În fiecare an, la 5 decembrie, este marcată Ziua mondială a solului (World Soil Day), în 2021, cu tema "Halt soil salinization, boost soil productivity", care îşi propune să crească gradul de conştientizare cu privire la importanţa menţinerii ecosistemelor sănătoase şi a bunăstării umane, abordând provocări tot mai mari în managementul solului, în combaterea salinizării solului, în creşterea percepţiei asupra solului şi încurajarea societăţilor să îmbunătăţească sănătatea solului, notează https://www.fao.org/home/en/.

Salinizarea şi sodificarea solului sunt fenomene majore de degradare a solului care ameninţă ecosistemul şi sunt recunoscute ca fiind printre cele mai importante probleme la nivel global pentru producţia agricolă, securitatea alimentară şi sustenabilitatea în regiunile aride şi semiaride. Salinizarea reprezintă acumularea de săruri solubile în apă în sol. Aceste săruri includ potasiu, magneziu, calciu, clorura, sulfat, carbonat, bicarbonat şi sodiu. Acumularea de sodiu se mai numeşte şi sodificare. Sărurile se dizolvă şi sunt transportate de apă. Când apa se evaporă, sărurile rămân în sol, arată https://esdac.jrc.ec.europa.eu/.

În 2020, tema zilei, intitulată "Keep soil alive, Protect soil biodiversity", şi-a propus să crească gradul de conştientizare a importanţei menţinerii sănătăţii ecosistemelor şi a bunăstării umane prin abordarea provocărilor în creştere în gestionarea solului, combaterea pierderii biodiversităţii solului, creşterea gradului de conştientizare a solului şi încurajarea guvernelor, organizaţiilor, comunităţilor şi persoanelor din întreaga lume să se angajeze în procesul proactiv de îmbunătăţire a sănătăţii solului, notează http://www.fao.org/.

Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) şi Uniunea Internaţională a Ştiinţelor Solului, recunoscând rolul crucial al solului pentru securitatea alimentară şi având în vedere provocările enorme pentru gestionarea durabilă şi protecţia solului, au susţinut şi propus celebrarea oficială a Zilei mondiale a solului. În iunie 2013, Conferinţa FAO a aprobat în unanimitate marcarea acestei zile şi a cerut Adunării Generale a ONU adoptarea oficială a acesteia.

În 20 decembrie 2013, cu prilejul celei de-a 68-a Adunări Generale a ONU s-a decis sărbătorirea acestei zile la 5 decembrie. Data aleasă reprezintă ziua de naştere a fostului rege al Thailandei, Bhumibol Adulyadej (1946-2016), cel care a susţinut oficial marcarea acestei zile.

Anul 2015 a fost declarat Anul Internaţional al Solurilor, printre obiective aflându-se şi cele de promovare de politici şi acţiuni eficiente pentru managementul durabil şi protecţia resurselor din sol. Începând cu acest an, este acordat Glinka World Soil Prize, care se adresează Parteneriatului Global pentru Sol - membri, persoane fizice sau organizaţii angajate în rezolvarea problemelor naţionale, regionale sau locale acute de degradare a solului. Konstantin Glinka (1867-1927) a fost un om de ştiinţă rus specializat în soluri, recunoscut pentru studiile sale privind distribuţia geografică a solurilor. Acordarea acestui premiu contribuie la creşterea gradului de conştientizare între factorii de decizie politică şi a publicului larg cu privire la posibilele soluţii pentru abordarea problemelor naţionale şi locale acute ale degradării solului şi la încurajarea tuturor părţilor interesate şi a specialiştilor solului să se angajeze în activităţi orientate pe teren, cu contribuţii directe în conservarea mediului, securitatea alimentară şi reducerea sărăciei, aşa cum este specificat în Carta mondială a solului revizuită (2015).

Prima Cartă mondială a solului (WSC) a fost concepută şi formulată, negociată şi adoptată de ţările membre ale FAO în cadrul Conferinţei FAO din 1981. Aceasta a fost un instrument normativ major agreat de statele membre, Parteneriatul Global pentru Sol (SPG) având obligaţia de a-i promova principiile. Provocările cu care se confruntă lumea au devenit mai evidente şi mai severe în ultimele trei decenii. Partenerii GSP au considerat că cele 13 principii enumerate în cartă sunt încă valabile, dar trebuiau actualizate şi revizuite în lumina noilor cunoştinţe ştiinţifice dobândite în ultimii 30 de ani, în special în ceea ce priveşte noile probleme, cum ar fi poluarea solului şi consecinţele sale pentru mediul înconjurător, adaptarea şi atenuarea schimbărilor climatice şi impactul extinderii urbane asupra disponibilităţii şi funcţiilor solului. În 2015, în contextul Anului internaţional al solurilor, ţările membre reunite în cadrul celei de-a 39-a conferinţe a FAO au aprobat în unanimitate noua Cartă mondială a solului ca mijloc de promovare şi instituţionalizare a gestionării durabile a solului la toate nivelurile. AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)