La 9 decembrie este marcată Ziua internaţională de comemorare şi afirmare a demnităţii victimelor crimei de genocid şi de prevenire a acestei crime. Marcarea acestei zile vizează creşterea gradului de conştientizare asupra importanţei acestei convenţii şi a rolului acesteia în combaterea şi în prevenirea crimelor de genocid, precum şi de a comemora victimele genocidului.

Ziua internaţională de comemorare şi afirmare a demnităţii victimelor crimei de genocid şi de prevenire a acestei crime a fost instituită la 11 septembrie 2015, de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. La data de 9 decembrie 1948 a fost adoptată Convenţia pentru prevenirea şi pedepsirea crimei de genocid, conform www.un.org.

Convenţia pentru prevenirea şi pedepsirea crimei de genocid, cunoscută pe scurt şi ''Convenţia Genocidului'', defineşte la Articolul 2 genocidul drept "oricare dintre următoarele fapte, comise cu intenţia de a distruge, total sau parţial, un grup naţional, etnic, rasial sau religios (...) ", incluzând: omorârea membrilor grupului; lezarea gravă, fizică sau psihică, a membrilor grupului; intervenţia deliberată asupra condiţiilor de viaţă ale grupului, cu scopul de a-l distruge, total sau parţial; implementarea unor măsuri menite să prevină naşterile în interiorul grupului; transferul forţat al copiilor dintr-un grup într-un alt grup. ''Fie că este comis pe timp de pace sau pe timp de război, genocidul este o crimă sub jurisdicţia internaţională, pe care membrii Convenţiei se angajează să o prevină şi să o reprime, responsabilitatea primară revenind fiecărui stat în parte'', potrivit textului Convenţiei.

Adunarea Generală a ONU a reiterat, prin adoptarea Rezoluţiei din septembrie 2015, responsabilitatea fiecărui stat în parte de a-şi proteja populaţia de crimele de genocid. În 2005, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat principiul responsabilităţii de a proteja, iar în 2008, a fost înfiinţat Centrul Global pentru Responsabilitatea de a Proteja, cu sprijinul unor organizaţii ce luptă pentru respectarea drepturilor omului, precum Refugees International, Human Rights Watch, International Crisis Group, Oxfam International sau WFM-Institute for Global Policy. Principalul obiectiv al Centrului Global pentru Responsabilitatea de a Proteja este de a transforma acest principiu într-un ghid practic de acţiune în faţa atrocităţilor comise în masă, potrivit www.globalr2p.org. Centrul se implică activ în acest demers, prin prezentarea unor informaţii suplimentare pentru o mai bună înţelegere a principiului responsabilităţii de a proteja, prin recomandarea unor strategii ce pot fi implementate de fiecare stat în parte, lucrând alături de organizaţii neguvernamentale, agenţii guvernamentale şi/sau regionale, cu scopul de a proteja populaţia de atrocităţile în masă, cum ar fi genocidul, crimele de război, epurările etnice şi crimele împotriva umanităţii.

La nivelul sistemului Naţiunilor Unite funcţionează Biroul pentru prevenirea genocidului şi responsabilitatea de protecţie, coordonat de doi consilieri speciali care răspund direct secretarului general al Naţiunilor Unite. Consilierul special pentru prevenirea genocidului acţionează ca un catalizator pentru creşterea gradului de conştientizare a cauzelor şi dinamicii genocidului, pentru alertarea actorilor relevanţi acolo unde există riscul declanşării unui genocid, şi pentru consilierea şi mobilizarea pentru o acţiune adecvată în domeniu. Consilierul special pentru responsabilitatea de a proteja coordonează dezvoltarea conceptuală, politică, instituţională şi operaţională în aria sa de activitate. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)