă principiul securităţii juridice'', arată avocatul general, într-un comunicat publicat pe site-ul CJUE. Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curte, dar sunt în general urmate de aceasta. Verdictul final este aşteptat, probabil, la începutul lui 2022. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)