Săptămâna mondială de conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene se desfăşoară între 18 şi 24 noiembrie, având ca ca scop creşterea gradului de conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene la nivel mondial şi încurajarea celor mai bune practici în rândul populaţiei, al lucrătorilor din domeniul sănătăţii şi al factorilor de decizie politică, pentru a evita apariţia şi răspândirea în continuare a infecţiilor rezistente la medicamente.

Rezistenţa la antimicrobiene este o ameninţare mondială asupra sănătăţii, care afectează toate ţările, bogate sau sărace. Viteza şi volumul circulaţiei populaţiei, precum şi transferurile economice internaţionale de forţă de muncă, de alimente sau animale, contribuie la apariţia şi diseminarea rapidă pe întreg globul a microorganismelor rezistente la antibiotice. Astfel, rezistenţa la antimicrobiene cauzează deja aproximativ 700.000 de decese în fiecare an, cifrele putând ajunge la 10 milioane decese în 2050 şi la un cost de 100 trilioane de dolari până în 2050, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care a nominalizat rezistenţa la antimicrobiene ca fiind una dintre cele zece ameninţări globale de sănătate, potrivit www.who.int.

În cadrul celei de-a 68-a Adunări Mondiale a Sănătăţii, din mai 2015, a fost aprobat un plan de acţiune global pentru a aborda problema tot mai mare a rezistenţei la antibiotice şi la alte medicamente antimicrobiene. Unul dintre obiectivele-cheie ale planului este îmbunătăţirea gradului de conştientizare şi de înţelegere a rezistenţei la antimicrobiene prin comunicare, educaţie şi informare eficientă. Alte obiective propuse în cadrul Adunării au fost: întărirea cunoştinţelor prin observarea permanentă şi cercetare, reducerea incidenţei infecţiilor, optimizarea utilizării agenţilor antimicrobieni, dezvoltarea unui model economic de investiţii sustenabile care să ţină cont de nevoile tuturor ţărilor, creşterea investiţiilor în medicamente noi, instrumente de diagnostic, vaccinuri şi alte intervenţii necesare.

Tema pentru 2021, "Spread awareness, stop resistance", stabilită de comun acord de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), evidenţiază faptul că o informare corectă, care să permită analiza situaţiei, o folosire eficientă a antimicrobienelor, eliminarea abuzului, dar şi prevenirea infecţiilor şi promovarea vaccinări, pot constitui o strategie pentru a opri rezistenţa la antimicrobiene.

Sloganul săptămânii mondiale de conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene continuă să fie "Antimicrobiene: Manipulaţi cu grijă". Campania din 2021 şi-a propus să încurajeze părţile interesate, inclusiv factorii de decizie politică, furnizorii de servicii medicale şi populaţia în general, să recunoască faptul că oricine poate fi un campion al informării cu privire la rezistenţa la antimicrobiene. Organizatorii încurajează participanţii să răspândească cunoştinţe despre rezistenţa la antimicrobiene, să împărtăşească întâmplări în care s-au confruntat cu această situaţie şi despre consecinţele pe care le-au determinat evenimentele respective, demonstrând astfel modul în care acţiunile individuale, ale familiilor, ale profesioniştilor şi ale comunităţilor afectează răspândirea rezistenţei la antibiotice, antivirale, antifungice, antiparazitare, potrivit www.oie.int.

Rezistenţa la antimicrobiene apare atunci când bacteriile, viruşii, ciupercile şi paraziţii se modifică în timp şi nu mai răspund la medicamente. Acest lucru face ca infecţiile să fie mai greu de tratat şi creşte riscul de răspândire a bolii, de îmbolnăvire gravă şi de deces. Măsurile de prevenire a infecţiilor includ vaccinarea, practicarea sexului protejat, o bună igienă a mâinilor, folosirea de practici de siguranţă alimentară şi creşterea accesului la apa potabilă şi la instalaţii sanitare, susţine OMS.

Rezistenţa la antimicrobiene necesită coordonare la toate nivelurile: naţional, regional şi global, deoarece nu este limitată de geografie sau graniţe atât pentru oameni cât şi pentru animale. Prin urmare, necesită o abordare comună şi multisectorială, denumită "One Health". Prin conceperea şi punerea în aplicare a unor programe, politici, legislaţie şi cercetări multisectoriale în ceea ce priveşte sănătatea oamenilor, animalelor şi plantelor terestre şi acvatice, producţiei de alimente şi de furaje şi sănătatea mediului înconjurător, rezistenţa la antimicrobiene poate fi abordată în mod eficient pentru a obţine rezultate mai bune în cadrul iniţiativei "One Health", potrivit www.who.int. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) Rețeaua de Solidaritate/facebook.com