O PERSONALITATE PE ZI: Criticul şi istoricul literar Eugen Negrici
Eugen Negrici, unul din cei mai importanţi critici şi teoreticieni literari români contemporani, s-a născut 28 noiembrie 1941, la Râmnicu Vâlcea.
FotoŞ (c) SANDA BRUMARESCU/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
A urmat liceul în oraşul natal, absolvind în 1959, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1959-1964), se arată în "Dicţionarul general al literaturii române", apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005). A intrat, ulterior, în învăţământ şi a parcurs toate treptele didactice la Universitatea din Craiova, unde a fost şi decan al Facultăţii de Filologie (1984-1988).
Între 1974-1976 a fost lector de limba şi literatura română la Bratislava, apoi, între 1990-1992, director al Editurii Eminescu, iar ulterior profesor la Catedra de literatură română de la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Este profesor emerit al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, potrivit https://litere.ro/. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1978.
A debutat în 1964 în "Gazeta literară", iar editorial, cu volumul "Antim. Logos şi personalitate" (1971). Au urmat: "Naraţiunea în cronicile lui Gr. Ureche şi Miron Costin" (1972, care iniţial a fost teză de doctorat şi pentru care a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Craiova); "Expresivitatea involuntară" (1977); "Figura spiritului creator" (1978, Premiul Uniunii Scriitorilor); "Imanenţa literaturii" (1981); "Introducere în poezia contemporană" (1985, Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti); "Sistematica poeziei" (1988), "Poezia medievală în limba română" (1996, Premiul Uniunii Scriitorilor din România; "Literatura română sub comunism. Proza" (2002); "Literatura română sub comunism. Poezia" (2003).
Eugen Negrici ''introduce în literatura română conceptul de expresivitate involuntară, pe care îl va urmări atât în zona literaturii vechi, cât şi în cea a poeziei sau a prozei scrise în timpul comunismului'', se precizează pe site-ul https://www.icr.ro/.
''În 1995 criticul îşi face energic simţită prezenţa în actualitate cu o lucrare de amplu răsunet transliterar, intitulată "Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitaţie şi propagandă", o antologie a poeziei proletcultiste româneşti'' ("Dicţionarul general al literaturii române", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).
În anul 2008, a obţinut premiul "Cartea Anului", acordat de revista "România literară" şi Fundaţia Anonimul, cu volumul "Iluziile literaturii române" (Editura Cartea Românească). Pentru acelaşi volum i-au mai fost decernate Premiul Manuscriptum, Premiul pentru critică/ istorie literară al revistei "Observator cultural" şi Premiul de excelenţă al revistei "Convorbiri literare". A mai publicat "Literatura română sub comunism. 1948-1964" (2010), "Simulacrele normalităţii" (2011), "Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelităţii" (2014).
Eugen Negrici a câţtigat premiul pentru critica/istorie/teorie literară, cu cartea 'Iluziile Literaturii Romane'', editura Cartea Românească, în cadrul Premiilor Observator Cultural, editia a 3-a.
Foto: (c) EMIL BADEA / ROMPRES FOTO
A fost invitatul Institutului Cultural Român (ICR) la congresul internaţional ''1989-2009: Căderea Zidului Berlinului - după douăzeci de ani" (17-18 decembrie 2009), se mai aminteşte pe site-ul https://www.icr.ro/. La 29 noiembrie 2015, în cadrul programului "Conferinţele Teatrului Naţional", Eugen Negrici a prezentat conferinţa cu tema "Genealogia ca literatură", având ca subiect potenţialul literar al "Ghenealoghiei familiei Cantacuzinilor" (lucrare încheiată de Mihai Cantacuzino la 1787).
La Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România din 31 august 2015 i-a fost acordat Premiul pentru "Cartea de critică, eseu şi istorie literară" pentru volumul "Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelităţii". La 18 mai 2017, Universitatea din Craiova i-a decernat criticului literar Eugen Negrici titlul de Doctor Honoris Causa.
Eugen Negrici este iniţiatorul Premiului "Mircea Ciobanu", decernat în cadrul Galelor Premiilor Uniunii Scriitorilor din România.AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai
Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 mai - Ziua mondială a tonului (ONU)
Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția adoptată la 7 decembrie 2016 decide să desemneze 2 mai drept Ziua mondială a tonului. (sursa: https://www.un.org) De asemenea, invită toate statele membre, organizațiile sistemului Națiunilor Unite, alte organizații internaționale și regionale și societatea civilă, inclusi
2 mai - Ziua națională a tineretului
La 2 mai este marcată Ziua națională a tineretului. Aniversarea acestei zile se realizează prin textul Legii nr. 425/2004. Proiectul legislativ privind decretarea marcării acestei zile a fost inițiat în 2004, de 15 deputați din formațiunile politice parlamentare. Respinsă de Senat, la 1 aprilie 2004, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Camer
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare; Sf. Matrona de la Moscova Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Atanasie cel Mare al Alexandriei Romano-catolice Ss. Atanasiu, ep. în
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 mai
Este a 122-a zi a anului 2026. Au mai rămas 243 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 21 h 36 m și apune la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima Mare Expoziție Universală, organizată la Londra (1 mai 1851)
La 1 mai 1851 a fost deschisă într-o uriașă clădire de sticlă, ridicată în Hyde Park, Londra, prima expoziție universală, intitulată Marea Expoziție a Lucrărilor Industriei Tuturor Națiunilor (Great Exhibition of the Works of Industry of All Nations), una dintre cele mai populare atracții publice din Londra secolului al XIX-lea, care a prezentat industrie și mate
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur, pot fi văzute până pe 3 mai Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) rămâne deschis în perioada 29 aprilie - 3 mai, iar vizitatorii pot admira Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur până duminică, 3 mai, în intervalul 10:00-18:00, conform MNIR
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul John Woo
Cariera ilustră de regizor a lui John Woo a început în Hong Kong, unde a petrecut peste două decenii în centrul unei industrii cinematografice înfloritoare, regizând peste 26 de filme artistice. John Woo a fost cunoscut în principal ca specialist în comedie până la mijlocul anilor 1980, înainte de a crea o
DOCUMENTAR: Luna Mai
Luna Mai sau Florar, potrivit calendarului popular, indică timpul florilor, sau Frunzar - exuberanța vegetației, este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian și ultima lună de primăvară, notează volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000). Se pare că numele latin al lunii, 'Maius', ar proveni de l
1 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)
Ziua Vesak (Ziua Lunii pline) este sărbătorită în 2026 la data de 1 mai, fiind considerată zi sacră pentru budiștii din întreaga lume. Ziua lunii pline reprezintă ziua în care s-a născut Buddha, în anul 623 î.Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din luna mai, conform site-ului