Generalul Henri Mathias Berthelot a fost conducătorul Misiunii militare franceze care a participat activ, începând din 1916, la acţiunea de reorganizare a armatei române, insuflând încredere şi contribuind la buna desfăşurare a refacerii acesteia. Misiunea militară franceză a contribuit, totodată, la elaborarea planurilor de operaţii în vederea desfăşurării bătăliilor din vara anului 1917 contra trupelor germane, iar biruinţele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz din iulie-septembrie 1917 au fost şi un rezultat al reorganizării armatei române întreprinse de generalul Berthelot.

Henri Mathias Berthelot s-a născut la 7 decembrie 1861, la Feurs, în Franţa. A absolvit cursurile Şcolii Militare de la Saint-Cyr, în 1883, şi pe cele ale Şcolii Superioare de Război din Paris (1890), potrivit volumului ''Membrii Academiei Române. Dicţionar 1866-2003'' (Editura Enciclopedică/ Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003). A urcat treptele ierarhiei militare până la gradul de general de divizie. A deţinut mai multe funcţii, printre care cea de secretar al Comitetului de Stat Major (1907), subşef al Marelui Stat Major (1913-1914), comandant al Sectorului "Soisson" (1914-1915), al Diviziei 33 infanterie de rezervă (1915), al Corpurilor 3 şi 32 armată (1915-1916).

Şi-a făcut practica de ofiţer subaltern în armata colonială din Algeria, în 1883. A fost, totodată, principalul colaborator al mareşalului F. Joffre la elaborarea planului de operaţii cu care Franţa s-a angajat în Primul Război Mondial. După izbucnirea Primului Război Mondial, a luptat la frontierele nordice ale Franţei, în august 1914, în bătăliile de pe Marna (5-12 septembrie 1914), Soissons (12-14 ianuarie 1915), Champagne (22 septembrie-15 octombrie 1915) şi Verdun (12 martie-10 iunie 1916), indică lucrarea citată mai sus.

Decizia Franţei de a trimite în România o misiune militară, ca urmare a cererii exprimate de guvernul Brătianu, fusese luată în septembrie 1916.

Sosirea în România, la 3 octombrie 1916, a Misiunii militare franceze condusă de generalul Berthelot avea loc într-un moment dificil pentru trupele române. Intrată în război de partea Antantei, cu care semnase un Tratat de alianţă la 4/17 august 1916, România a declanşat la 14/27 august 1916 ofensiva de eliberare a Transilvaniei, de-a lungul întregii frontiere muntoase cu Austro-Ungaria. Insuficienta susţinere a acţiunii trupelor române de către Aliaţi, precum şi o mai slabă pregătire a trupelor române în faţa inamicului au dus ulterior la înfrângerea de la Turtucaia (24 august/6 septembrie) în faţa ofensivei germano-bulgare, trecerea la defensivă în Transilvania, eşecul contraofensivei din sud, de la Flămânda (18 septembrie/1 octombrie), apoi retragerea trupelor pe frontiera muntoasă.

Conform lucrării ''Berthelot şi România/Berthelot et la Roumanie'' (coordonator Dumitru Preda), apărută în 1997 la Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, sub egida Fundaţiei ''Mărăşeşti-Mărăşti-Oituz'' şi a Fundaţiei ''General Henri Mathias Berthelot'', scopul Misiunii militare franceze în România era definit astfel în ''Ordinul de misiune'' din 28 septembrie 1916: 1. Generalul Berthelot va reprezenta pe lângă Marele Cartier General român pe generalul Joffre, comandantul-şef al armatei franceze; el urma să trateze în numele acestuia şi ''potrivit instrucţiunilor sale, toate problemele interesând războiul de coaliţie dus în prezent împotriva Puterilor Centrale şi a aliaţilor lor''; 2. El urma să ţină la curent Marele Cartier General Francez asupra situaţiei materiale şi morale a armatei române, asupra operaţiilor în curs, ca şi a proiectelor sale de manevră; 3. Generalul Berthelot - se spunea în respectivul ordin - era pus la dispoziţia Înaltului Comandament român în funcţia de consilier tehnic; 4. Rolul ofiţerilor francezi urma să fie stabilit de comun acord între generalul Berthelot şi Statul Major General român.

La 3 octombrie 1916, Misiunea franceză era primită în gara Periş de înalte oficialităţi române, în frunte cu regele Ferdinand şi cu primul-ministru Ion I.C. Brătianu. Generalul Berthelot a fost numit consilier militar al regelui Ferdinand. Misiunea militară franceză avea să fie prezentă în România timp de 18 luni.

Încă de la început, generalul Berthelot a participat în fiecare zi la prezentarea rapoartelor informative asupra operaţiilor şi a făcut vizite pe front, unde i-a cunoscut pe comandanţii şi pe ostaşii români. A consiliat Marele Cartier General Român în vederea angajării bătăliei pentru Bucureşti din noiembrie-decembrie 1916. După pierderea Capitalei a urmat retragerea spre Moldova, iar misiunea militară franceză a participat activ la acţiunea de reorganizare a armatei române. Generalul Berthelot a colaborat cu generalul Constantin Prezan, care devenise în decembrie 1916 şef al Marelui Cartier General.

''Ajutorul dat de Franţa în procesul de refacere şi reorganizare a armatei române nu era întâmplător, ci avea o finalitate bine stabilită. Ea dorea să consolideze frontul Oriental. Generalul Berthelot exprima acest punct de vedere într-un raport înaintat superiorilor, unde conchidea: ''Tot efortul întreprins în favoarea armatei române este cel mai bun sprijin ce poate fi dat întregului Front Oriental". La toate regimentele de infanterie, cavalerie, artilerie, geniu, intendenţă etc., s-au repartizat ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi francezi'', se arată în lucrarea ''Generalul Henri M. Berthelot şi românii'', de Constantin I. Stan (Editura Paideia, Bucureşti, 2008).

La 10 mai 1917, cu ocazia sărbătoririi zilei naţionale a României, s-a organizat defilarea trupelor pe platoul Şorogari din apropierea Iaşilor, prilej cu care regele Ferdinand I împreună cu generalul Berthelot au trecut în revistă trupele şi au decorat drapelele unor regimente care s-au evidenţiat pe câmpul de luptă. Noua armată română era mai puţin numeroasă comparativ cu cea din august 1916, dar mai bine instruită şi echipată.

În cadrul Misiunii militare franceze, un rol deosebit de important l-au avut Misiunea Aeronautică şi Misiunea Serviciului Sanitar. Unii ofiţeri francezi au luat parte la operaţiunile militare din vara anului 1917, mulţi dintre ei căzând pe câmpul de luptă. Alături de ei, mulţi medici şi membri ai personalului auxiliar francez şi-au pierdut viaţa în lupta dusă alături de personalul român pentru combaterea epidemiilor.

Misiunea condusă de generalul Berthelot a fost nevoită să părăsească România la 9 martie 1918. Revenit în Franţa, generalul Berthelot a luat parte la cea de-a doua bătălie de pe Marna, între 15-17 iulie 1918. În noiembrie 1918 a fost trimis în Balcani şi a condus marşul unei armate aliate spre Dunăre, operând joncţiunea cu armata română şi contribuind la alungarea trupelor Puterilor Centrale de pe teritoriul românesc (noiembrie-decembrie 1918). (''Membrii Academiei Române. Dicţionar 1866-2003'')

Pentru meritele sale, generalul Berthelot a fost declarat cetăţean de onoare al României, la 21 mai 1917, în şedinţa solemnă a Parlamentului de la Iaşi, ''pentru marile servicii ce le-a adus apărării naţionale a ţării noastre''. La 23 iulie 1917 i-a fost înmânat, de către regele Ferdinand, Ordinul militar ''Mihai Viteazul'', pentru merite deosebite ''în conducerea operaţiunilor militare din 1916 şi la reorganizarea armatei române în 1917''.

La 5 iunie 1926 Henri Mathias Berthelot a devenit membru de onoare al Academiei Române. Ca o recunoaştere a meritelor sale, statul român i-a acordat şi o moşie în comuna hunedoreană Unirea, pe care, prin testament, Berthelot a lăsat-o Academiei Române, împreună cu sumele depuse în băncile române, spre a fi folosite ''fie pentru studii şi cercetări într-o universitate franceză, fie pentru cheltuieli de întreţinere pentru completarea studiilor într-o mare şcoală franceză, civilă sau militară'', potrivit volumului ''Membrii Academiei Române. Dicţionar 1866-2003''.

Generalul Henri Mathias Berthelot a murit la 28 ianuarie 1931, la Paris. La 30 octombrie 2001, printr-o hotărâre a Parlamentului României, comuna Unirea a primit oficial denumirea de comuna General Berthelot. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.jurnalspiritual.eu