DOCUMENTAR: 125 de ani de la naşterea fizicianului Horia Hulubei (15 noiembrie)

Horia Hulubei, fizician, a fost membru corespondent (26 mai 1937) şi membru titular (27 mai 1946; 2 iulie 1955) al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Matematice şi Fizice a Academiei Române (1963-1965), preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Fizice a Academiei Române (1965-1972).
S-a născut la 15 noiembrie 1896 la Iaşi, unde a absolvit studiile elementare şi secundare. A urmat cursurile liceului internat din Iaşi. În anul 1916 s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, secţia Fizică şi Chimie. Dar, în acelaşi an, şi-a întrerupt studiile, fiind trimis pe front cu gradul de sublocotenent. A participat ca infanterist la bătălia de la Mărăşeşti.
HORIA HULUBEI - 1957
Foto: (c) MIRCEA KESSLER/ AGERPRES FOTO/ARHIVA
La iniţiativa şefului misiunii militare franceze, Generalul Berthelot, Horia Hulubei a fost trimis în Franţa, unde a fost pregătit şi a participat ca pilot de vânătoare la bătăliile aeriene de pe frontul de Vest, fiind rănit. A fost decorat cu Ordinul Legiunea de Onoare.
În 1922 s-a întors în ţară şi a fost numit şeful unui birou de navigaţie aeriană civilă. Cu această ocazie contribuie la deschiderea primei linii româneşti Constantinopol - Bucureşti - Budapesta.
Totodată, îşi reia studiile la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, obţinând licenţa Magna cum Laude în 1926, şi pleacă la Paris cu o bursă de studii.
Lucrează la Universitatea Sorbona sub coordonarea profesorului Jean Perrin. În 1933 îşi ia doctoratul în domeniul efectului Compton multiplu. Comisia care i-a acordat titlul de doctor era condusă de Marie Curie, dublă laureată a premiului Nobel. Din comisie mai făceau parte Jean Perrin şi Charles Mauguin.
În 1936 Jean Perrin îl însărcinează cu organizarea sălilor de electronică şi raze X din cadrul expoziţiei mondiale din 1937 de la Palais de Decouverte. Hulubei alcătuieşte experimente în domeniul spectrelor de raze X, a microscopiei electronice, descărcării în gaze etc. Pentru această activitate primeşte medalia de aur a expoziţiei şi medalia "Henri Jouvenele".
Jean Perrin aprecia în mod deosebit calităţile intelectuale ale lui Horia Hulubei, rezultatele activităţii sale ştiinţifice şi ideile noi pe care le aplica cu succes în cercetările de fizică experimentală şi îi prilejuieşte accesul în cercul unor fizicieni iluştri ca Albert Einstein, Frederic Joliot, Pierre Auger etc.
În 1938, Horia Hulubei lucrează ca profesor la catedra de Structura Materiei a Universităţii din Iaşi şi în paralel este director la Centre National de la Recherche Scientifique din Paris până în 1947.
În 1939 se întoarce definitiv în România, iar în anul 1940 se mută la Universitatea Bucureşti, fiind profesor la catedra de Structura Materiei. Între 1940 şi 1944, Horia Hulubei a fost rectorul Universităţii Bucureşti.
Activitatea sa ştiinţifică a îmbrăţişat domenii diverse (fotoelectricitate, particule elementare, fizică nucleară, reactoare nucleare, izotopi radioactivi, chimie fizică, fizică atomică etc.). Pentru cercetările sale, a fost numit Maître de Recherches şi apoi Directeur de Recherches în cadrul Centrului Naţional de Cercetare Ştiinţifică al Franţei. A ocupat această poziţie până în 1947, cu o singură întrerupere în timpul celui de al Doilea Război Mondial.
La 1 septembrie 1949 a fost înfiinţat Institutul de Fizică al Academiei Române sub conducerea sa. În 1955, cu prilejul alegerii sale ca membru titular al Academiei Române, Horia Hulubei declara: "Prin înfiinţarea Institutului de Fizică Atomică (al Academiei) s-a realizat posibilitatea de a se creşte în ţară cadre de fizicieni eminenţi - din care mulţi cu lucrări deja cunoscute în lume, aducând prestigiu ştiinţei româneşti şi asigurând schimbul de mâine în acest sector. Ei realizează un aport însemnat pentru economia ţării prin lucrările lor" (http://curieruldefizica.nipne.ro).
În anul 1956 a fost înfiinţat, prin decizie guvernamentală, Institutul de Fizică Atomică - IFA.
Horia Hulubei s-a preocupat ca realizările IFA să fie transferate şi aplicate în economie sau alte domenii ale ştiinţei, creându-se discipline noi ca medicina nucleară, prin aplicarea radioizotopilor produşi la IFA în sănătatea publică. În acest fel, IFA a căpătat, încă de la început, recunoaştere şi prestigiu pe plan naţional şi internaţional.
Pentru activitatea ştiinţifică desfăşurată în Franţa, Hulubei primeşte premiul Fossignon, premiul Henri Wilde (1938) din partea Academiei de Ştiinţe a Franţei şi devine membru corespondent al Academiei Române (Secţia Ştiinţifică) în 1937, membru titular în 1946, este îndepărtat din Academie în 1948 şi repus în drepturi în 1955. De asemenea, a fost ales membru al Academiei Franceze de Ştiinţe (1940), al Academiei de Ştiinţe din Lisabona (1944) şi al Consiliului Ştiinţific al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare de la Dubna (Rusia).
A fost membru al Societăţilor de Fizică din România, Franţa, Germania, Elveţia, SUA. S-a stins din viaţă la 22 noiembrie 1972.
Horia Hulubei a făcut parte din grupul de experţi ONU, însărcinat cu examinarea posibilităţii de detectare a exploziilor nucleare. A fost reprezentantul României la Agenţia pentru Energie Atomică de la Viena. (surse: Curierul de Fizică nr 74, martie 2013 - http://curieruldefizica.nipne.ro/; Dicţionarul Membrii Academiei Române, 2003, Ed. Enciclopedică) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 aprilie
Este a 120-a zi a anului 2025. Au mai rămas 245 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 08 m și apune la 20 h 19 m. Luna răsare la 07 h 27 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Explozii și incendii la uzine și laboratoare de armament (cronologie 2005-2025)
O explozie, urmată de un incendiu, a avut loc marți, 29 aprilie 2025, în incinta Laboratorului artileristic al Armatei, din localitatea Pantelimon, județul Ilfov, în urma căreia și-a pierdut viața un angajat civil al unității.
A murit Valeriu Tabără, președintele ASAS și fost ministru al Agriculturii (fișă biografică)
Academia de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' a anunțat, la 29 aprilie, decesul președintelui instituției și fost ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără. 'Cu imens regret, Academia de
Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Varșovia, din 29 aprilie 2025 (prezentare și cronologie)
Cea de-a 10-a ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M/3SI) se desfășoară la 29 aprilie 2025, la Varșovia, Polonia. Summitul din Polonia marchează 10 ani de la implementarea acestei inițiative, iar discuțiile se vor axa atât pe subiecte de interconectivitate regională în transport și energie, cât și pe problemele curente de securitate. Precedent
29 aprilie - Ziua internațională a dansului
La 29 aprilie este celebrată, anual, Ziua internațională a dansului, din inițiativa Comitetului de Dans al Institutului Internațional de Teatru (ITI) din cadrul UNESCO. A fost instituită în 1982 pentru a aniversa dansul și pe fondatorul baletului modern, Jean-Georges Noverre, născut la 29 aprilie 1727. Potrivit tradiției, în fiecare an, o personali
BISERICA CATOLICÃ: Perioada Scaunului vacant și alegerea noului papă
La demisia sau moartea Papei înainte de alegerea unui succesor, Scaunul Petrin al Romei devine vacant ('sede vacante'). Legile canonice care guvernează această perioadă de interreg - interimat - sunt precizate în Constituția Apostolică Universi Dominici gregis, modificată ulterior prin Motu Proprio Normas nonnullas. (sursa:
29 aprilie - Ziua veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual, la 29 aprilie, în semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a intereselor României. Această zi a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007. Data aleasă este cea
Prezidențiale2025/ Alegerile prezidențiale după anul 1989 (1990-2024)
După Revoluția din decembrie 1989, în țara noastră au avut loc opt alegeri prezidențiale, în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2009, 2014 și 2019. În urma acestora, au fost aleși patru președinți ai României: Ion Iliescu, cu trei mandate (1990-1992, 1992-1996, 2000-2004); Emil Constantinescu, cu un mandat (1996-2000); Traian Băsescu, cu două mandate
CITATUL ZILEI
''Numai trecerea timpului îl arată pe cel cu adevărat drept; pe ticălos îl poți recunoaște și într-o singură zi'' - Sofocle (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)
Prezidențiale2025/ Prezentarea candidaților
Biroul Electoral Central a stabilit, la 20 martie 2025, rămânerea definitivă a candidaturilor depuse pentru alegerile la funcția de președinte al României, la scrutinul din 4 mai 2025, iar la 22 martie a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere în buletinul de vot a candidaților. Potrivit comunicatului BEC, ordinea pe bulet
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 29 aprilie
Ortodoxe Sf. 9 Mucenici din Cizic; Sf. Cuv. Memnon Greco-catolice Sf. 9 M. din Cizic; Sf. cuv. Memnon, făcătorul de minuni; Sf. Ecaterina de Siena, patroana Europei Romano-catolice Sf. Ecaterina de Siena, fc. înv., patroană a Europei Sfin
Prezidențiale2025/ Președintele României - rol și atribuții
Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și înt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 aprilie
Este a 119-a zi a anului 2025. Au mai rămas 246 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 09 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 06 h 42 m și apune la 23 h 03 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Cea de-a XIX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (29 aprilie)
La 29 aprilie 2025, este programată, la Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București, cea de-a XIX-a ediție a Galei Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România. Pentru a doua oară consecutiv, evenimentul este prezentat de actorul de stand-up comedy Claudiu Teohari, potrivit premiilegopo.ro. Peste 900 de invi
PERSONALITATEA ZILEI: Tenismenul american Andre Agassi
Jucătorul de tenis Andre Agassi, câștigător a opt titluri de Mare Șlem în carieră și campion olimpic, în 1996, la Atlanta, s-a născut la 29 aprilie 1970, în Las Vegas, Nevada, SUA. Fiul unui fost boxer