Poetul Arthur Rimbaud a fost "copilul teribil al poeziei franceze" din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi o figură majoră a simbolismului. Impactul poeziei lui a fost imens. Influenţa sa asupra mişcării suprarealiste a fost recunoscută de către numeroşi poeţi, care au recunoscut că sunt îndatoraţi viziunii şi tehnicii lui Rimbaud. Operele sale continuă să fie citite pe scară largă şi traduse în numeroase limbi. Poeţi de limbă engleză, printre care Samuel Beckett şi John Ashbery, au tradus şi au fost influenţaţi de operele lui Rimbaud, potrivit www.poetryfoundation.org.

Jean Nicolas Arthur Rimbaud s-a născut la 20 octombrie 1854, în orăşelul Charleville, din Ardeni (nord-estul Franţei), în familia unui căpitan de infanterie.

A studiat, între 1862-1870, la Institutul Rossat şi la Colegiul din oraşul natal, fiind unul dintre cei mai străluciţi elevi. A scris versuri în latină cu o mare uşurinţă, una dintre poezii, "Jugurtha", aducând-i premiul Academiei din Douai, în 1869, la numai 15 ani.

Arthur Rimbaud şi-a compus întreaga operă literară între 17 şi 23 de ani. Modelele sale au fost poeţi precum Victor Hugo, Charles Baudelaire sau Théodore de Banville. În 1870, a fost remarcat de Georges Izambard, profesorul său de retorică, care îi devine prieten şi unul dintre primii săi îndrumători. A făcut mai multe călătorii la Paris, unde a asistat la căderea regimului imperial, apoi în Belgia, unde şi-a încercat şansele ca ziarist. A revenit acasă şi a scris cele două "scrisori ale Vizionarului", în mai 1871, conform ''Istoriei literaturii franceze'' (Ed. Ştiinţifică, 1970).

L-a cunoscut pe poetul Paul Verlaine, în septembrie 1871 şi, în cele din urmă, s-a stabilit la Paris, la insistenţele acestuia. După 1871, pe cei doi scriitori i-a legat o strânsă prietenie. Rimbaud a călătorit împreună cu Verlaine în Belgia şi Anglia şi a compus o parte din "Illuminations", volum intitulat iniţial "Poemes en prose".

Adeziunea lui Rimbaud la Comuna din Paris n-a fost numai un elan juvenil, ci rezultatul unei evoluţii autentice, mărturisite de însăşi poezia lui. Aproape toate versurile scrise de el, în perioada 1869-1871, arată un spirit protestatar, antiburghez, care, pentru a se exprima, găseşte un limbaj vehement. A atacat multe dintre certitudinile burgheziei de la vremea respectivă şi nu a cruţat nici valorile ei literare consacrate. El a ridiculizat clişeele poeziei pariziene, se precizează în volumul ''Rimbaud'' - poezii, Ed. Tineretului, 1961.

Retras, în 1873, în oraşul natal, a scris poemul "Une saison en Enfer" şi a continuat să scrie poeme cuprinse în ciclul "Les Illuminations", apărut postum.

Poetul este, în concepţia sa, un "vizionar", care ajunge să stăpânească tainele universului printr-o "lungă şi savantă dereglare a simţurilor". De la poezia muzicală de început, Rimbaud a ajuns la o poezie aplecată spre raporturile primordiale ale universului, ilustrată de volumul său de consacrare poetică, "Les Illuminations". Universul şi forma poeziei sale fac din Arthur Rimbaud un precursor al simbolismului, potrivit ''Rimbaud'' - poezii, Ed. Tineretului, 1961.

După ce în 1874 a renunţat definitiv la poezie, în mai 1876, s-a angajat în armata olandeză. A plecat spre Indonezia şi odată ajuns în Batavia, a dezertat şi a revenit la Bordeaux. Şi-a petrecut un timp învăţând limbi străine, precum: engleza, germana, spaniola, araba, italiana, greaca modernă, olandeză, iar, apoi, a reluat călătoriile în Anglia, Belgia, Elveţia, Italia, Olanda, Germania, Suedia, Danemarca, Egipt, Cipru, unde a practicat diverse meserii. A petrecut 10 ani (1881-1891) ca funcţionar la Aden şi Harar (Etiopia de azi), ignorând stăruinţele lui Paul Verlaine de a-i publica creaţia, se arată în ''Dicţionar istoric critic - literatura franceză'' (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982).

O tumoare la genunchi l-a obligat să revină la Marsilia. I s-a amputat piciorul, dar, cu toate acestea, infecţia nu a putut fi oprită. Arthur Rimbaud a murit la 10 noiembrie 1891, la numai 37 de ani.

Cu puţin timp înaintea morţii poetului a apărut volumul de poezii "Relicvariul", incomplet. Abia în 1898, a fost tipărită ediţia intitulată "Operele lui Jean-Arthur Rimbaud", care a fost completată, în 1899, cu "Corespondenţa lui Jean-Arthur Rimbaud". AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: poetryfoundation.org