Mihail Lomonosov s-a născut la 19/30 noiembrie 1711. Înscris la şcoala Mănăstirii Spasski, a studiat, în patru ani, cursurile similare de opt ani pentru Latină, Greacă, Slavonă, Geografie, Istorie şi Filosofie. În 1736 a fost transferat, pentru a-şi continua educaţia, la Academia de Ştiinţe din Sankt Petersburg. Fiindu-i apreciate calităţile, a fost trimis la Universitatea din Marburg, unde a studiat, timp de trei ani, ştiinţe naturale şi matematici cu Christian Wolff. A studiat, deopotrivă, Germană, Franceză, Artă, Dans. În 1739, a mers la Freiberg unde a studiat mineritul aplicat sub îndrumarea lui Johann Henckel, reuşind într-un an să aprofundeze studiile despre mineralogie şi metalurgie, potrivit https://physicstoday.scitation.org/.

Întors în Rusia, în 1741, Lomonosov a fost numit profesor adjunct de fizică la Academia de Ştiinţe din Sankt Petersburg, instituţie cu care va rămâne afiliat până la moartea sa (4/15 aprilie 1756). Ca om de ştiinţă, Lomonosov a fost deopotrivă teoretician şi cercetător care demonstra pe baza experimentelor. A testat teoriile şi ipotezele sale în cursul experimentelor. A alocat ani, perioade chiar îndelungate, unora dintre cercetările sale, fiind preocupat să dezvolte descoperirile sale în practici noi şi invenţii. Lomonosov aprecia faptul că fenomenele fizice şi chimice pot fi explicate în termenii interacţiunilor mecanice dintre celulele din sânge - ceea ce cunoaştem astăzi drept molecule. A denumit, în 1752, acest segment drept chimia fizică. Este considerat unul dintre primii cercetători care au confirmat la nivel experimental legea conservării materiei.

În 1745, cu un secol înainte de introducerea de către Kelvin a scalei temperaturii absolute, Lomonosov a propus conceptul de rece absolut drept punctul la care moleculele nu manifestă mişcare.

A publicat, în 1761, un raport despre tranzitul solar al planetei Venus, descriind aureola de lumină care îmbrăca planeta, ceea ce astăzi telescoapele moderne indică, similar, drept tranzitul solar din 2004 al acestui corp ceresc. În august acelaşi an, 200 de exemplare ale raportului său, scris în limba germană, au fost transmise în străinătate pentru a fi difuzate. Descoperirea lui Lomonosov privind aureola tranzitului solar al planetei Venus a fost făcută publică abia la jumătatea secolului XX.

Sursa foto: (c) space.com

https://www.space.com/15816-venus-transits-sun-history-images.htmlPe lângă cercetările sale în chimie, fizică, astronomie, Lomonosov a fost apreciat pentru lucrările sale în istorie, în gramatica limbii ruse, retorică şi poezie. Cu grantul de 1.500 de ruble obţinut din partea Senatului rus a pus bazele primului laborator de cercetare în chimie, pe care l-a coordonat timp de opt ani. Cu banii obţinuţi dintr-un alt grant a reuşit să realizeze, până la sfârşitul vieţii sale, un mozaic impresionant care expune o scenă din bătălia de la Poltava şi care se află astăzi expus în Academia Rusă de Ştiinţe.

Sursa foto: (c) saint-petersburg.com

Realizările sale remarcabile au început să fie apreciate pe deplin în Rusia şi în străinătate din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Opera sa reuneşte patru volume de studii în fizică, astronomie, chimie, două în mineralogie, metalurgie, geologie, istorie rusă, economie şi geografie, două în filologie, poezie şi proză şi trei de corespondenţă proprie, scrisori şi traduceri. În 2011, cu prilejul marcării a trei sute de ani de la naşterea sa, a fost celebrat la nivel naţional în Rusia printr-un amplu program de manifestări derulate în baza unui decret prezidenţial. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)