Inaugurată la 3 noiembrie 1956, cu prima stagiune, Opera Naţională Română din Iaşi este o instituţie publică de cultură care funcţionează în subordinea Ministerului Culturii. Opera îşi desfăşoară activitatea împreună cu Teatrul Naţional Iaşi într-unul dintre cele mai frumoase teatre din ţară, monument istoric, datând de la finalul secolului al XIX-lea, conform site-ului https://www.operaiasi.ro.

Primul spectacol de operă prezentat la Iaşi a fost "La Dame blanche" de François Adrien Boieldieu, montat în 1833 la Teatrul de Varietăţi din Copou de către trupa franceză a fraţilor Foureaux, avându-l la pupitru pe şeful muzicii militare ieşene, Joseph Herfner. În 1836 se înfiinţa la Iaşi Conservatorul Filarmonic Dramatic, în care se preda muzică vocală şi declamaţia în limba română. Coordonator era Gheorghe Asachi, iar printre membri se numărau vornicul Ştefan Catargiu, Vasile Alecsandri - tatăl, tenorul Paul Cervatti şi actorul Matei Millo.

În 1838, la 20 februarie, elevii clasei de canto a Conservatorului au interpretat, pentru prima dată în limba română, opera "Norma" de Vicenzo Bellini. Stagiunile de operă erau susţinute de trupe în deplasare: trupa Fourreaux (care în 1840 a realizat prima stagiune de operă la Iaşi) şi trupa Frisch din Cernăuţi. În anul 1846, la 1 decembrie, a fost inaugurat Teatrul cel Mare din Copou, care găzduia şi spectacole de operă. Pe această scenă a avut loc premiera primei operete româneşti - "Baba Hârca" de Matei Millo şi muzica de Alexandru Flechtenmacher - în 1848. Prima trupă de balet a apărut în 1866; în 1873 a avut loc la Iaşi premiera operei "Faust" de Charles Gounod; în anul 1874, Theodor Aslan a creat prima trupă ieşeană de operete, având loc premierele ieşene ale operelor lui Verdi: "Lombarzii", "Rigoletto", "Nabucco", "Ernani", precizează site-ul https://www.operaiasi.ro.

În 1880 se înfiinţează Societatea Muzicală, de către compozitorul ieşean Eduard Caudella, Gheorghe Bengescu-Dabija şi Teodor Aslan, sub preşedinţia lui Nicolae Şuţu, cu scopul de a promova muzică dramatică, dar şi înfiinţarea unui teatru liric permanent la Iaşi. Prima opera comică românească se joacă în acelaşi an - "Olteanca" sau "Urechile bărbatului în dar de nuntă", compusă de Eduard Caudella şi Gustav Otremba, pe un libret de Gheorghe Bengescu-Dabija. La sfârşitul secolului, aceluiaşi creator moldovean, Eduard Caudella, i se va cânta creaţia "Petru Rareş" - prima operă în adevăratul sens al cuvântului din istoria muzicii româneşti.

Un an mai târziu, în 1881, Teatrul Naţional îşi întemeiază propria Companie Lirică, pe lângă Societatea Dramatică, care însă a funcţionat numai o stagiune. Spre sfârşitul deceniului al nouălea vin la Iaşi şi trupe româneşti, care prezintă spectacole de operă.

La 1 decembrie 1896 s-a inaugurat actuală clădire a Teatrului Naţional, care a găzduit din acel moment toate spectacolele mai importante din oraş, inclusiv cele de operă. În timpul Primului Război Mondial, oraşul Iaşi a cunoscut o intensă activitate artistică şi teatrală, cu scopuri de binefacere pentru cei veniţi de pe front, pentru răniţi şi pentru localnici. Mulţi dintre marii artişti români se aflau în acea perioada în capitala Moldovei: marele compozitor George Enescu - care susţinea concerte în faţa răniţilor din spitalele Iaşului şi din Moldova, Mărioara Ventura, Constantin I. Nottara, Iancu Brezeanu, Tony Bulandra, Romald Bulfinski, Ion Manolescu, Zaharia Bârsan, Ion Livescu, Ştefan Braborescu, Elvira Popescu, Maria Filotti, Maria Ciucurescu, Olimpia Bârsan, Tanţi Barozzi şi alţii. Astfel a apărut ideea înfiinţării unei opere la Iaşi. Teatru era, orchestra era - condusă chiar de George Enescu, costume se găseau la Teatrul Naţional, aşa că Umberto Passione, tenorul Vasile Rabega şi George Niculescu-Băsu au luat lucrul în serios. Văzând determinarea artiştilor, Alexandru Mavrodi i-a reunit pe toţi şi a înfiinţat Societatea Română de Operă. Timp de doi ani s-au reprezentat la Iaşi spectacole de operă şi operetă precum "Faust" de Charles Gounod, "Povestirile lui Hoffmann" de Jacques Offenbach, "La Traviata" şi "Ernani" de Giuseppe Verdi, "Madama Butterfly" de Giacomo Puccini, "Cavalleria rusticana" de Pietro Mascagni, "Pagliacci" de Ruggero Leoncavallo, "Mam'zelle Nitouche" de Hervé.

În iarna 1941-1942 se hotărăşte înfiinţarea Operei Române a Moldovei, care urma să funcţioneze prin colaborarea Conservatorului cu Teatrul Naţional. Printre iniţiatori s-au aflat compozitorul Alexandru Zirra, Vasile Rabega şi dirijorul Antonin Ciolan. S-au interpretat atunci "Boema" de Giacomo Puccini, "Bărbierul din Sevilla" de Gioachino Rossini şi "Vagabonzii" de Karl Michael Ziehrer. În anul 1944 are loc o nouă încercare de a constitui Opera Moldovei, când s-a prezentat opera "La Traviata" de Giuseppe Verdi, iar în 1948 are loc a treia încercare de înfiinţare a unui ansamblu liric permanent - atunci s-a cântat opera "Lakmé" de Léo Delibes, notează site-ul https://www.operaiasi.ro.

La 1 ianuarie 1956 s-a înfiinţat Opera de Stat din Iaşi, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 2998 din 30 decembrie 1955. Astfel, în anul 1956 a fost inaugurată prima instituţie publică de operă din regiunea Moldovei - Opera de Stat din Iaşi. Prima stagiune a debutat în seara de 3 noiembrie 1956 cu spectacolul "Tosca" de Giacomo Puccini, sub bagheta dirijorului Radu Botez, regia artistică fiind semnată de Hero Lupescu, iar scenografia de Zoltan Gerzanich.

Primul director al Operei a fost muzicianul şi profesorul Ioan Goia, care a condus instituţia de cultură în perioada 1956-1965. De-a lungul anilor, acestuia i-au urmat personalităţi de seamă ale vieţii muzicale româneşti: regizorul de operă George Zaharescu (1965-1969), dirijorul Ion Păvălache (1965-1974), regizorul Dimitrie Tăbăcaru (1974-1982), muzicologul şi compozitorul Constantin Dediu (1982-1991) şi dirijorul Corneliu Calistru (1991-2008). În perioada 2008-2011, conducerea Operei a fost asigurată de către directori interimari. În urma unui concurs de proiecte organizat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional în anul 2011, regizorul Beatrice Rancea a obţinut funcţia de manager al Operei Naţionale Române Iaşi.

Între personalităţile artistice care au marcat existenţa acestei instituţii se află Radu Botez (1909-1980) - prim dirijor al instituţiei între anii 1956-1977; Ion Iorgulescu - tenor liric-spint, a activat între 1956-1974; Florica Mărieş - soprană-spinto, a activat între 1956-1975; Natalia Vronski-Gastel - prim-balerină între 1956-1975; Ion Baitanciuc - prim-balerin între 1956-1977; Dimitrie Tăbăcaru (1929-1985) - regizor artistic 1956-1985, director al Operei în perioada 1974-1982; Bella Balogh - coregraf, a activat între 1958-1977 şi 1980-1986; Mioara Cortez - soprană-spinto, a activat din 1980; Corneliu Calistru - dirijor, a activat din 1965, în perioada 1991-2008 a fost director al Operei.

Pe scena lirică ieşeană au evoluat artişti cunoscuţi din România şi din străinătate: Arta Florescu, Nicolae Herlea, Eugenia Moldoveanu, Maria Slătinaru-Nistor, Viorica Cortez, Virginia Zeani, Nicola Rossi-Lemeni, Walter Monacchesi, Irina Arhipova, Todor Kostov, Viktor Tretiak etc. Spectacolele au fost montate de maeştri ai regiei de operă: Hero Lupescu, Anghel Ionescu Arbore, Dimitrie Tăbăcaru, George Zaharescu, Marina Emandi Tiron, Anda Tăbăcaru-Hogea, Mihai Zaborila, Andrei Şerban, Beatrice Rancea.

Înfiinţarea Operei, în 1956, a condus şi la înfiinţarea orchestrei. La început, aceasta a beneficiat de aportul celor mai buni instrumentişti existenţi în Iaşi, în special angajaţi ai Filarmonicii "Moldova", după care s-a completat cu studenţi şi absolvenţi ai Conservatorului "George Enescu". Orchestra a fost pregătită şi condusă de-a lungul timpului de dirijori precum: Radu Botez, Traian Mihăilescu, Corneliu Calistru, Cornelia Voinea, Gheorghe Victor Dumănescu, Răzvan Cernat.

Tot în anul 1956 s-a înfiinţat şi corul Operei din Iaşi, ce abordează un repertoriu vast de operă şi operetă, dar şi vocal-simfonic. Baletul Operei din Iaşi s-a înfiinţat un an mai târziu, în 1957. Cel care a consolidat colectivul, semnând regia şi coregrafia a numeroase spectacole de prestigiu a fost coregraful Bella Ballogh. Dintre coregrafii care au lucrat cu balerinii Operei din Iaşi se numără: Oleg Danovsky, Vasile Marcu, Ion Tugearu (Opera Naţională Bucureşti), Alexa Mezincescu, Mihai Babuşka (Opera Naţională Bucureşti).

Între marile valori care au colaborat cu baletul Operei au fost: Iaroslav Seh, Irina Kolpakova, Vladimir Tihonov, Alexa Mezincescu, Ileana Iliescu, Magdalena Popa, Gheorghe Cotovelea. Primii balerini ai companiei de balet au fost: Pania M Ranja, Natalia Vronski, Virginia Ferescu, Ion Băitanciuc, Paul Robert, Ion Rusu, Laura Apetroaie, Carmen Stanciu, Gheorghe Stanciu, Ion Barbu. La spectacolele ieşene au colaborat balerini ca Florica Stănescu, Corina Dumitrescu, Mihai Babuşka, Delia şi Călin Hanţiu, Ion Dumitrescu, Monica Cherecheş, Alina Herpacova, Aris Kolpocov, mai precizează site-ul https://www.operaiasi.ro.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Opera Nationala Romana Iasi/Facebook