Peter Jackson, regizorul celebrei trilogii ''The Lord of the Rings'' (Stăpânul inelelor), inspirate din opera lui J.R.R. Tolkien, s-a născut la 31 octombrie 1961, la Pukerua Bay, în Noua Zeelandă, un orăşel situat pe coastă, lângă Wellington. Părinţii au cumpărat primul televizor când Peter avea 5 ani, iar acesta a fost imediat vrăjit de lumea din spatele ecranului, în mod deosebit de o emisiune ştiinţifico-fantastică, intitulată ''Thunderbirds'' (1965-1966). A văzut apoi filmul ''King Kong'' şi a rămas pasionat de cinema. La vârsta de 8 ani, a primit o cameră de filmat Super 8, pe care, de cum a văzut-o, nu a mai lăsat-o din mână.

A început să facă filme, folosindu-şi prietenii drept actori şi casa părintească drept platou de filmare, iar tot ce găsea prin bucătărie putea fi adaptat pentru crearea efectelor speciale, notează biography.com. De altfel, chiar şi aceste prime ''producţii'' se caracterizau prin ceea ce avea să-l definească ulterior pe regizor: efecte speciale impresionante, realizate cu un buget redus, menţionează site-ul imdb.com. Regizorul îşi aminteşte că, în acea perioadă, ''am făcut un fel de dramă despre cel de-al Doilea Război Mondial, cu prieteni de-ai mei îmbrăcaţi în uniforme vechi de armată - puşti cu căşti mari şi uniforme care nu le veneau prea bine - alergând şi săpând tranşee în grădina părinţilor mei'', notează site-ul biography.com.

A urmat cursurile liceale la Kapiti College, dar a renunţat la şcoală la vârsta de 16 ani, pentru a se putea angaja. Dorea să strângă bani pentru a-şi putea finanţa echipamentele pentru filmări. S-a angajat ca litograf la o publicaţie locală. Muncea şase zile pe săptămână, iar duminica filma. A reuşit, astfel, în câţiva ani, să realizeze un film comic despre extratereştri. Spre surprinderea lui, a primit o finanţare din partea Comisiei Cinematografice a Noii Zeelande, care i-a permis să renunţe la serviciu pentru a putea încheia filmările. Şi astfel, în anul 1988, filmul ''Bad Taste'' a debutat la Cannes, unde s-a bucurat de un mare succes.

Fără să aibă o pregătire formală în domeniu, Jackson a regizat o serie de filme de succes, de genuri diferite. În 1989, realizează filmul ''Meet the Feebles'', considerat de critici fie repulsiv, fie ilar. În 1992, a semnat primul film de acţiune profesionist, ''Braindead'' (''Dead Alive''), în SUA, care a fost foarte apreciat de pasionaţii de filme horror. Jackson se îndreaptă apoi către un alt gen cinematografic, fiind atât co-scenarist, cât şi regizor al filmului ''Heavenly Creatures'' (1994), o dramatizare a unui caz real de matricid din Noua Zeelandă a anilor '50, având-o în distribuţie pe Kate Winslet. ''Heavenly Creatures'' i-a adus lui Jackson o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun scenariu.

Peter Jackson rămâne însă cunoscut pentru adaptarea cinematografică a trilogiei ''The Lord of the Rings'' (Stăpânul inelelor), de J.R.R. Tolkien, care a fost distinsă cu numeroase premii. Regizorul îşi aminteşte că citise această carte la vârsta de 18 ani şi abia aştepta să vadă filmul. După douăzeci de ani, nimeni nu realizase încă acest proiect, aşa că s-a decis să se implice el, potrivit biography.com. A câştigat drepturile de autor în 1997, apoi au început căutările pentru un studio cinematografic care să-i împărtăşească viziunea: aceea de a realiza trei filme distincte, filmate simultan într-un loc din Noua Zeelandă. New Line Cinema i-a acceptat propunerea şi a finanţat proiectul. După un an şi jumătate de filmări, a fost lansat ''The Lord of the Rings: The Fellowship of the Ring'' (Frăţia inelului), în anul 2001, nominalizat la Oscar, în anul următor, la categoriile cel mai bun film, cel mai bun regizor şi cel mai bun scenariu adaptat. Cel de-al doilea ''The Lord of the Rings: The Two Towers'' (Cele două turnuri) a apărut un an mai târziu, în 2002, şi a fost nominalizat la Oscar, în anul următor, la categoria cel mai bun film. Cea de-a treia parte, ''The Lord of the Rings: The Return of the King'' (Întoarcerea regelui), a apărut în anul 2003, bucurându-se de un succes extraordinar.

''Întoarcerea regelui'', cea de-a treia parte a trilogiei, considerată cel mai bun film fantastic făcut vreodată, a egalat recordul filmelor ''Titanic'' (1997) şi ''Ben-Hur'' (1959), la numărul de premii Oscar obţinute de un singur film, respectiv 11 distincţii. Peter Jackson a plecat acasă cu trei Oscar-uri, unul pentru regie, unul pentru scenariu (el fiind co-scenarist alături de Fran Walsh şi de Philippa Boyens) şi încă unul acordat la categoria cel mai bun film, pe care l-a primit împreună cu Barrie M. Osborne şi cu Fran Walsh. Peter Jackson a fost recompensat şi cu Globul de Aur pentru cel mai bun regizor şi cu două premii BAFTA - pentru cel mai bun film şi pentru cel mai bun scenariu.

Trilogia ''Stăpânul inelelor'' s-a clasat pe primele locuri în topul filmelor cu cele mai mari încasări din lume, aducându-i regizorului Peter Jackson faima internaţională.

După succesul înregistrat cu ''Stăpânul inelelor'', regizorul a reuşit să readucă la viaţă un film care l-a inspirat şi care l-a condus, de fapt, spre această carieră, ''King Kong'', care a fost lansat în anul 2005. S-a retras pentru câţiva ani din spatele camerelor de filmat, dar a revenit, în 2009, cu adaptarea cinematografică a romanului ''The Lovely Bones'', de Alice Sebold. De asemenea, Peter Jackson a fost şi producător al filmului ''District 9'', lansat în acelaşi an, pentru care a primit o nouă nominalizare la Oscar, în 2010, la categoria cel mai bun film.

Peter Jackson revine apoi la universul fantastic imaginat de Tolkien, printr-un nou proiect: trilogia ''The Hobbit'' (Hobbitul). Iniţial, seria trebuia să cuprindă două filme, ''The Hobbit: An Unexpected Journey'' (O călătorie neaşteptată, 2012) şi ''The Hobbit: The Desolation of Smaug'' (Dezolarea lui Smaug, 2013), dar, după ce a vizionat primul film din serie în formă needitată, precum şi părţi din al doilea film, regizorul şi-a dat seama că ar dispune de suficient material pentru a transforma şi această serie într-o trilogie. Astfel, a apărut şi cea de-a treia parte, ''The Hobbit: The Battle and the Five Armies'', lansată în 2014.

În anul 2010, Peter Jackson a fost numit cavaler al Noii Zeelande, pentru contribuţia sa în lumea filmului, devenind Sir Peter Jackson, iar anul următor, a fost distins cu The Arts Foundation Icon Award, care recompensează artiştii neozeelandezi cu un impact semnificativ într-un anume domeniu artistic, notează site-ul http://www.thearts.co.nz.

Peter Jackson, a primit în decembrie 2014 o stea pe bulevardul celebrităţilor din Hollywood, în prezenţa a numeroase celebrităţi şi sute de fani, scria AFP la acel moment. Steaua dedicată regizorului Peter Jackson a fost amplasată chiar în faţa Dolby Theatre, unde anual se desfăşoară ceremonia de decernare a premiilor Oscar. La ceremonie au participat şi actorii personajelor principale din trilogia Stăpânul Inelelor: Elijah Wood (Frodo), Orlando Bloom (Legolas), Andy Serkis (Gollum), Richard Armitage, (Thorin Oakenshield), Lee Pace (Thranduil) şi Evangeline Lilly (Tauriel), pentru a-şi arăta recunoştinţa faţă de regizorul neozeelandez.

În 2018, a realizat documentarul ''They Shall Not Grow Old'', despre Primul Război Mondial, din înregistrări de arhivă restaurate şi colorate, potrivit www.britannica.com. Regizorul Peter Jackson a creat acest film în 3D, restaurând înregistrări vechi de un secol din vastele arhive ale Muzeului Imperial al Războiului din Londra cu ajutorul unor tehnici moderne de producţie care au permis prezentarea unor detalii nemaivăzute până acum, relata atunci Press Association. "Am dorit să pătrund în negura timpului şi să îi scot de acolo pe aceşti oameni în lumea modernă pentru a-şi recâştiga încă o dată umanitatea, pentru a nu fi văzuţi doar ca nişte personaje de tipul Charlie Chaplin din arhiva de înregistrări de epocă", declara Jackson. Regizorul a explicat că a utilizat "puterea computerului pentru şterge limitările tehnice" ale acestor înregistrări vechi şi a adăugat că acum putem "vedea şi auzi Marele Război aşa cum l-au trăit ei". Imaginile au fost acompaniate de vocile veteranilor de război. AGERPRES/ (Documentare - Andreea Onogea, Suzana Cristache Drăgan; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.imdb.com