BILANȚ (1) AL ACTIVITÃȚII

Perioada de referință: 23 iunie 2025 - 20 octombrie 2026

'Qui veut vaincre trouve des moyens, qui ne veut rien faire trouve des excuses. Cine vrea să învingă găsește mijloace, cine nu vrea să facă nimic găsește scuze.'
proverb franc(ofon)

Demeter Andras Istvan
MINISTRUL CULTURII

(1) precedat de: https://www.cultura.ro/bilant-la-un-an-de-mandat-al-ministrului-culturii-demeter-andras-istvan/

1. Introducere

Mandatul, început la data de 23 iunie 2025, s-a concentrat pe consolidarea capacității administrative, creșterea transparenței instituționale, protejarea patrimoniului național și dezvoltarea diplomației culturale. Ministerul Culturii a gestionat un aparat propriu cu 182 de posturi și 95 de entități subordonate și a acordat prioritate inițierii unor intervenții structurale, menite să modernizeze sectorul cultural din România. De asemenea, pe consolidarea instrumentelor de finanțare a domeniului cultural, aplicarea consecventă a cadrului legal corespunzător managementului instituțiilor publice de cultură, continuarea proiectelor de investiții de referință în infrastructura culturală, continuarea demersurilor privind arhitectura instituțională a sistemului de protejare a patrimoniului și dezvoltarea diplomației culturale.

Pe parcursul său a fost elaborat un document de orizont strategic care poate fi consultat accesând linkul următor:
https://www.cultura.ro/strategia-nationala-a-culturii/): Strategia Națională a Culturii - SNC 2027-2034.

Inițierea pregătirilor pentru participarea României la proiectul viitoarelor Capitale Europene ale Culturii - 2034 a devenit prioritară la scurt timp după ce, concomitent cu pregătirea ediției 2026 a Concursului Internațional, au fost comunicate public sub auspiciile 'Enescu 145' și principalele informații privind ediția din 2027 a Festivalului Internațional 'George Enescu'.

Mesaje-cheie

Recunoaștere internațională: pe tărâmul diplomației culturale, Statutul de Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028 reprezintă - după TM2023 - cel mai important proiect de țară.

Recuperarea tezaurului național - evenimente cu puternică valoare simbolică - continuarea reîntregirii patrimoniului cultural al României: repatrierea a două (din cele trei) brățări dacice și a Coifului de la Coțofenești și expunerea acestora și a altor trei brățări preistorice recent recuperate.

Atragerea de fonduri: Semnarea Memorandumului de Înțelegere privind Granturile Norvegiene 2021-2028 (47 de milioane de euro pentru Cultură), semnarea a două contracte de finanțare pentru proiecte de transformare digitală (42 milioane de euro) și implementarea la termen a reformelor și investițiilor culturale, finanțate prin PNRR, confirmă capacitatea de absorbție și execuție a Ministerului Culturii.

Măsuri pentru asigurarea stabilității sectoriale: protejarea ecosistemului cultural național prin exceptarea instituțiilor publice de cultură de la pachetul de măsuri de reducere a salariilor și a personalului.

Cadru strategic - politici culturale în perspectivă multianuală: inițierea consultării publice privind Strategia Națională a Culturii 2027-2034 și confirmarea României ca gazdă a titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2034.

Reașezarea accentelor în finanțările nerambursabile din domeniul culturii: trecerea de la atribuirea directă la finanțarea nerambursabilă pe bază de selecție, prin schema de ajutor de minimis; nuanțarea programului de finanțare a proiectelor strategice; continuarea programului Nevoi Culturale de Urgență (NCU) și reînființarea, după aproape două decenii, a Fondului de mobilitate (burse de studii și de creație).

Investiții de referință în infrastructură: inaugurare 'MuTRA - Galeria Istorică a Transilvaniei' - primul muzeu public construit de la zero în România; avansarea proiectului privind recuperarea Vilei Reginei Maria din Mamaia și lansarea proiectului cultural 'Triunghiul Muzeelor'.

Guvernanță și responsabilizare: aplicarea consecventă a legii managementului - concursul de proiecte de management ca regulă și interimatul ca excepție - însoțită de acțiuni de control și de responsabilizare managerială.

Cultura română în lume: Frankfurt 2028: operaționalizarea angajamentelor contractuale; Festivalul și Concursul Internațional 'George Enescu' 2027: fundamentarea pregătirilor pentru ediția a XXVIII-a a festivalului, derularea Concursului 2026 și demararea activităților pregătitoare ale ediției 2028.

Cinematografie: reluarea organizării concursurilor de selecție a proiectelor cinematografice pentru dezvoltarea, producția și distribuția de filme

2. Impact public, mediatic și dialog instituțional

Analiza impactului public și mediatic

Ministerul Culturii a înregistrat o vizibilitate publică și mediatică semnificativă, generată atât de proiectele și evenimentele culturale de amploare aflate în derulare, cât și de dezbaterile publice privind politicile culturale. În această perioadă, mandatul ministrului Culturii a făcut obiectul unei moțiuni simple, respinsă în Parlament, ceea ce a permis continuarea măsurilor asumate la nivel instituțional.

De asemenea, ministerul a gestionat situații cu impact mediatic ridicat, inclusiv apariția în spațiul public a unor înregistrări care au generat controverse și luări de poziție divergente în rândul oamenilor de cultură și nu numai. Aspectele privind autenticitatea, proveniența și conținutul acestora urmează să fie clarificate de către autoritățile competente. Demisia de onoare a ministrului a fost înaintată ulterior demiterii Guvernului prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, efectele acesteia urmând să se suprapună cu încetarea mandatului Executivului condus de prim-ministrul Ilie Bolojan.

* Impact emoțional și comunitar: Prezentarea publică a Coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice la Muzeul Național de Istorie a României (22 aprilie - 2 mai 2026), precum și expunerea a trei brățări preistorice ( începând cu 13 iunie 2026) recent recuperate, au avut o puternică încărcătură emoțională.

* Managementul crizelor: În cazul sesizărilor privind degradarea unor bunuri la Muzeul Național 'George Enescu' (martie 2026), ministerul a constituit comisii de experți și de control, a organizat informarea opiniei publice prin conferințe de presă (13 martie și 3 aprilie) pentru prezentarea concluziilor și a sesizat organele competente. Miercuri, 17 iunie, a fost numit managerul interimar al MNGE, prioritățile fiind atât semnarea contractului de antrepriză pentru reluarea lucrărilor de reabilitare, cât și implementarea măsurilor de protejare a patrimoniului național mobil aflat în administrarea muzeului.

* Audiențe notabile: Peste 100.000 de persoane au participat la evenimentele din cadrul Sezonului Cultural România-Polonia, desfășurate în 13 orașe din Polonia. Expoziția 'Constantin Brâncuși: Originile Infinitului', organizată la Roma (Mercati di Traiano), a atras peste 60.000 de vizitatori, iar a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional 'George Enescu' din 2025 a reunit peste 4.000 de artiști din 28 de țări.

* Transparență și asumarea responsabilităților: Comunicare publică în logica transparenței asumate prin publicarea periodică a situației finanțărilor acordate, a componenței comisiilor de concurs și de evaluare managerială, precum și a rezultatelor oricărei proceduri de selecție.

Desfășurarea de acțiuni de control și de responsabilizare managerială la instituții subordonate și valorificarea concluziilor inclusiv prin sesizarea autorităților competente în situațiile cu posibilă relevanță juridică.

Dialogul cu sectoarele din domeniul cultural

* Ministerul Culturii a promovat un concept nou de reglementare a sectoarelor culturale și creative prin inițiativa Legii-cadru a Culturii, care să fie completată de Codul Patrimoniului, Codul Creației Contemporane și Codul Media. Spre deosebire de abordările anterioare, bazate în principal pe strategii și documente programatice fragmentate categorial, inițiativa urmărește crearea unui cadru legislativ unitar și coerent pentru întregul domeniu cultural.

* Ca urmare a rapoartelor Curții de Conturi, ministerul a publicat propunerea de revizuire a sistemului de evidență a timpului lucrat, iar, în urma contestării soluțiilor propuse, a reluat consultările cu partenerii sociali și cu Ministerul Muncii.

* A fost menținut dialogul permanent cu sindicatele și organizațiile profesionale, atât în cadrul dezbaterilor privind legislația referitoare la drepturile de autor și conexe, managementul instituțiilor publice și legea timbrului cultural, cât și, în special, în procesul de elaborare a proiectului noii legi a salarizării unitare. În acest context, au fost analizate și integrate propunerile partenerilor sociali, fiind susținută majorarea coeficienților de salarizare pentru personalul din muzee, biblioteci, instituții de spectacole și concerte, presă și edituri, precum și pentru personalul administrativ din instituțiile publice din sectorul cultural. Au fost avansate propuneri privind uniformizarea grilelor de salarizare, eliminarea inechităților salariale prin raportare la familia ocupațională 'învățământ' și introducerea unor noi funcții de specialitate, toate fundamentate pe principiul 'muncă de valoare egală, salarizare egală'.

* Dialog constant cu sectoarele cultural - creative, în special în procesul de reconfigurare a mecanismelor de finanțare nerambursabilă. Semnalele primite din partea organizațiilor culturale privind calendarul și documentația apelurilor de finanțare au fost analizate și integrate operativ, prin adaptarea ghidurilor solicitantului, extinderea termenelor de depunere și simplificarea cerințelor privind documentele a căror eliberare este cronofagă (ex. certificate de atestare fiscală, extras din Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, etc.).

* Consultările cu beneficiarii au vizat atât mecanismele de finanțare (schema de minimis, Programele Nevoi Culturale de Urgență și cel de finanțare a Proiectelor strategice), cât și pregătirea sesiunilor de finanțare pentru anul 2027. Ministerul a anunțat continuarea ajustării documentației pe baza experienței sesiunilor din 2026 și a dialogului instituțional cu mediul independent, formalizat și asumat prin desemnarea unui reprezentant permanent de comunicare.

3. Domenii strategice

3.1. Patrimoniu cultural

* Recuperări istorice: prezentarea și accesibilizarea prin expunere publică, în cadrul unor evenimente organizate de Muzeul Național de Istorie a României, a reușitelor din cadrul acestui segment și comunicarea susținută a demersurilor de reîntregire a patrimoniului spiritual național prin achiziția în vederea repatrierii a corespondenței Eminescu-Micle.

* UNESCO: înscrierea în patrimoniul cultural imaterial al umanității (decembrie 2025) a elementului 'Cobza - cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale'. Depunerea, sub coordonarea Turciei, la 31 martie 2026, a dosarului multinațional 'Oya: a Traditional Practice of Embellishment' / 'Găteala tivurilor: o practică tradițională de înfrumusețare', înscrierea Civilizației Cucuteni Trypillia pe Listele Indicative UNESCO, ca urmare a semnării memorandumului trilateral (România/Moldova/Ucraina).

* Intervenții de urgență pentru salvarea unor obiective de patrimoniu: constituirea de celule de criză (de exemplu: ca urmare a prăbușirii parțiale a bisericii de lemn 'Sfântul Gheorghe'/'Sfântul Nicolae' din localitatea Uilac, comuna Săcel, județul Harghita, sau a bisericii Reformate din Cehu Silvaniei, după prăbușirea turlei, precum și prin demersuri pentru punerea în siguranță a Vilei Reginei Maria din Mamaia etc.).

* Organisme de specialitate în sectorul patrimoniului: numirea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, a secțiunilor și a comisiilor zonale ale monumentelor istorice (mandatul 2026-2028), în continuarea reconfigurării începute cu desemnarea membrilor Comisiei Naționale de Arheologie și ai Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Principiul aplicat: continuitatea însoțită de deschidere - păstrarea membrilor cu experiență și cooptarea de noi specialiști.

* UNESCO - 70 de ani de la aderarea României: 'Gala UNESCO 70 - România', cu participarea Operei Naționale București și a Orchestrei Naționale de Tineret, și prin expoziția 'Scoarțe, Covoare, Păretare - 10 ani în UNESCO', organizată la Palatul Parlamentului, care a reunit piese din colecțiile a șapte muzee.

* Rețeaua europeană de experți în patrimoniu: inițierea constituirii unei baze de experți atestați de Ministerul Culturii, disponibili pentru misiuni internaționale în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene (UCPM), în domeniile evaluării, protejării, restaurării și recuperării patrimoniului cultural afectat de dezastre.

* Patrimoniul geologic: dialogul privind soluțiile de susținere a activității muzeale și de valorificare a colecțiilor, în cadrul legislativ existent cu ocazia primei vizite de lucru a unui ministru al culturii, în ultimii 19 ani, la Muzeul Geologic Național.

3.2. Finanțarea

* Cadrul bugetar: Creșterea cu 3,73% a bugetului ministerului pentru 2026 - ajungând la 1.443.680 mii lei (aproximativ 1,44 miliarde lei), și cu 56% a creditelor de angajament (proiecte multianuale), ajungând la 2.171.982 mii lei, a contribuit la diminuarea impactului economic negativ asupra domeniului culturii, dependent (și) de acest buget.

* Protecție sectorială: Exceptarea instituțiilor publice de cultură de la măsurile de reducere a personalului și a fondului de salarii în procesul de consolidare fiscală. De asemenea, au fost inițiate demersuri pentru extinderea plafonului pentru activele fixe și în gestiunea instituțiilor publice de cultură. Pentru diminuarea efectelor OUG nr. 52/2025, au fost exceptate de la restricțiile bugetare cheltuielile esențiale destinate producerii, valorificării și protejării bunurilor culturale, organizării evenimentelor culturale, activităților de consultanță și cercetare, precum și exercitării funcției de autoritate finanțatoare, în limita bugetelor aprobate.

* Mecanisme de finanțare: Până la adoptarea amendamentelor depuse la legea specială privind acordarea finanțărilor nerambursabile în domeniul culturii, au fost revizuite instrumentele de aplicare a dispozițiilor legale:

- transparentizarea finanțărilor acordate în cursul anului 2025 și continuarea comunicării publice semestriale a listei beneficiarilor;

- elaborarea, aprobarea și adaptarea schemei de minimis pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor culturale prioritare, cu implementare din sem. II 2026;

- actualizarea documentației pentru acordarea finanțărilor destinate proiectelor strategice;

- constituirea Fondului pentru Nevoi Culturale de Urgență, pentru proiecte strategice și de mobilitate - corelat cu clarificarea regulilor pentru accesarea acestora;

- actualizarea documentației și lansarea Programului național de finanțare a cercetării arheologice sistematice 2026.

Bugetul total 2026, de 1.443.680 mii lei, se compune din 1.298.028 mii lei de la bugetul de stat, 144.455 mii lei venituri proprii (AFCN, INP, DJC) și 1.197 mii lei fonduri externe nerambursabile. Graficele de mai jos prezintă creșterea față de execuția anului 2025 și structura alocării din bugetul de stat.

În pofida constrângerilor bugetare și legislative, Ministerul Culturii a continuat susținerea proiectelor culturale și a procedat la o reformă a instrumentelor de finanțare nerambursabilă, cu accent pe transparență, predictibilitate și accesibilitate:

* Bilanțul finanțării (și) în primul semestru din 2026: au fost contractate proiecte culturale în cadrul mai multor programe de finanțare - Anul 'Constantin Brâncuși 150' (499.900 lei), Programul de finanțare a proiectelor strategice (10.270.000 lei), între care Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Festivalul Internațional de Film Transilvania și Salonul Internațional de Carte Bookfest, precum și programul Nevoi Culturale de Urgență (907.643 lei).

* Schema de ajutor de minimis pentru mediul cultural independent - începând cu al doilea semestru al anului: atribuirea directă, practicată în ultimele decenii pentru proiectele prioritare, a fost înlocuită, începând din 2026, cu finanțarea nerambursabilă pe bază de selecție. Cele trei apeluri succesive (deschise la 6 iulie) se situează la pragul valoric de aprox. 6,2 milioane lei, sumele neutilizate fiind reportate până la contractarea din cadrul apelului III (care se deschide pe 23 oct.). Conform bugetului multianual, soldul se reportează pentru apeluri/sesiuni următoare (implementarea schemei: până în 2029). Adaptarea corespunzătoare a ghidului solicitantului pentru apelurile succesive a avut loc în urma semnalelor primite de la solicitanți/beneficiari.

* Fondul pentru Nevoi Culturale de Urgență și finanțarea proiectelor strategice în sem. II 2026: după finanțarea a 20 de proiecte culturale (în valoare totală cumulată de 1.349.181 lei) și epuizarea temporară a fondului, finanțarea a fost reluată și accesarea a fost simplificată. Contractele de finanțare pentru proiectele strategice cuprinse în ordinul de ministru nr. 2627/2026 sunt pregătite și pot fi încheiate, înainte de finele lunii octombrie.

* Fondul de mobilitate: după aproape două decenii de pauză, a fost (re)înființat Fondul de mobilitate, prin aprobarea regulamentului pentru bursele de studii și de creație (Ordinul ministrului culturii nr. 3253/2026). Cuantumul unei burse este de 10.000 lei, acordarea urmând să înceapă din anul 2027, în două categorii - burse de studii și burse de creație.

* Susținerea instituțiilor de spectacole din teritoriu: actualizarea componenței Comisiei Naționale pentru Artele Spectacolului și operaționalizarea calendarul său de activitate în vederea adoptării hotărârilor de guvern privind recunoașterea importanței naționale a instituțiilor solicitante și UAT angajate, este o asumare rezolvată după cinci ani de la adoptarea obligației legale.

* Revistele și publicațiile culturale: aplicarea procedurii privind finanțarea revistelor și publicațiilor culturale pentru anul 2026 a condus la încheierea tuturor contractelor cu beneficiarii îndrituiți.

* Transparența finanțărilor: publicarea semestrială a situației finanțărilor atribuite, ca parte a angajamentului de transparență și predictibilitate în gestionarea fondurilor publice destinate sectoarelor cultural - creative.

Sumele accesibile prin aceste instrumente de finanțare nerambursabilă sunt centralizate în tabelul nr. 1:

Tabelul 1. Instrumente de finanțare - proiecte, beneficiari și valori (2026)

Instrument / program - Proiecte / beneficiari - Valoare - Observații

Anul 'Constantin Brâncuși 150' (apel de proiecte sem. I 2026) - 10 proiecte - 499.900 lei - semestrul I. 2026

Programul strategic de finanțare 2026 - 13 proiecte - 14.261.450 lei - la 20.10.2026

Fondul pentru Nevoi Culturale de Urgență 2026 - 27 de proiecte - 1.599.655 lei - la 20.10.2026

Sold NCU - *- 298.833 lei - la 20.10.2026

Schema de ajutor de minimis - sesiuni I-III (iulie-oct 2026) - apelul I.: 17 cereri, din care 12 finanțate (4.411.402,95 lei) + apelul II. 14 cereri, din care 7 finanțate (972.472,5 lei) + apelul III. buget: 821.965,55 lei - 6.205.841 lei - implementare anuală până în 2029

Total fonduri finanțare nerambursabilă - * - 22.865.679 lei - la 20.10. 2026

Fondul de mobilitate (Ordinul nr. 3253/2026) - burse de studii și de creație - 10.000 lei / bursă - accesibil din 2027

Subtotalul și totalul sunt calculate prin însumarea valorilor raportate.

Fundamentare BVC 2027: La 20 octombrie 2026 - termenul stabilit de Ministerul de Finanțe pentru transmiterea necesarului de finanțare pentru anul 2027 și estimările pentru anii 2028-2030, cu fundamentarea aferentă - după consultarea instituțiilor subordonate, propunerile transmise cuprind următoarele repere bugetare principale pentru exercițiul 2027:

* Total cheltuieli: CA: 4.155.955 mii lei, CB: 2.126.739 mii lei
* Cheltuieli de personal: CA/CB: 55.488 mii lei
* * Bunuri și servicii: CA 137.178 mii lei, CB 120.578 mii lei
* Transferuri: 1.835.004 mii lei, CB 1.527.285 mii lei
* Alte transferuri: CA/CB 86.748 mii lei
* Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile: CA 127.202 mii lei, CB 87.760 mii lei
* Alte cheltuieli: CA/CB 66.111 mii lei
* Proiecte cu finanțare din fonduri externe rambursabile: CA 1.825.607 mii lei, CB 160.152 mii lei
* Cheltuieli de capital: CA/CB 22.617 mii lei

Solicitările care, față de bugetul aprobat pentru exercițiul în curs, vizează o creștere de 105,24 % Credite de Angajament și 63,72% Credite Bugetare, sunt întemeiate pe continuarea proiectelor preluate sau, după caz, inițiate pe durata mandatului.

3.3. Modernizare instituțională și legislativă

Transparență managerială: În premieră în aplicarea dispozițiilor OUG nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură (cu modificările și completările ulterioare), pentru a asigura deschiderea și obiectivitatea așteptate, la nivelul Ministerului Culturii în calitate de autoritate finanțatoare, au fost implementate măsuri care pot deveni bune practici și la nivelul celorlalte autorități responsabilități în domeniul culturii, precum:

* publicarea componenței nominale a comisiilor de concurs pentru proiecte de management și a celor de evaluare anuală;

* publicarea tuturor proiectelor de management pentru care au fost încheiate contracte de management (www.cultura.ro/proiecte-de-management/);

* adaptarea perioadei de depunere a proiectelor de management și a numărului maxim de pagini permis;

* publicarea proiectelor de management necâștigătoare, procedură inițiată la concursurile organizate pentru Teatrul Național 'I.L. Caragiale' și pentru Muzeul Național de Istorie a României și menținută pentru celelalte concursuri, aflate în derulare

(www.cultura.ro/anunt-rezultat-final-concurs-de-proiecte-de-management-organizat-pentru-teatrul-national-i-l-caragiale-din-bucure
sti-2//www.cultura.ro/anunt-rezultat-final-concurs-de-proiecte-de-management-organizat-pentru-muzeul-national-de-istorie-a-roma niei-din-bucuresti/)

au fost organizate 24 de evaluări anuale și 8 finale ale managementului instituțiilor publice de cultură din subordinea ministerului (www.cultura.ro/rezultate-evaluari/);

- în urma evaluărilor anuale, cinci manageri au obținut note sub 7, ceea ce a condus la încetarea contractelor de management.

- au fost numite conduceri interimare la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, Teatrul Național de Operetă și Musical 'Ion Dacian' București, Teatrul Național de Operă și Balet 'Oleg Danovski' Constanța, Teatrul Muzical 'Ambasadorii' și Muzeul Național
'George Enescu';

* interimate nepermis de lungi - la Opera Națională Română din Iași, Oficiul de Film și Investiții Culturale, Corul Național de Cameră 'Madrigal - Marin Constantin', Muzeul de Artă 'Vasile Grigore - pictor și colecționar', Muzeul Național 'Brătianu' și Centrul de Cultură 'George Apostu' din Bacău - au fost încheiate prin atribuirea managementului pe bază de concurs. Concursul organizat la Complexul Muzeal Național 'Moldova' nu a condus încă la desemnarea unui câștigător;

* a fost atribuit, prin concurs deschis, managementul Teatrului Național 'Mihai Eminescu' și al Operei Naționale Române din Timișoara, ca urmare a renunțărilor de dată recentă;

* se află în desfășurare concursuri de proiecte de management la următoarele instituții: Muzeul Național 'Peleș', Muzeul Național 'Constantin Brâncuși', Centrul Național de Artă 'Tinerimea Română', Teatrul Național din Târgu Mureș (cu două trupe: 'Liviu Rebreanu' și 'Tompa Miklos') și Teatrul Național 'Lucian Blaga' din Cluj-Napoca;

* au fost evaluate proiectele de management depuse de manageri în funcție, cu rezultate validate transparent (Teatrul Național 'Marin Sorescu' Craiova și Muzeul Național 'Peleș'); se află în derulare evaluarea proiectelor de management pentru Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' și, în perioada următoare, a celui de la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi;

* au fost prelungite interimatele la instituțiile cu dosare aflate pe rolul instanțelor: Muzeul Național 'George Enescu', Teatrul Național de Operetă și Musical 'Ion Dacian' și a fost desemnată conducerea interimară la Teatrul Muzical 'Ambasadorii'. Reluarea concursului la Institutul Național al Patrimoniului (suspendat prin hotărâre judecătorească) este în așteptarea comunicării motivării instanței.

Comisiile de concurs și de evaluare au fost constituite și publicate în condițiile legii, iar activitatea lor a fost raportată la respectarea procedurilor și a criteriilor, independent de reacțiile publice generate de rezultate.

Situația atribuirii contractelor de management, pe toată întinderea mandatului ministerial, este cuprinsă în tabelele nr. 2 și 3 de mai jos:

Tabelul 2. Concursuri și proceduri de management - situația pe durata întregului mandat

Instituția - Procedura - Rezultat / stadiu la 20 octombrie 2026

Muzeul de Artă 'Vasile Grigore - pictor și colecționar' - concurs de proiecte de management - procedura de atribuire a managementului finalizată

Muzeul Național de Artă al României din București - concurs de proiecte de management - procedura de atribuire a managementului finalizată

Muzeul Național de Istorie a României din București - concurs de proiecte de management (două proceduri derulate) - procedura de atribuire a managementului finalizată

Muzeul Național Brukenthal - concurs de proiecte de management - procedura de atribuire a managementului finalizată

Complexul Muzeal Național 'Moldova' Iași - concurs de proiecte de management (două proceduri derulate) - concurs finalizat fără câștigător

Muzeul Național Bran - analiza noului proiect de management - procedura de atribuire a managementului finalizată

Opera Națională Română din Iași - concurs de proiecte de management (trei proceduri derulate) - procedura de atribuire a managementului finalizată

ARTEXIM - concurs de proiecte de management - procedura de atribuire a managementului finalizată

Opera Maghiară din Cluj-Napoca - analiza noului proiect de management - procedura de atribuire a managementului finalizată

Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București - concurs de proiecte de management (două proceduri derulate) - procedura de atribuire a managementului finalizată

Teatrul Național 'Mihai Eminescu' din Timișoara - concurs de proiecte de management - procedura de atribuire a managementului finalizată

Opera Națională Română din Timișoara - concurs de proiecte de management - procedura de atribuire a managementului finalizată

Centrul de Cultură 'George Apostu' din Bacău - concurs de proiecte de management (2 proceduri derulate) - procedura de atribuire a managementului finalizată

Oficiul de Film și Investiții Culturale - concurs de proiecte de management (2 proceduri derulate) - procedura de atribuire a managementului finalizată

Corul Național de Cameră 'Madrigal - Marin Constantin' - concurs de proiecte de management (2 proceduri derulate) - procedura de atribuire a managementului finalizată

Institutul Național al Patrimoniului concurs de proiecte de management - concurs suspendat prin hotărâre judecătorească; reluarea în așteptarea motivării instanței

Muzeul Național 'Brătianu' - concurs de proiecte de management (2 proceduri derulate) - procedura de atribuire a managementului finalizată

Muzeul Național 'Peleș' - concurs de proiecte de management - concurs în desfășurare

Muzeul Național 'Constantin Brâncuși' - concurs de proiecte de management (2 proceduri derulate) - concurs în desfășurare

Centrul Național de Artă 'Tinerimea Română' - concurs de proiecte de management - concurs în desfășurare

Teatrul Național din Târgu Mureș*) - concurs de proiecte de management - concurs în desfășurare

Teatrul Național 'Lucian Blaga' din Cluj-Napoca*) - concurs de proiecte de management - concurs în desfășurare

Teatrul Național 'Marin Sorescu' Craiova - analiza noului proiect de management - procedura de atribuire a managementului finalizată

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca - analiza noului proiect de management - analiză în derulare

Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' - analiza noului proiect de management - analiză în derulare

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi - analiza noului proiect de management - analiză în derulare

Tabelul cuprinde procedurile menționate în prezentul capitol; lista concursurilor finalizate nu este exhaustivă.

Tabelul 3. Conduceri interimare - situația pe durata întregului mandat

Instituția - Situația

Opera Națională Română din Cluj-Napoca - conducere interimară numită după încetarea contractului de management; control finalizat, aspectele cu posibilă relevanță penală fiind transmise autorităților competente

Teatrul Național de Operetă și Musical 'Ion Dacian' București - conducere interimară numită; interimat prelungit (dosar aflat pe rolul instanțelor)

Teatrul Național de Operă și Balet 'Oleg Danovski' Constanța - conducere interimară numită

Muzeul Național 'George Enescu' - manager interimar numit la 17 iunie 2026 pentru 120 de zile; interimat prelungit (dosar aflat pe rolul instanțelor)

Teatrul Muzical 'Ambasadorii' - conducere interimară desemnată; misiune de audit privind activitățile Compartimentului Achiziții Publice

*) Atribuirea managementului Teatrului Național din Târgu Mureș și cea a Teatrului Național 'Lucian Blaga' din Cluj-Napoca nu pot și nu trebuie abordate identic. Instituția clujeană, după mandate succesive care au acoperit 15 ani de construcție instituțională și artistică, presupune un anumit profil managerial și o durată mai scurtă a noului mandat. Instituția târgumureșeană a parcurs o îndelungată perioadă de interimat și este în fața celei mai mari provocări din istoria ei: reabilitarea totală a infrastructurii sale. În ambele cazuri experiența în administrarea întreprinderilor culturale de drept public este decisivă.

Instituirea titlului de 'director onorific al instituției publice de cultură' a condus la emiterea ordinelor de ministru pentru desemnarea domnului Andrei Șerban ca director onorific al Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București și a domnului Gheorghe Victor Dumănescu ca director onorific al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca.

Armonizare europeană:

a. Gestionarea Avizului motivat al Comisiei Europene privind Legea nr. 8/1996 (privind dreptul de autor și drepturile conexe), prin elaborarea unui proiect de act normativ în conformitate cu directivele Uniunii Europene. A fost parcurs procesul de avizare interministerială, finalizat cu obținerea tuturor avizelor, prezentarea în primă lectură la 9 decembrie 2025 și susținerea în cadrul reuniunii de la nivelul Cabinetului Prim-ministrului din 16 decembrie 2025. În urma solicitării de reexaminare a proiectului la nivelul Prim-ministrului României, Ministerul Culturii a derulat consultări tehnice (decembrie 2025, cu artiști cu vizibilitate în spațiul public și reprezentanți ai organismelor de gestiune colectivă), a diseminat în spațiul public materiale privind fundamentarea și argumentarea soluțiilor legislative și a desfășurat o dezbatere publică la 21 ianuarie 2026 (text de compromis, pornind de la propunerile organismelor de gestiune colectivă). În cadrul videoconferinței tehnice (VTC) din 30 martie 2026, la care au participat reprezentanții Comisiei Europene, ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, a fost confirmată convergența pachetului de soluții legislative promovat în anul 2025 de Ministerul Culturii. Această validare este esențială pentru continuarea dialogului tehnic în cadrul procedurii precontencioase (aviz motivat) și vizează întregul pachet de măsuri, inclusiv corectarea regimului împrumutului public, modernizarea remunerației compensatorii pentru copia privată în acord cu jurisprudența CJUE și justa reglementare a remunerațiilor cuvenite editorilor publicațiilor de presă. Asigurarea dialogului tehnic cu Comisia Europeană a permis ajustarea/temporizarea calendarului procedural în vederea evitării sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu potențiale consecințe financiare pentru statul român.

b. Finalizarea analizei de convergență pentru implementarea Actului European privind Libertatea Mass-Media (EMFA) deschide calea abordării sistemice, în acord cu obiectivele cuprinse în proiectul SNC 2027-2034.

Legislație națională:

a) Modernizarea cadrului legislativ aplicabil domeniului culturii, cu accent asupra sistemului timbrelor culturale, regimului drepturilor de autor și măsurilor fiscale care vizează activitățile culturale - prima ordonanță 'trenuleț' din domeniul culturii:

După 32 de ani de aplicare, Ministerul Culturii a inițiat un proces coerent de reformă legislativă privind timbrele aplicate bunurilor culturale, drepturile de autor și fiscalitatea domeniului culturii, ca parte a unei strategii integrate de reducere a sarcinilor parafiscale, de extindere a bazei de colectare și de creștere a transparenței în utilizarea fondurilor destinate creatorilor și proiectelor culturale. Această abordare reprezintă o continuare a măsurilor demarate în semestrul II 2025, odată cu promovarea OUG nr. 90/2025, act normativ prin care a fost eliminată obligația perceperii timbrului Crucii Roșii în cuantum de 1% pentru evenimentele culturale și de divertisment (concerte, festivaluri, spectacole și proiecții cinematografice), contribuind astfel la diminuarea presiunii fiscale asupra sectorului.

Totodată, proiectul de act normativ și-a propus reluarea măsurilor propuse în 2025 privind instituirea unui sistem unitar de licențiere pentru comunicarea publică în scop ambiental, stabilirea unei metodologii unice și crearea unui mecanism tip 'ghișeu unic' (one-stop shop) pentru colectarea remunerațiilor, precum și reorganizarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor în cadrul Ministerului Culturii, în vederea consolidării capacității administrative și alinierii la bunele practici europene în domeniul drepturilor de autor și conexe.

În contextul exercitării interimare a atribuțiilor guvernamentale și al limitărilor constituționale privind adoptarea actelor normative cu impact major, aceste măsuri nu au putut fi promovate prin ordonanță de urgență. Astfel, abordarea inițial integrată a pachetului legislativ a fost structurată diferențiat: componenta privind modificarea legislației timbrelor culturale a fost preluată și înaintată Parlamentului sub forma inițiativei legislative parlamentare.

b) Proiectul legii speciale a managementului instituțiilor de cultură a fost supus dezbaterilor succesive, forma rezultată fiind pregătită pentru inițiere.

c) Adoptarea Hotărârilor de Guvern pentru investiții și actualizări de inventar, precum și noi ordine de reacreditare muzeală;

d) Actualizarea prevederilor privind exportul de bunuri culturale, prin stipularea de măsuri asigurătorii clare în scopul unei bune protejări a acestora.

* #LegeaCadruACulturii și #CodurileCulturii: Codificarea legislației culturale presupune reconstruirea arhitecturii instituționale aflate sub guvernanța dreptului public și armonizarea acesteia cu arhitectura organizațională guvernată de dreptul privat. Dialogul susținut pe durata mandatului cu actori publici și privați a urmărit acest obiectiv într-o abordare dinspre bază (redesenarea arhitecturii, cuprinderea sectoarelor cultural-creative în cele trei coduri propuse) către vârf (soluționarea prin legea cadru a culturii a mecanismelor de finanțare bazate pe principiul cash-rebate - redistribuirea unei cote părți din contribuția domeniului culturii la economia națională/locală; instituirea cofinanțării pe principiul transferului dintre autorități; asigurarea independenței față de Codul administrativ și Codul muncii; operaționalizarea sistemului de protecție prin statutul diverselor categorii socio-profesionale din cultură și a breslelor).

Control și responsabilizare managerială: raportul corpului de control a validat aspectele semnalate de comisia de evaluare managerială de la Opera Națională Română din Cluj-Napoca. (Printre constatări: un circuit viciat al veniturilor din vânzarea biletelor, gestionarea deficitară a apărării instituției în litigii, deficiențe în administrarea patrimoniului și în sistemul de control intern managerial.) Conducerea interimară a dispus încetarea practicilor constatate, iar aspectele cu posibilă relevanță penală au fost transmise autorităților competente. Misiunea de audit dispusă la nivelul Teatrului Muzical 'Ambasadorii' cu privire la activitățile desfășurate de Compartimentul Achiziții Publice este în derulare. Conducerea interimară a Teatrului Național de Operetă și Musical 'Ion Dacian' a informat ministerul culturii cu privire la concluziile finalizării verificărilor interne efectuate și înaintarea către organele de cercetare penală a plângerii privind infracțiunile prevăzute la art. 297 alin. (1) și art. 35 alin. (1) din Codul Penal. Controlul face parte dintr-o serie mai amplă de verificări subsecvente încetării unor contracte de management și va trebui să intre în practica recurentă a monitorizării utilizării resurselor aflate în administrarea instituțiilor publice de cultură.

Managementul companiilor: au fost continuate măsurile de restructurare, reorganizare și eficientizare a întreprinderilor aflate sub autoritatea ministerului: RADEF RomâniaFilm, CORESI, ANIMAFILM.

Organisme consultative și de avizare. Și-au reluat ori și-au început activitatea mai multe organisme de specialitate: Comisia Națională a Artelor Spectacolului, convocată pentru analizarea solicitărilor de acordare a statutului de instituție de spectacole de importanță națională, și Comisia de Film, a cărei nouă componență a fost aprobată pentru aplicarea schemei de ajutor de stat, prelungit până în 2029.

Cadru legislativ și normativ în perioada guvernului cu puteri limitate: au fost promovate sau supuse dezbaterii publice proiecte de acte normative secundare, între care: proiectul de hotărâre privind Teatrul Muzical 'Ambasadorii', proiecte de hotărâre privind actualizarea valorilor de inventar și regimul unor imobile de patrimoniu, (re)aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 'Complexul Muzeal - Galeria Istorică a Transilvaniei', precum și ordine opozabile erga omnes privind procedurile de emitere a acordului Ministerului Culturii în aplicarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea nr. 169/2026) și procedura de autorizare a cercetării arheologice.

Strategia Națională a Culturii 2027-2034. A fost elaborat și pus în consultare publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind Strategia Națională a Culturii pentru perioada 2027-2034, document care oferă un cadru comun de obiective, traiectorii și priorități pentru măsurile administrative și legislative ale anilor următori și care este corelat cu perioada de pregătire a titlului de Capitală Europeană a Culturii 2034. Observațiile și propunerile pot fi transmise până la 2 noiembrie 2026.

Cultura comunităților naționale: Împreună cu Teatrul Muzical 'Ambasadorii', a fost inițiat un program-pilot dedicat promovării culturii rome, în cadrul obiectivelor Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor aparținând minorității rome. Programul propune extinderea orizontului unei instituții existente în spațiu de creație, formare și acumulare de experiență, în perspectiva dezvoltării pe termen lung a unei instituții dedicate expresiei artistice rome.

3.4. Industrii culturale și creative

* Cinematografie - digitalizare (PNRR): Investiția 7 din PNRR - Accelerarea digitalizării producției și distribuției de filme (5 mil. euro din PNRR, respectiv 1 mil. euro valoarea aferentă TVA de la bugetul de stat) a fost finalizată la 30 septembrie 2025, cu îndeplinirea integrală a jalonului asumat. Din 63 de cereri depuse, 47 de proiecte au fost contractate, iar 44 au fost implementate cu succes; au fost certificați 47 de profesioniști în domeniul digital și au fost realizate peste 46 de producții audiovizuale, cu o rată de absorbție de cca. 98%.

* Schema de ajutor de stat pentru film: Prin Oficiul de Film și Investiții Culturale (OUG 39/2023), pentru 2026 au fost asigurate 30.000 mii lei credite bugetare și 140.000 mii lei credite de angajament. Au fost lichidate datoriile acumulate în timp. În ședința din 18 iunie 2026, Guvernul a adoptat Hotărârea privind prorogarea termenului de aplicare a schemei. Prelungirea pentru încă trei ani a schemei de ajutor de stat destinată sprijinirii producției de opere cinematografice pe teritoriul României oferă predictibilitate industriei și permite continuarea unui mecanism care a contribuit la atragerea de investiții importante, la crearea de locuri de muncă și la promovarea României ca destinație pentru producții cinematografice și audiovizuale.

* Sprijin pentru festivaluri de film: Printre cele 60 de proiecte finanțate nerambursabil pe parcursul mandatului, se numără și proiectele strategice TIFF și Astra Film Festival, dar - în premieră - și implicarea în susținerea participării României la Gala Oscar - Premiile Academiei Americane de Film.

* (Re)accesibilizarea Fondului Cinematografic: Încheierea perioadei de consultări și dezbateri a condus la publicarea în Monitorul Oficial a ordinului ministrului culturii pentru aprobarea regulamentului de concurs al Centrului Național al Cinematografiei. Au fost înlăturate obstacolele administrative și reluate concursurile CNC, după blocajul cauzat de modificările legislative din 2024, oferind cinematografiei un cadru actualizat și funcțional pentru accesarea finanțărilor.

* Dezvoltarea cooperării internaționale în subsectorul muzical: În cadrul East European Music Conference (EEMC), desfășurată la București, a fost inițiat un dialog strategic între Ministerul Culturii, platforma europeană Eurosonic Noorderslag (ESNS) și reprezentanți ai industriei muzicale, în vederea poziționării României ca Focus Country la ESNS 2029. Demersul urmărește consolidarea exportului muzical românesc și dezvoltarea unei strategii comune de export cultural pentru România și Republica Moldova, prin parteneriatul Romania & Moldova Music Export. Inițiativa reprezintă primul pas al unui proces multianual de consolidare a prezenței celor două țări în ecosistemele europene de export muzical, prin colaborarea dintre ARTEXIM, EEMC și sectorul muzical independent și privat.

* sectorul modă și design - extinderea plajei proiectelor strategice ale Ministerului Culturii:

- Bucharest Fashion Week, susținând inițiative de incluziune, precum proiectul multisenzorial 'Sightless Fashion';

- dezvoltarea unor platforme relevante pentru industriile creative, precum Romanian Creative Week și Bucharest Design Festival (cu ocazia trecerii la noul format care integrează și extinde experiența Romanian Design Week), contribuind la promovarea designului, arhitecturii, inovației și creativității românești în dialog cu publicul și mediul internațional.

* sectorul cinematografie: procedura de atribuire a managementului Oficiului de Film și Investiții Culturale a fost finalizată și a fost aprobată (Ordinul ministrului culturii nr. 3190/2026) componența Comisiei de Film - responsabilă cu analiza și soluționarea proiectelor depuse în cadrul schemei de ajutor de stat pentru producția de opere audiovizuale, asigurând astfel continuarea evaluării și funcționarea predictibilă a acestui mecanism de sprijin.

* sectorul carte și editorial: doar în anul curent, România a fost prezentă la cea de-a 57-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Cairo, unde România fost Țară Invitată de Onoare, (22 ianuarie - 3 februarie 2026), la cea de-a 80-a ediție Târgului Internațional de Carte de la Leipzig, (19-22 martie), la cea de-a 63-a ediție a Târgului Internațional de Carte pentru copii de la Bologna (13-16 aprilie 2026), a cea de-a 31-a ediție a Festivalului Internațional de Carte de la Praga (13-17 mai 2026) unde România va fi Țară invitată de onoare in anul 2027, la cea de-a 22-a ediție Târgului Internațional de Carte de la Salonic, (7-10 mai), a cea de-a 31-a ediție a Festivalului Internațional de Carte de la Budapesta (1-4 octombrie 2026) și la cea de-a 78-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Frankfurt (7-11 octombrie 2026), cu programe de lansări de carte și întâlniri dedicate literaturii române contemporane, în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

* sectorul artele spectacolului - a fost inclus în Programul strategic de finanțare al Ministerului Culturii, în colaborare cu Societatea Română de Televiziune, începând cu anul 2027, 'Programul Național de Preluări de Spectacole de Teatru - Tezaur teatral', pentru înregistrarea și arhivarea unor creații teatrale contemporane reprezentative, realizate de instituții publice de spectacole precum și de companii private, inclusiv ale minorităților naționale.

* Arhitectură - Bienala de la Veneția 2027 - a fost organizat, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român și Uniunea Arhitecților din România: Concursul național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 20-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură - la Biennale di Venezia (2027). În urma primei etape de jurizare au fost desemnate trei proiecte finaliste. Partener strategic: UniCredit Bank care sprijină proiectul câștigător.

3.5. Diplomație culturală și relații internaționale

* Frankfurt 2028: a fost semnat acordul prin care România devine Țară Invitată de Onoare la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt 2028.

* Sezoane culturale: Sezonul România - Polonia (peste 300 de evenimente, 100.000 de participanți) și Anul Cultural România - Italia 2026 (inaugurat la Roma - 1 decembrie 2025, și la Teatro alla Scala din Milano - 3 decembrie 2025) confirmă deciziile recente privind libera circulație a bunurilor culturale, corelat cu gestionarea atentă a riscurilor.

* Bienala de la Veneția: la cea de-a 61-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă - Bienala de la Veneția (2026) România a fost reprezentată prin proiectul 'Marea Neagră la plural', cu deschiderea oficială a Pavilionului României la 7 mai 2026. Pentru consolidarea prezenței la Veneția, la 26 ianuarie 2026 a fost semnat un protocol prin care UniCredit Bank a devenit partener strategic privat al participării României.

* Alte evenimente cu impact major:

- edițiile 2025/2026 ale Festivalului și Concursului Internațional 'George Enescu',
- Anul Constantin Brâncuși 2026 (apelul de finanțare 'Brâncuși150', program strategic Anul Brâncuși),
- marcarea a 145 de ani de relații diplomatice bilaterale cu Germania și respectiv Franța, prin organizarea a două concerte la Paris și Berlin în toamna anului 2025.

* Anul Cultural România-Italia 2026: semestrul românesc s-a încheiat printr-un concert al Orchestrei Operei Naționale București la Festivalul Internațional de la Ravello. În cadrul programului, la Palatul Culturii din Iași a fost deschisă expoziția 'Legături sacre. Giotto la Iași', prin care Polipticul lui Giotto a fost expus pentru prima dată în afara Italiei - o confirmare a importanței reluării liberei circulații internaționale a bunurilor culturale.

* Satul Francofoniei 2026: Guvernul a aprobat inițiativa Ministerului Culturii de finanțare a participării culturale a României la Satul Francofoniei, organizat la Phnom Penh (13-17 noiembrie 2026), în marja celui de-al XX-lea Summit al Francofoniei. Participarea, coordonată de Ministerul Culturii prin ARTEXIM, propune pavilionul 'JEU INFINI - Creer le possible' și continuă prezența României după edițiile de la Djerba (2022) și Paris (2024).

* Pregătirea participării la Frankfurt 2028: au fost precizate prioritățile etapei de pregătire a participării României ca Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028, structurată ca Program Național 'RO GoH Frankfurt 2028', cu o durată de aproape trei ani. Prioritățile vizează desemnarea, prin hotărâre a Guvernului, a unei organizații responsabile de fundamentarea bugetului, relansarea programelor naționale de traducere, consolidarea relației cu rețeaua Traduki și fundamentarea sumelor necesare în proiectul bugetului de stat 2027. În același registru, participarea la Festivalul Cărții de la Budapesta și alte evenimente dedicate cărții (între care Târgul Gaudeamus) contribuie la pregătirea acestui proiect de țară.

* Relația cu Republica Moldova: a continuat prin dezvoltarea proiectelor consacrate, cu finanțarea participării spectacolelor selectate la cea de-a XI-a ediție a Festivalului European al Artelor Spectacolului - Reuniunea Teatrelor Naționale Românești, desfășurată la Chișinău, și prin întâlnirea bilaterală a miniștrilor culturii din România și Republica Moldova, dedicată colaborărilor viitoare în domeniile teatral, muzeal, arheologic, muzical și al cărții, inclusiv prin susținerea prezenței Republicii Moldova în Programul Național 'RO GoH Frankfurt 2028'.

* Patrimoniul viu ca instrument de diplomație culturală: Festivalul Internațional 'Kurultai' și conferința internațională găzduită la sediul ministerului.

* Relații bilaterale: vizita de stat a Președintelui Republicii India la Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' a deschis noi perspective de cooperare culturală, în contextul împlinirii în 2028 a 80 de ani de relații diplomatice; au avut loc discuții cu ambasadorul Republicii Coreea privind deschiderea unui Centru Cultural Coreean în România și organizarea unor săptămâni culturale reciproce; aniversarea a 120 de ani de relații diplomatice între România și Egipt, deschisă în ianuarie cu statutul de țară invitată de onoare la Târgul de carte de la Cairo, se închide în curând cu un proiect cultural strategic: turneul Teatrului Național 'Radu Stanca' din Sibiu; au fost semnate acordurile bilaterale în domeniul culturii cu Tunisia și Ungaria; consolidarea relațiilor culturale româno-americane prin proiecte comune dedicate împlinirii a 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA; avansarea acordului bilateral pentru combaterea traficului ilicit de bunuri culturale și organizarea expoziției 'SUA-România. Istorie, diplomație și drumul spre democrație' la Muzeul Național de Istorie a României, în prezența Președintelui României, a ambasadorului SUA și a ministrului culturii.

* Capitala Europeană a Culturii 2034: Comisia Europeană a confirmat calendarul potrivit căruia România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034. Primele candidaturi vor fi depuse în toamna anului 2028, orașul desemnat urmând să dispună de cinci ani pentru pregătirea programului. Ministerul Culturii analizează un mecanism prin care programele dezvoltate de orașele finaliste să poată fi implementate parțial și după competiție, în corelare cu Strategia Națională a Culturii 2027-2034.

3.6. Investiții și infrastructură culturală

* Programul Temelii Culturale: Aprobarea legii prin care s-a obținut finanțarea de 280 milioane euro pentru 14 obiective de patrimoniu, inclusiv pentru Vila Regală a Reginei Maria de la Mamaia.

* Infrastructură prin PNRR: Au fost inaugurate, la 24 aprilie 2026, 4 centre-pilot la Avrig pentru intervenții pe clădiri istorice (laboratoare, centre de formare), în cadrul componentei 'Valul Renovării'. Totodată, au fost finalizate cele 115 proiecte culturale finanțate prin PNRR derulate în 141 de localități din zone defavorizate.

* Fonduri norvegiene: La data de 13 mai 2026, a fost semnat Memorandumul de Înțelegere pentru Granturile Norvegiene (2021-2028) pentru alocarea a 47 de milioane de euro destinați susținerii domeniului culturii din România.

* Programul Național de Finanțare a Cercetării Arheologice Sistematice 2026: La data de 19 iunie 2026, a fost lansat apelul de proiecte pentru susținerea cercetărilor arheologice sistematice din România, cu un buget total de 1,6 milioane lei. Proiectele selectate vor fi implementate în perioada 1 august - 15 octombrie 2026, iar cadrul normativ al programului urmează să fie consolidat prin aprobarea unei Hotărâri a Guvernului. Comisia Națională de Arheologie a finalizat evaluarea proiectelor depuse în cadrul Programului Național de Finanțare a Cercetării Arheologice Sistematice, fiind selectate 39 de proiecte - 14 ale instituțiilor subordonate Ministerului Culturii (531.087,50 lei) și 25 ale altor instituții (793.437,75 lei), în valoare totală de 1.324.525,25 lei.

* MuTRA - Galeria Istorică a Transilvaniei: la 30 august 2026 a fost deschis, la Florești (lângă Cluj-Napoca), primul muzeu public construit în România, parte a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Construcția, de peste 11.300 mp, a necesitat o investiție de 145 de milioane de lei (60% fonduri PNRR, prin acord cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și 40% de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii) și integrează coerent spații expoziționale, depozite muzeale, laboratoare de conservare - restaurare și de investigații științifice.

* Vila Regală a Reginei Maria din Mamaia: proiectul de restaurare, inclus în Programul 'Temelii Culturale' (Acordul-cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei), a intrat într-o etapă concretă de pregătire. În baza protocolului de colaborare dintre Ministerul Culturii, Municipiul Constanța și societatea Patrimoniu Constanța Litoral S.R.L., Consiliul Local al Municipiului Constanța a aprobat, în septembrie 2026, colaborarea privind valorificarea culturală și turistică a monumentului; anterior, în august 2026, fusese emis avizul pentru lucrările de urgență de punere în siguranță, urmând lansarea procedurilor de achiziție pentru documentația tehnică și, ulterior, pentru execuția lucrărilor.

* Triunghiul Muzeelor: a fost lansat, împreună cu Primăria Municipiului București și Primăria Sectorului 1, primul district cultural bucureștean, care reunește Muzeul Național de Istorie Naturală 'Grigore Antipa', Muzeul Geologic Național și Muzeul Național al Țăranului Român și care se prelungește apoi pe Calea Victoriei până la cheiul Dâmboviței. Cu acest prilej au fost anunțate finanțări pentru extinderea Muzeului Antipa și restaurarea Vilei Samurcaș (Muzeul Țăranului Român), asigurate prin Programul 'Temelii Culturale'.

* Restaurarea bunurilor de tezaur recuperate: Restaurarea pieselor din Tezaurul de la Coțofenești, aflată în derulare până la finele anului 2026, ca urmare a repatrierii după furtul lor din Muzeul din Drents, Olanda, în ianuarie 2025, are valoare simbolică pentru întreg patrimoniul României. Ministerul Culturii a inițiat un proiect de video-documentare și a facilitat dialogul și colaborarea dintre Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul din Drents, Ministerul Culturii din Olanda, TVR și compania olandeză de producție video care a realizat filmări cu specialiști români și olandezi din domeniu.

3.7. Digitalizare și modernizare administrativă

* Sisteme naționale digitale: Au fost lansate cele mai mari proiecte de transformare digitală de până acum:

- ePatrimoniu (24,7 mil. euro), implementat în parteneriat cu STS - crearea platformei naționale ePatrimoniu care va permite furnizarea de servicii publice electronic; va centraliza digital informațiile privind patrimoniul cultural mobil, imobil și imaterial.

- eMonumente (17,4 mil. euro), implementat în parteneriat cu CNC și ANCPI - inventarierea digitală a minimum 20.000 de monumente și digitizarea 3D a 2.000 de obiective.

* Platforma SDFC: În Sistemul Digital pentru Procesele de Finanțare a Culturii (fonduri-cultura.ro) au fost configurate apeluri de finanțare dedicate sectoarelor culturale și creative din România, respectiv apeluri de proiecte finanțate de Ministerul Culturii: Proiecte Prioritare, Acces, Brâncuși și Cercetare arheologică sistematică, dar și apeluri de proiecte finanțate de AFCN, CNC, ARCUB, Primăria Sector 1 și Primăria Sector 6. Sistemul Digital pentru Procesele de Finanțare a Culturii a susținut desfășurarea apelurilor de finanțare nerambursabilă, funcționând stabil în condiții de utilizare simultană de către mai multe autorități finanțatoare. Platforma înregistrează fiecare operațiune într-un jurnal de audit, ceea ce permite verificarea și clarificarea oricărei situații semnalate, inclusiv în cazul contestațiilor.

* Modernizare digitală: Pagina web a Ministerului Culturii a fost relansată, oferind un acces mai facil la informațiile de interes public, concomitent cu consolidarea prezenței ministerului în mediul digital, înregistrând o creștere semnificativă a comunităților de pe rețelele sociale.

3.8. Reforma sistemului de protejare a patrimoniului

Arhitectura instituțională prin care România își protejează monumentele este învechită și fragmentată, rețeaua celor 41+1 servicii deconcentrate rămânând practic neschimbată de 36 de ani. Prăbușiri repetate, precum cea a zidului de incintă de la Moșna, au fost tratate ca semnale de alarmă pentru un sistem suprasolicitat. În acest context, pe 16 iunie 2026, ministerul a lansat în consultare publică schița unei Arhitecturi Instituționale Integrate a patrimoniului cultural național, menită să întărească, nu să desființeze, instituțiile existente. Propunerea poate fi consultată integral accesând următorul link: https://www.cultura.ro/patrimoniul-in-prag-de-colaps-sau-colaps-institutional-in-domeniul-patrimoniului/

Proiectul, avansat în mod transparent, pentru dialog public cu profesioniștii domeniului, administrația, proprietarii și societatea civilă, este structurat astfel:

* Nivel central (DGPC): o Direcție Generală Patrimoniu Cultural integrează funcțiile de politici și reglementare (DPRPC), management de programe și finanțări (DMPP), patrimoniu digital (DPD), cooperare internațională (SCI) și Direcția Muzee, cu un Board Consultativ Național (BCN) și un Corp Național al Experților și Specialiștilor de Patrimoniu (CNESP).

* Nivel regional - 12 Inspectorate (IRP): cele 12 Inspectorate Regionale ale Patrimoniului preiau funcțiile de teren ale direcțiilor județene pentru cultură și expertiza tehnică a INP, organizate pe criterii de coeziune culturală regională, fiecare fiind sprijinit de un muzeu regional.

* Nivel județean: inspectori de Patrimoniu (minimum 2 pe județ) asigură verificările în teren, relația cu autoritățile locale și semnalarea riscurilor.

* Sancționare rapidă: complete sau tribunale specializate de patrimoniu, cu termene comprimate, ordonanță de urgență patrimonială și un registru public al sancțiunilor.

* Monitorizare adaptativă a restaurărilor: un sistem cu patru niveluri de decizie (0-3), tablou de bord cu semaforizare în ePatrimoniu și o Comisie de Intervenție de Urgență pentru proiectele cu risc, care evită blocajele birocratice fără a pierde controlul calității.

Pe drumul către mult râvnitul Cod al Patrimoniului sunt însă necesare multe alte reforme ale sistemului de protejare a patrimoniului: reconfigurarea organismelor de specialitate și pregătirea celorlalte instrumente necesare trecerii la arhitectura instituțională coerentă. Reconstituirea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, a comisiilor zonale, a Comisiei Naționale de Arheologie și a Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a fost realizată în logica acestei etape de tranziție, pe baza unei analize a funcționării acestor comisiilor în precedentul lor mandat. Chestionarul a evidențiat faptul că dificultățile recurente - proceduri anevoioase, diferențe de capacitate administrativă, instrumente insuficiente de coordonare - își au, în multe cazuri, originea în modul în care este configurată dpdv instituțional această arhitectură națională, menită a asigura protecția patrimoniului.

În consecință, la nivelul comisiilor au fost asumate prioritățile astfel încât problemele să fie tratate în ansamblu, ca parte a schimbărilor de sistem de care protecția patrimoniului are nevoie atât ca proces de dezvoltare a instrumentelor digitale (ePatrimoniu) cât și ca regândire a sistemului de avizare și monitorizare, începând cu actualizarea Listei Monumentelor Istorice.

3.9. Festivalul Internațional 'George Enescu' 2027 - stadiul pregătirilor

După succesul precedentei ediții a festivalului, și ediția 2026 a Concursului Internațional 'George Enescu' (ediția a XX-a), desfășurată în perioada 23 august - 19 septembrie 2026, s-a încheiat cu succes, confirmând statutul competiției ca platformă de afirmare a tinerilor muzicieni și de promovare internațională a culturii române. În paralel, prin ARTEXIM, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Culturii, a continuat pregătirea ediției a XXVIII-a a Festivalului Internațional 'George Enescu', programată în perioada 27 august - 26 septembrie 2027 (31 de zile), precum și a activităților prealabile ediției a XXI-a a Concursului Internațional 'George Enescu', care se vor desfășura în cursul anului 2027, în vederea organizării competiției din 2028.

Dimensiunea națională a Festivalului

Pilonii dezvoltați în edițiile precedente - 'Festivalul Enescu în țară', realizat prin cofinanțare ARTEXIM/Ministerul Culturii și contribuții ale partenerilor locali, prevăzut să se desfășoare la Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Bacău, Iași și în alte peste 15 orașe și 'Evenimente conexe sub egida Festivalului Enescu', realizate de partenerii locali fără contribuție financiară din partea ARTEXIM sau a Ministerului Culturii, cu peste 40 de manifestări culturale, inclusiv în Republica Moldova - se mențin.

În București configurația de lucru a arhitecturii Festivalului cuprinde un număr estimat de 112 evenimente.

Fundamentarea bugetară pentru anul 2027

Pentru realizarea ediției a XXVIII-a a Festivalului, ARTEXIM a construit o bugetare estimativă de 78.213.950 lei. Distinct, pentru activitățile pregătitoare ale Concursului Internațional 'George Enescu' 2028, care se desfășoară de asemenea în cursul anului 2027, a fost propus un buget estimativ de 1.500.000 lei. Necesarul financiar estimativ aferent celor două componente pentru anul 2027 fiind de 79.713.950 lei. Estimările au caracter preliminar, nivelul final al cheltuielilor urmând să depindă de definitivarea programului, de rezultatele negocierilor și de evoluția cursului valutar.

Tabelul 4. Necesarul financiar estimativ pentru anul 2027 - Festivalul și Concursul Internațional 'George Enescu'

Componentă - Buget estimativ (lei)

Ediția a XXVIII-a a Festivalului Internațional 'George Enescu' (27 august - 26 septembrie 2027) - 78.213.950

Activitățile pregătitoare ale Concursului Internațional 'George Enescu' 2028 (desfășurate în 2027) - 1.500.000

Total necesar financiar estimativ 2027 - 79.713.950

Estimări preliminare transmise de ARTEXIM; angajarea sumelor se realizează numai în limita finanțării aprobate.

4. Top 40 rezultate măsurabile ale mandatului

I. PATRIMONIU

1. Repatrierea tezaurului național: repatrierea Coifului de la Coțofenești și a celor două brățări dacice.

2. 11 elemente românești în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității (UNESCO): înscrierea 'Cobzei'.

3. Dosarul Cucuteni-Trypillia: semnarea memorandumului trilateral România - Moldova - Ucraina pentru înscrierea pe Lista UNESCO.

4. Patrimoniul național: lansarea în consultare publică a noii Arhitecturi Instituționale Integrate a patrimoniului cultural național.

5. Organisme de specialitate: reconstituirea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, a comisiilor zonale, a Comisiei Naționale de Arheologie și a Comisiei pentru Patrimoniul Imaterial, pentru mandatul 2026-2028.

6. Rețeaua europeană de experți în patrimoniu: constituirea unei baze de experți atestați de Ministerul Culturii, disponibili pentru misiuni internaționale în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene (UCPM).

7. Comisiile de specialitate în sectorul patrimoniului: eficientizarea activității comisiilor și a direcției de specialitate a condus la avizarea în termenul optim a solicitărilor unităților administrativ-teritoriale din toate regiunile țării.

II. DIPLOMAȚIE CULTURALÃ

8. UNESCO: marcarea a 70 de ani de la aderarea României la UNESCO.

9. Frankfurt 2028: obținerea statutului de Țară Invitată de Onoare la cel mai mare târg de carte din lume, structurarea Programului Național 'RO GoH Frankfurt 2028'.

10. Anul Cultural România - Italia 2026 (Teatro alla Scala - Milano, Mercati di Traiano - Roma, Festivalul Ravello).

11. Sezonul Cultural România - Polonia: peste 300 de evenimente și aproximativ 100.000 de participanți.

12. Parteneriat strategic public-privat: protocol cu UniCredit pentru participarea României la Bienala de la Veneția (26 ianuarie 2026).

13. Giotto la Iași: Polipticul lui Giotto expus pentru prima dată în afara Italiei, în cadrul Anului Cultural România - Italia.

14. Francofonia: proiectul participării României la Satul Francofoniei 2026, de la Phnom Penh.

15. Capitala Europeană a Culturii 2034: confirmarea, de către Comisia Europeană, a găzduirii de către România a titlului în 2034.

III. DIGITALIZARE ȘI MODERNIZARE ADMINISTRATIVÃ

16. Digitalizarea patrimoniului: lansarea proiectelor ePatrimoniu și eMonumente, investiție cumulată de aproximativ 42 milioane euro

17. Digitalizarea finanțării culturii: operaționalizarea platformei fonduri-cultura.ro pentru gestionarea transparentă a finanțărilor nerambursabile în domeniul culturii.

18. Transparență instituțională: publicarea comisiilor de concurs și a proiectelor de management pentru instituțiile de cultură de sub autoritatea Ministerului Culturii.

IV. INVESTIȚII ȘI INFRASTRUCTURÃ CULTURALÃ

19. PNRR - infrastructură culturală: inaugurarea a patru centre-pilot de excelență la Avrig pentru restaurarea clădirilor istorice.

20. Infrastructură culturală în zone defavorizate: finalizarea celor 115 proiecte finanțate prin PNRR derulate în 141 de localități din zone defavorizate

21. Consolidarea programului 'Temelii Culturale' cu obiective de importanță națională și europeană din România, menit să consolideze infrastructura culturală și să valorifice patrimoniul moștenit: continuarea/finalizarea lucrărilor începute, punere în siguranță, consolidare și reabilitare a obiectivelor etc.

22. MuTRA - Galeria Istorică a Transilvaniei: deschiderea, la Florești, a primului muzeu public construit de la zero în România - investiție de 145 milioane lei (60% PNRR, 40% buget de stat).

23. Vila Regală a Reginei Maria din Mamaia: avansarea proiectului de restaurare (Programul 'Temelii Culturale') - aprobarea colaborării de către Consiliul Local al Municipiului Constanța și emiterea avizului pentru lucrările urgente de punere în siguranță.

24. Triunghiul Muzeelor: lansarea primului district cultural bucureștean și anunțarea finanțărilor pentru extinderea Muzeului Antipa și restaurarea Vilei Samurcaș.

25. Cercetare arheologică sistematică: selectarea a 39 de proiecte de cercetare, în valoare totală de peste 1,3 milioane lei.

V. FINANȚARE, BUGET ȘI POLITICI CULTURALE

26. Creștere bugetară: aprobarea unui buget al Ministerului Culturii de peste 1,44 miliarde lei pentru anul 2026.

27. Fonduri europene: semnarea Memorandumului de Înțelegere pentru Granturile Norvegiene (2021-2028), cu un buget de 47 de milioane de euro dedicat domeniului culturii din România.

28. Anul Brâncuși 150: punerea în aplicare a legii speciale privind Anul comemorativ Brâncuși 150, prin programul strategic și acordarea de finanțări nerambursabile proiectelor culturale dedicate acestei tematici.

29. Fondul de mobilitate: (re)înființat după aproape două decenii - burse de studii și de creație, în cuantum de 10.000 lei, începând din 2027 (Ordinul ministrului culturii nr. 3253/2026).

30. Reconsiderarea instrumentelor de finanțare nerambursabilă: înlocuirea atribuirii directe cu selecția, prin schema de ajutor de minimis, cu buget multianual și implementare până în 2029.

31. Nevoi culturale de urgență: 20 de proiecte finanțate (1.349.181 lei) și reluarea finanțărilor după epuizarea temporară a fondului, cu documentație simplificată.

32. Reforma sistemului de protejare a patrimoniului: fundamentarea parcursului către realizarea Codului Patrimoniului, bazat pe o arhitectură instituțională coerentă.

VI. INDUSTRII CULTURALE ȘI SECTOARE CREATIVE

33. Deblocarea industriei cinematografice: lichidarea datoriilor restante și prelungirea cu trei ani a schemei de ajutor de stat. Actualizarea cadrului pentru accesarea Fondului Cinematografic și reluarea concursurilor concursurilor de selecție a proiectelor cinematografice pentru dezvoltarea, producția și distribuția de filme de către CNC.

VII. PROTECȚIE INSTITUȚIONALÃ ȘI MÃSURI DE CONTINUITATE

34. Protejarea salariaților din sistemul public: exceptarea instituțiilor publice de cultură de la măsurile de reducere a personalului.

35. Măsuri de continuitate instituțională: limitarea impactului OUG nr. 52/2025 asupra activității instituțiilor publice de cultură.

VIII. MODERNIZARE INSTITUȚIONALÃ ȘI GUVERNANȚÃ

36. Managementul instituțiilor publice de cultură: aplicarea consecventă a legii, interimatul rămânând excepția.

37. Responsabilizare managerială: finalizarea controlului și auditărilor și sesizarea autorităților competente în situațiile cu posibile consecințe grave.

38. Organisme consultative și de avizare: deblocarea activității Comisiei Naționale a Artelor Spectacolului.

IX. STRATEGIE ȘI CADRU MULTIANUAL

39. Strategia Națională a Culturii 2027-2034: elaborarea și operaționalizarea calendarului adoptării actului normativ de aprobare: consultare publică până la data de 2 noiembrie 2026.

X. BRAND CULTURAL NAȚIONAL:

40. Pregătirea ediției 2027: fundamentarea bugetului previzionat al ediției a XXVIII-a a Festivalului (27 august - 26 septembrie 2027 - necesar financiar estimativ pentru 2027 de 79.713.950 lei).

Centralizarea rezultatelor și a indicatorilor mandatului

Pe durata mandatului (23 iunie 2025 - 20 octombrie 2026) au fost obținute 40 de rezultate măsurabile, cuprinse pe domenii astfel:

Tabelul 5. Rezultate măsurabile pe domenii

Domeniu - Rezultate (nr. crt.); Total

I. Patrimoniu - nr. 1-8; 7

II. Diplomație culturală - nr. 9-15; 8

III. Digitalizare și modernizare administrativă - nr. 16-18; 3

IV. Investiții și infrastructură culturală - nr. 19-25; 7

V. Finanțare, buget și politici culturale - nr. 26-32; 7

VI. Industrii culturale și sectoare creative - nr. 33; 1

VII. Protecție instituțională și măsuri de continuitate - nr. 34-35; 2

VIII. Modernizare instituțională și guvernanță - nr. 36-38; 3

IX. Strategie și cadru multianual - nr. 39; 1

X. Brand cultural național - nr. 40; 1

Total - 40

Principalii indicatori cuantificabili ai mandatului:

Tabelul 6. Indicatori-cheie ai mandatului

Indicator - Valoare - Observații

Rezultate măsurabile - 40 - v. Tabelul 5

Concursuri de proiecte de management în desfășurare - 5 - la 20 octombrie 2026; v. Tabelul 2

Conduceri interimare numite / desemnate - 5 (interimate prelungite: 2) - v. Tabelul 3

Elemente românești în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial - 11 - inclusiv 'Cobza', înscrisă în decembrie 2025

Programul Național de Finanțare a Cercetării Arheologice Sistematice 2026 - 39 de proiecte selectate (1.324.525,25 lei) - buget total al programului: 1,6 milioane lei

Fonduri și investiții 47 mil. euro - Granturi Norvegiene; cca 42 mil. euro - ePatrimoniu și eMonumente; 280 mil. euro - Programul 'Temelii Culturale'; 145 mil. lei - MuTRA - valori prezentate distinct (monede și surse de finanțare diferite)

Totalurile sunt calculate prin însumarea valorilor raportate.

5. Proiecte în derulare

Proiectele incluse în această categorie reflectă direcții legislative, instituționale și investiționale. Având în vedere complexitatea procedurilor, a etapelor de necesar a fi parcurse, precum și a duratei lor de implementare, finalizarea acestora presupune îndeplinirea condițiilor de continuitate administrativă și instituțională. Pentru proiectele care au înregistrat evoluții măsurabile, stadiul la 20 octombrie 2026 este indicat distinct, sub fiecare proiect.

1. Politici publice:

* modificarea și completarea O.G. nr. 51/1998:

- clarificarea dispozițiilor art. 30 - Fondul de Mobilitate și elaborarea cadrului normativ subsecvent pentru operaționalizarea acestora,

- modificarea dispozițiilor art. 32 pentru reducerea impactului măsurilor recurente de limitare a dreptului de angajare a bugetelor aprobate (prin reîncadrarea cheltuielilor esențiale pentru producerea, valorificarea și protejarea bunurilor culturale, precum și a cheltuielilor aferente evenimentelor culturale, consultanței și cercetării, respectiv exercitării funcției de autoritate finanțatoare într-un titlu distinct, la 'Alte cheltuieli');

**Stadiu la 20 octombrie 2026:

- Fondul de mobilitate a fost (re)înființat, prin aprobarea regulamentului pentru bursele de studii și de creație (Ordinul ministrului culturii nr. 3253/2026); acordarea burselor urmează să înceapă din anul 2027 (v. cap. 3.2);

- amendarea art. 32 în cadrul procedurii parlamentare din actuala sesiune.

* elaborarea schemelor de ajutor de stat pentru proiectele strategice din domeniul culturii și a celei pentru reviste - aferentă următoarelor exerciții bugetare, începând cu anul 2027;

* finalizarea proiectului Legii managementului instituțiilor publice de cultură

- Stadiu la 20 octombrie 2026: forma rezultată din consultări și dezbateri poate fi inițiată ca OUG.

* actualizarea O.G. nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte și activitatea de impresariat artistic;

* continuarea demersurilor pentru eliminarea inechităților din sistemul de salarizare din domeniul culturii;

* actualizarea listei obiectivelor de investiții cuprinse în Acordurile-cadru de împrumut încheiate cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei;

* elaborarea proiectelor legislative #LegeaCadruACulturii și #CodurileCulturii;

- Stadiu la 20 octombrie 2026: sunt cuprinse în obiectivele Strategiei Naționale a Culturii 2027-2034

* elaborarea cadrului normativ pentru finanțarea proiectelor strategice (Festivalul Național de Teatru, Francofonie, Astra Film);

- Stadiu la 20 octombrie 2026: au fost încheiate contractele de finanțare pentru toate proiectele strategice cuprinse în ordinul de ministru aplicabil: nr. 2621/2026 (v. cap. 3.2).

* relansarea proiectului Frankfurt 2028, prin configurarea cadrului instituțional, desemnarea comisarului, constituirea echipei de proiect, actualizarea cadrului normativ, reînnoirea comisiei interministeriale și asigurarea îndeplinirii obligațiilor financiare asumate.

- Stadiu la 20 octombrie 2026: au fost precizate prioritățile etapei de pregătire, structurată ca Program Național 'RO GoH Frankfurt 2028' - desemnarea, prin hotărâre a Guvernului, a unei organizații responsabile de fundamentarea bugetului, relansarea programelor naționale de traducere, consolidarea relației cu rețeaua Traduki și fundamentarea sumelor necesare în proiectul bugetului de stat 2027 (v. cap. 3.5).

2. Management instituțional și guvernanță

* organizarea concursurilor de proiecte de management pentru Institutul Național al Patrimoniului (INP):

- Stadiu la 20 octombrie 2026: concursul a fost suspendat prin hotărâre judecătorească; reluarea este în așteptarea comunicării motivării instanței (v. cap. 3.3).

* continuarea demersurilor privind descentralizarea și transferul unor instituții de cultură către unitățile administrativ-teritoriale, în condițiile legii;

* măsuri de restructurare, reorganizare și eficientizare a întreprinderilor aflate sub autoritatea ministerului: RADEF RomâniaFilm; CORESI; ANIMAFILM:

- Stadiu la 20 octombrie 2026: au fost continuate măsurile de restructurare, reorganizare și eficientizare a celor trei întreprinderi (v. cap. 3.3). În dosarul de insolvență al RADEF, cererea de faliment depusă de creditori a rămas în pronunțare pe rolul Tribunalului București pentru data de 20.10.2026.

3. Patrimoniu cultural și infrastructură

* continuarea lucrărilor pentru noul sediu al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca) finanțat din PNRR, inclusiv măsuri privind paza și securitatea patrimoniului:

- Informații conexe: la 30 august 2026 a fost deschis, la Florești, MuTRA - Galeria Istorică a Transilvaniei, parte a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, investiție finanțată 60% din fonduri PNRR și 40% de la bugetul de stat (v. cap. 3.6); a fost promovată reaprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru 'Complexul Muzeal - Galeria Istorică a Transilvaniei' (v. cap. 3.3).

* implementarea proiectului Sala TM2023 (Timișoara):

- Stadiu la 20 octombrie 2026: investiție realizată în proporție de 80-85%.

* continuarea procedurilor pentru punerea în siguranță, consolidarea și valorificarea Vilei Regale Mamaia, inclusiv operaționalizarea parteneriatului semnat la 19 iunie 2026:

- Stadiu la 20 octombrie 2026: în august 2026 a fost emis avizul pentru lucrările de urgență de punere în siguranță, iar în septembrie 2026, Consiliul Local al Municipiului Constanța a aprobat colaborarea privind valorificarea culturală și turistică a monumentului; urmează lansarea procedurilor de achiziție pentru documentația tehnică și, ulterior, pentru execuția lucrărilor (v. cap. 3.6).

* semnarea și implementarea contractului de consolidare și reabilitare pentru Muzeul Național'George Enescu' - Palatul Cantacuzino, Casa Memorială și Anexa:

- Stadiu la 20 octombrie 2026: începerea lucrărilor cu caracter de urgență pentru reabilitarea acoperișului și punerea în siguranță a Aulei Palatului în zona dinspre curtea interioară.

* obiectivul de investiții 'Restaurarea și punerea în valoare a domeniului (casa-muzeu, capela și anexele) de la Tescani, județul Bacău' - Secția 'Dumitru și Alice Rosetti-Tescanu - George Enescu' a Muzeului Național 'George Enescu' în cadrul Proiectul 'Temelii culturale':

- Stadiu la 20 octombrie 2026: estimarea bugetului țintă - devizul general estimativ.

* continuarea procedurilor necesare pentru actualizarea și implementarea proiectelor de investiții cuprinse în cele patru Acorduri-cadru de împrumut încheiate cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei:

- Stadiu la 20 octombrie 2026:

** prin Programul 'Temelii Culturale' (Acordul-cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei) au fost anunțate finanțări pentru extinderea Muzeului Național de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' și restaurarea Vilei Samurcaș (Muzeul Național al Țăranului Român) (v. cap. 3.6) și se află în analiză tripartită (municipalitate, beneficiar, finanțator) amplasamentul investiției destinate Operei Naționale Iași.

** reabilitarea Teatrului Național Târgu Mureș și a Operei/Teatrului Maghiar de stat Cluj - au fost făcute demersurile pentru includerea în Program a acestor obiective: emiterea actului normativ secundar privind înscrierea în inventarul centralizat al statului al imobilului TN Tg Mureș, aflat pe circuitul de avizare; realizarea studiilor de impact socio-economic aferente și continuarea pregătirilor la nivelul ministerului de finanțe și a băncii.

* continuarea demersurilor privind clarificarea situației juridice și muzeale a Tronului Regal, în cooperare cu Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Golești;

* finalizarea procedurilor privind consolidarea și dezvoltarea instituțională a Muzeului Național Bran;

* demersuri succesive pentru preluarea în administrarea Ministerului Culturii a imobilului 'Grădina Moliere', în vederea dezvoltării infrastructurii necesare Centrului Național al Dansului București și a sălii Rapsodia pentru Teatrul Muzical Ambasadorii.

4. Alte proiecte în derulare

*consultarea publică a proiectului de Hotărâre a Guvernului privind Strategia Națională a Culturii 2027-2034 (observații și propuneri până la 2 noiembrie 2026);

* pregătirea participării României la proiectul Capitala Europeană a Culturii 2034 - primele candidaturi urmează să fie depuse în toamna anului 2028; analiza unui mecanism prin care programele orașelor finaliste să poată fi implementate parțial și după competiție;

* pregătirea ediției a XXVIII-a a Festivalului Internațional 'George Enescu' (27 august - 26 septembrie 2027) și a activităților premergătoare Concursului Internațional 'George Enescu' 2028;

* participarea culturală a României la Satul Francofoniei, Phnom Penh (13-17 noiembrie 2026), coordonată prin ARTEXIM;

* restaurarea pieselor din Tezaurul de la Coțofenești, în derulare până la finele anului 2026, și proiectul de video-documentare;

* concursurile de proiecte de management în desfășurare (Muzeul Național 'Peleș', Muzeul Național 'Constantin Brâncuși', Centrul Național de Artă 'Tinerimea Română', Teatrul Național din Târgu Mureș, Teatrul Național 'Lucian Blaga' din Cluj-Napoca) și analiza noilor proiecte de management pentru Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' și Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi;

* sesiunile succesive ale schemei de ajutor de minimis (implementare până în 2029) și pregătirea sesiunilor de finanțare pentru anul 2027;

* constituirea bazei de experți în patrimoniu atestați de Ministerul Culturii, disponibili pentru misiuni în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene (UCPM);

* programul-pilot dedicat promovării culturii rome, inițiat împreună cu Teatrul Muzical 'Ambasadorii'.

6. Concluzii

Mandatul desfășurat în perioada 23 iunie 2025 - 20 octombrie 2026 a reprezentat, prin natura sa, un mandat de inițiere și pregătire a transformărilor structurale din domeniul culturii. Într-un interval marcat de constrângeri bugetare și de un context guvernamental cu exercitarea interimară a atribuțiilor, Ministerul Culturii a obținut rezultate concrete și măsurabile, punând totodată bazele unor transformări cu orizont de realizare 2027-2034.

Patrimoniu și recunoaștere internațională. Recuperarea tezaurului național, prin repatrierea Coifului de la Coțofenești și a celor două brățări dacice, precum și prin expunerea publică în premieră a celor trei brățări preistorice recuperate în 2024, împreună cu înscrierea 'Cobzei' pe Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial, au constituit realizări de referință ale mandatului. Acestora li se adaugă depunerea dosarului 'Oya', semnarea memorandumului trilateral pentru Cucuteni-Trypillia și lansarea în consultare publică a noii Arhitecturi Instituționale Integrate a patrimoniului, prima propunere de transformare structurală a domeniului după mai bine de trei decenii. Totodată, au fost reconstituite organismele de specialitate în domeniul patrimoniului pentru mandatul 2026-2028, a fost marcată împlinirea a 70 de ani de la aderarea României la UNESCO, a fost demarată constituirea unei baze de experți atestați disponibili pentru misiuni în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene și a continuat restaurarea pieselor din Tezaurul de la Coțofenești.

Consolidare financiară și atragere de fonduri. Bugetul Ministerului Culturii pentru anul 2026 a crescut cu 3,73% față de execuția anului precedent, ajungând la 1.443.680 mii lei. Au fost mobilizate resurse externe semnificative: 47 de milioane de euro prin Memorandumul pentru Granturile Norvegiene, o rată de absorbție de circa 98% a investiției PNRR pentru digitalizarea producției de film și aproximativ 42 de milioane de euro pentru digitalizarea patrimoniului, prin proiectele ePatrimoniu și eMonumente. Exceptarea instituțiilor publice de cultură de la măsurile de reducere a personalului și a fondului de salarii a contribuit la protejarea ecosistemului cultural național. De asemenea, atribuirea directă a fost înlocuită cu finanțarea nerambursabilă pe bază de selecție, prin schema de ajutor de minimis, a fost (re)înființat Fondul de mobilitate. Totodată, a fost deschis MuTRA - Galeria Istorică a Transilvaniei, primul muzeu public construit de la zero în România, investiție de 145 de milioane de lei.
Diplomație culturală. Obținerea statutului de Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028, deschiderea Anului Cultural România-Italia 2026, Sezonul Cultural România-Polonia, cu peste 300 de evenimente, și parteneriatul public-privat cu UniCredit pentru prezența României la Bienala de la Veneția au consolidat vizibilitatea și prestigiul cultural al României pe plan internațional. Acestora li se adaugă expunerea Polipticului lui Giotto pentru prima dată în afara Italiei, structurarea Programului Național 'RO GoH Frankfurt 2028', aprobarea participării României la Satul Francofoniei 2026 și confirmarea, de către Comisia Europeană, a primirii de către România a titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2034.

Modernizare instituțională și legislativă. Mandatul a inițiat reconstrucția cadrului normativ al culturii, prin proiectul Legii-cadru a Culturii și al codurilor sectoriale, prin modernizarea regimului timbrelor culturale și al drepturilor de autor și prin prorogarea pe trei ani a schemei de ajutor de stat pentru film, alături de măsuri de transparentizare a managementului instituțiilor publice de cultură. A fost aplicat consecvent principiul potrivit căruia concursul de proiecte de management reprezintă regula, iar interimatul o soluție excepțională, au fost desfășurate acțiuni de control și de responsabilizare managerială, iar proiectul Strategiei Naționale a Culturii 2027-2034 a fost pus în consultare publică. În ansamblu, mandatul a îmbinat rezultate imediate și verificabile cu inițierea unor transformări de durată, asigurând continuitatea administrativă și instituțională necesară finalizării acestora în perioada următoare. Bilanțul confirmă un mandat de inițiere și pregătire a transformărilor structurale, care a așezat fundamente solide pentru modernizarea durabilă a domeniului culturii din România.

Continuitate și orizont strategic. Lunile de prelungiri ale mandatului au confirmat direcțiile asumate la preluarea acestuia și continuitatea demersurilor instituționale ale Ministerului Culturii. Activitatea s-a concentrat pe rezultate concrete și verificabile - finalizarea sau avansarea lucrărilor la investițiile de referință, reconsiderarea instrumentelor de finanțare, aplicarea consecventă a cadrului de management și căutarea de soluții pentru reformarea sistemului instituțional de protejare a patrimoniului - și, în același timp, pe inițierea unor transformări de durată. Documentele de orizont strategic lansate în această perioadă - Strategia Națională a Culturii 2027-2034 și pregătirea participării unui oraș din România ca viitoare Capitală Europeană a Culturii în 2034, alături de pregătirea participării la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028 și de ediția 2027 a Festivalului Internațional 'George Enescu' - configurează un cadru de lucru multianual, care necesită continuitate administrativă și instituțională pentru a-și produce efectele. Prin ansamblul acestor demersuri, Ministerul Culturii a urmărit consolidarea măsurilor privind transparența, predictibilitatea și fundamentarea temeinică, în serviciul specialiștilor și al beneficiarilor, asigurând premisele necesare finalizării, în perioada următoare, a proiectelor aflate în derulare.

Bilanțul mandatului. Pe durata mandatului (23 iunie 2025 - 20 octombrie 2026) au fost obținute 40 de rezultate măsurabile, centralizate pe domenii în capitolul 4.