Ziua europeană a informării despre antibiotice (EAAD) este marcată, anual, la 18 noiembrie şi se desfăşoară sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC). Manifestarea se axează pe problema rezistenţei la antimicrobiene, un inamic al sănătăţii publice mondiale, în prezent.

În fiecare an, 33.000 de persoane mor din cauza unor infecţii cauzate de bacterii rezistente la antibiotice. Povara infecţiilor este comparabilă cu cea a gripei provocată de virusul influenza, a tuberculozei şi a HIV/SIDA la un loc.

În 2021, Ziua europeană a informării despre antibiotice este marcată printr-un eveniment digital, o campanie şi activităţi în social media, în perioada 18-24 noiembrie. În condiţiile determinate de COVID-19, se impune ca această problemă a rezistenţei la antimicrobiene să ajungă în atenţia întregii populaţii la nivel mondial, pentru a putea menţine eficienţa acestor medicamente în tratarea diverselor boli, potrivit www.ecdc.europa.eu.

Ziua, o iniţiativă europeană în domeniul sănătăţii coordonată de Centrului European pentru Controlul Bolilor, oferă o platformă şi sprijin pentru campaniile naţionale privind utilizarea prudentă a antibioticelor în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European (UE/SEE). Din cauza pandemiei COVID-19, este marcată anul acesta doar digital.

Campania digitală include colaborări cu persoane cu influenţă în social media din fiecare ţară din UE/SEE, care vor consemna materiale privind utilizarea prudentă a antibioticelor şi a antimicrobienelor în general. Campania digitală include, de asemenea, declaraţii video ale unor vorbitori la nivel înalt din UE şi ale unor experţi din UE/SEE, precum şi un instrument interactiv pe site-ul web EAAD, care prezintă resurse naţionale privind rezistenţa la antimicrobiene.

Pe site-ul dedicat zilei sunt invitate să participe cât mai multe persoane, organizaţii, cu folosirea de hashtag-uri în jurul campaniei, pentru a creşte gradul de conştientizare a problemei. Pentru a ajuta la promovarea Zilei europene a informării despre antibiotice se pot tipări şi difuza materialele informative disponibile pe antibiotic.ecdc.europa.eu/en/get-involved/join-campaign.

Raportul epidemiologic anual pentru anul 2019, care se bazează pe datele raportate la Reţeaua europeană de supraveghere a rezistenţei antimicrobiene (EARS-Net) pentru perioada 2015-2019, preluate din Sistemul european de supraveghere (TESSy) şi din stocarea descentralizată de date a ECDC pentru rezistenţa antimicrobiană şi infecţiile asociate asistenţei medicale, evidenţiază că cea mai frecvent raportată specie bacteriană a fost E.coli (44,2%), urmată de S.aureus (20,6%), K.pneumoniae (11,3%), E.faecalis (6,8%), P.aeruginosa (5,6%), S.pneumoniae (5,3%), E.faecium (4,5%) şi specii de Acinetobacter (1,7%), potrivit www.ecdc.europa.eu.

Rezistenţa la antibiotice este capacitatea microorganismelor de a combate acţiunea unuia sau mai multor antibiotice. Nu oamenii şi animalele devin rezistenţi la tratamentele cu antibiotice, ci bacteriile prezente în organismele lor.

Înainte de descoperirea antibioticelor, mii de oameni mureau din cauza bolilor provocate de bacterii, cum ar fi pneumonia sau infecţiile în urma unei intervenţii chirurgicale. De când au fost descoperite şi utilizate antibioticele, tot mai multe bacterii, care iniţial erau sensibile, au devenit rezistente, ele au dezvoltat numeroase mijloace de a lupta împotriva antibioticelor. Deoarece rezistenţa este în creştere, iar în ultimii ani au fost descoperite şi comercializate puţine antibiotice noi, rezistenţa la antibiotice reprezintă în prezent o ameninţare majoră pentru sănătatea publică.

Fără antibiotice, întreaga omenirea s-ar putea întoarce la "epoca pre-antibiotice", când transplanturile de organe, chimioterapia împotriva cancerului, terapia intensivă şi alte proceduri medicale nu ar mai fi posibile. Bolile bacteriene s-ar răspândi şi nu ar mai putea fi tratate, provocând moartea.

La numai 70 de ani de la introducerea antibioticelor, societatea, la nivel mondial, se confruntă cu posibilitatea unui viitor fără medicamente eficiente pentru tratarea infecţiilor bacteriene, se menţionează pe antibiotic.ecdc.europa.eu. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) Parlamentul European în România/twitter.com