Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi în cadrul Consiliului European, au discutat despre criza energetică la nivel comunitar, pe marginea dificilei chestiuni a Poloniei în relaţia cu Bruxelles-ul şi despre spinoasa problematică a fluxului de migranţi la graniţa estică a spaţiului comunitar. Comisia Europeană a adoptat programul de lucru pentru 2022, stabilind agenda către o Europă în perioada post-pandemiei cu noul coronavirus. Parlamentul European a anunţat pregătirea unei acţiuni în justiţie împotriva Comisiei Europene pentru a o constrânge să pună în aplicare mecanismul care leagă furnizarea fondurilor europene de respectarea valorilor statului de drept. Acestea sunt câteva dintre temele semnificative care au vizat activitatea instituţiilor comunitare în perioada 18-22 octombrie 2021.

Comisia Europeană
Comisia Europeană (CE) a adoptat, la 19 octombrie 2021, programul de lucru pentru 2022, care stabileşte următoarele etape ale agendei către o Europă în perioada post-pandemiei cu noul coronavirus, mai verde, mai echitabilă, mai digitală şi mai rezilientă, inclusiv o economie în serviciul cetăţenilor, care include o iniţiativă privind un venit minim adecvat, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Comisia va lua măsuri pentru transpunerea în realitate a celor şase obiective ambiţioase emblematice: o economie în serviciul cetăţenilor, un Pact verde european, o Europă pregătită pentru era digitală, o Europă mai puternică pe plan internaţional, promovarea modului nostru de viaţă european şi un nou elan pentru democraţia europeană. CE pledează pentru o economie în serviciul cetăţenilor. Odată cu accelerarea redresării şi cu revenirea activităţii economice la nivelurile de dinainte de criză, trebuie să ne gândim la modalităţi care să confere economiei noastre sociale de piaţă o mai mare rezilienţă. Comisia se va baza pe Planul de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale pentru a asigura locuri de muncă de calitate, condiţii de muncă echitabile şi un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea privată, şi va prezenta, de asemenea, o propunere de îmbunătăţire a protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă. Programul de lucru al Comisiei conţine 42 de noi iniţiative de politică circumscrise tuturor celor şase obiective ambiţioase emblematice menţionate în Orientările politice ale preşedintei von der Leyen şi se bazează pe discursul său din 2021 privind starea Uniunii. Acesta reflectă, de asemenea, lecţiile învăţate din criza fără precedent cauzată de pandemie, acordând în acelaşi timp o atenţie deosebită tinerei generaţii şi propunând ca 2022 să fie Anul european al tineretului.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat, la 19 octombrie 2021, la Strasbourg, că executivul Uniunii Europene va acţiona pentru a apăra 'valorile comune' ale Uniunii Europene, după decizia Tribunalului constituţional polonez care contestă primatul dreptului european, conform AFP şi dpa. Ea a afirmat că există trei opţiuni: deschiderea unor noi proceduri de infringement, declanşarea noului mecanism de protecţie pentru suspendarea plăţii fondurilor către Varşovia, sau recurgerea la procedura din Articolul 7 al Tratatului UE care ar putea duce la privarea Poloniei de dreptul de vot. Mateusz Morawiecki a declarat că Polonia respinge 'şantajul' Uniunii Europene, şi a afirmat că, pentru ţara sa, Constituţia rămâne 'legea supremă'. Potrivit agenţiei EFE, premierul polonez a insistat că "dreptul UE nu primează în faţa normelor naţionale şi acest lucru se aplică în toate statele membre".

Consiliul European
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles, la 21-22 octombrie 2021, în cadrul Consiliului European, au abordat criza energetică la nivel comunitar şi dificila chestiune a Poloniei în relaţia cu Bruxelles-ul, potrivit AFP. În problema poloneză, şefii de stat sau de guvern ai statelor UE şi-au reafirmat "convingerea că statul de drept şi independenţa justiţiei sunt absolut fundamentale". Criza energetică, care ameninţă să deraieze relansarea economică, a reprezentat obiectul unor dezbateri intense între cei 27 reuniţi la summit-ul european, Cehia şi Ungaria punând sub semnul întrebării piaţa europeană a carbonului, principalul instrument al UE pentru schimbările climatice. Spania, Grecia, Polonia sau Ungaria au cerut acţiuni precise în concluziile summitului, opţiune respinsă de majoritatea celorlalte state membre, retincente faţă de adoptarea unor măsuri radicale pentru a combate criza. Cei 27 au salutat instrumentele "utile" propuse de Comisie pentru a amortiza creşterea preţurilor (reduceri fiscale, ajutor pentru gospodării). În plus, la 22 octombrie 2021, discuţiile s-au axat pe chestiunea migraţiei, respectiv situaţia din Belarus de la graniţa de est a Uniunii Europene.


Parlamentul European
Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a anunţat, la 20 octombrie 2021, pregătirea unei acţiuni în justiţie contra Comisiei Europene pentru a o constrânge să pună în aplicare noul mecanism care leagă furnizarea fondurilor europene de respectarea valorilor statului de drept, conform AFP. Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a cerut serviciului juridic să pregătească această acţiune în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), într-o scrisoare care acordă Comisiei Europene termen până la data de 2 noiembrie 2021 pentru a pune în aplicare noua reglementare. ''Parlamentul va retrage această procedură judiciară în cazul în care Comisia ia măsurile necesare'', potrivit comunicatului Parlamentului European.

Eurodeputatul Stéphane Séjourné a fost ales, la 19 octombrie 2021, în funcţia de preşedinte al grupului politic Renew Europe, a treia forţă din Parlamentul European, care va începe la 1 ianuarie, conform AFP. Dintre cei 98 de aleşi ai grupului Renew Europe, delegaţia franceză este cea mai numeroasă, având 23 de membri.

Politicianul rus de opoziţie Aleksei Navalnîi a fost declarat, la 20 octombrie 2021, laureatul din 2021 al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire al Parlamentului European, potrivit vicepreşedintei Parlamentului European Heidi Hautala. Ceremonia de decernare a Premiului Saharov va avea loc la 15 decembrie 2021, la Strasbourg. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu)