Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei este marcată în fiecare an, pe 2 decembrie, pentru a marca data la care a fost adoptată Rezoluţia 317(IV) din 1949 de către Convenţia Naţiunilor Unite pentru suprimarea traficului de persoane şi a exploatării prin prostituţie, potrivit site-ului un.org.

În mesajul său din 2021 de Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei, secretarul general al ONU, António Guterres, transmite că această zi "este o zi de comemorare şi de recunoaştere şi un apel urgent la acţiune". "Nu trebuie să uităm niciodată suferinţa incomensurabilă a milioane de bărbaţi, femei şi copii africani, trăită sub auspiciile comerţului transatlantic cu sclavi. (...) Le aducem un omagiu celor care şi-au sacrificat viaţa în căutarea universală a libertăţii. (...) Unii ar putea crede că sclavia este un fenomen care aparţine trecutului, însă acest rău continuă să distrugă lumea modernă. Munca forţată, traficul de persoane în scopul exploatării - inclusiv exploatarea sexuală-, căsătoria forţată, munca copiilor - şi recrutarea copiilor în conflictele armate - sunt toate manifestări contemporane ale sclaviei. Toate sunt crime şi încălcări flagrante ale drepturilor omului", mai transmite secretarul general al ONU, în mesajul său din 2021.

ONU atrage atenţia asupra faptului că sclavia nu este o relicvă istorică. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, mai mult de 40 de milioane de oameni din toată lumea sunt victime ale sclaviei moderne. Deşi fenomenul sclaviei moderne nu are o definiţie legală, acesta este folosit ca termen umbrelă pentru a acoperi practici precum munca forţată, căsătoriile forţate sau traficul de persoane. Aceste fenomene se referă la acele situaţii în care exploatarea unei persoane nu poate fi contracarată ca urmare a ameninţărilor, violenţei, coerciţiei, sau abuzului de putere, scrie site-ul un.org.

Potrivit datelor publicate pe pagina dedicată Zilei internaţionale pentru abolirea sclaviei (www.un.org/en), fenomenul muncii forţate este unul îngrijorător la nivel mondial, reprezentând 24,9% din aproximativ 40,3 milioane de persoane, care se află într-o formă de sclavie modernă. De asemenea, 16 milioane de persoane sunt exploatate în sectorul privat, precum munca casnică sau construcţii sau agricultură. 4,8 milioane de persoane sunt exploatate sexual forţat şi 4 milioane de persoane depun o muncă forţată şi impusă de autorităţile statului. 15,4 milioane de persoane se află într-o căsătorie forţată, scrie site-ul un.org.

Femeile şi fetele sunt afectate în mod disproporţionat de munca forţată, reprezentând 99% dintre victimele din industria sexului comercial şi 58% din alte sectoare. În plus, peste 150 de milioane de copii sunt supuşi muncii, reprezentând aproape unul din zece copii din întreaga lume.

Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat un nou protocol obligatoriu din punct de vedere juridic, menit să consolideze eforturile globale de eliminare a muncii forţate, care a intrat în vigoare în noiembrie 2016.

Tot Organizaţia Internaţională a Muncii a formulat, în 2020, şase măsuri urgente care se impun, pentru a contracara efectele negative evidente ale COVID-19 asupra muncii copiilor şi muncii forţate în cazul lor: îmbunătăţirea prezenţei OIM în teritoriu; mobilizarea reţelelor globale şi regionale ale organizaţiei; investiţii în monitorizarea respectării egalităţii de gen; construirea rezilienţei prin dialog social; reutilizarea şi inovarea operaţiunile organizaţiei, conform https://www.ilo.org/.

Din punct de vedere legal, din 1981, sclavia nu mai este legală în niciun stat al lumii, Mauritania fiind ultimul stat care a abolit acest fenomen. În practică, sclavia se menţine, fiind ascunsă sub diverse denumiri. Sclavia a evoluat şi s-a manifestat în diverse forme de-a lungul istoriei, însă în timp ce formele tradiţionale ale sclaviei sunt extrem de rare în zilele noastre, există încă multe forme contemporane sub care fenomenul se manifestă. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) Embamex Rumania/twitter.com