A murit cantautorul Doru Stănculescu (fişă biografică)
Cunoscutul cantautor Doru Stănculescu a decedat la 23 august 2021 în apartamentul său din Bucureşti, a confirmat, pentru AGERPRES, familia artistului.
Compozitorul şi interpretul folk Doru Stănculescu s-a născut la 25 iunie 1950, la Bucureşti. Arhitect de profesie, era fratele cântăreţei Mihaela Mihai.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
De mic a fost atras de muzică, iar părinţii i-au cumpărat o vioară şi a studiat acest instrument câţiva ani, după care a început să cânte la chitară. Aşa a început să compună şi să cânte. A cântat încă din liceu, din clasa a X-a, când şi-a făcut o trupă, potrivit site-ului https://mnlr.ro/. A compus pe versurile clasicilor Ion Minulescu, George Bacovia şi Octavian Goga.
A debutat, în 1968, cu melodia "Ion Crâşmaru", pe versuri de Octavian Goga. Doru Stănculescu a fost primul folk-ist care a apărut la televiziune, "idol pentru generaţiile de tineri răzvrătiţi", mai indică site-ul amintit.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
A lansat primul disc single la casa de discuri Electrecord în anul 1979 - "Ai, hai / Cântec între apele ţării". Au urmat albumele retrospective "De-alaltăieri şi până ieri" - Vol. I (CD/MC, Intercont Music, 1998) - produs şi înregistrat de Valeriu Sterian şi "De-alaltăieri şi până ieri" - Vol. II (CD, Intercont Music, 2005) - produs şi înregistrat de Dan Andrei Aldea, potrivit site-ului discogs.com.
A fost primul laureat al primului Festival Studenţesc "Primăvara baladelor" organizat de Universitatea Bucureşti şi găzduit de Aula de la Drept, cu Marele Premiu, în aprilie-mai 1973. A fost primul folk-ist creator de muzică de film de lungmetraj pentru pelicula "Porţile albastre ale oraşului" (1973), în regia lui Mircea Mureşan, şi pentru pelicula "Ultima noapte a singurătăţii" (1975), în regia lui Virgil Calotescu, potrivit site-ului cinemagia.ro.
De asemenea, a fost primul laureat al primului Mare Premiu al Cenaclului Flacăra şi membru fondator al Cenaclului Flacăra, din septembrie 1973, la spectacolele căruia a participat până la desfiinţarea acestuia.
Foto: (c) MIRCEA CARARAT/AGERPRES FOTO/ARHIVA
Cenaclul Flacăra în 1979. În stânga este Doru Stănculescu împreună cu Mircea Vintilă, Florian Pittis si Marcela Săftinc
Dintre melodiile compuse de Doru Stănculescu amintim: "Ai, hai..." (versuri populare), "Avram Iancu" (versuri de Constantin Săbăreanu), "Baladă de copilărie" (versuri de Adrian Păunescu), ''Cafeaua de dimineaţă'' (versuri de Doru Stănculescu), ''Cântec între apele ţării'' (versuri de Constantin Săbăreanu), ''Circul'' (versuri de Doru Stănculescu), "Copiii pedepsiţi" (versuri de Florian Pittiş), "Cum se naşte-un mit" (versuri de Doru Stănculescu), "Ecou de romanţă" (versuri de George Bacovia), "Ei bine, da!" (versuri de Doru Stănculescu), "Epifanie" (versuri de Doru Stănculescu), "Eu, tu, el" (versuri de Doru Stănculescu), "Fără petale" (versuri de Doru Stănculescu), "Imn" (versuri de Doru Stănculescu), "Ioan Vodă Cumplitul" (versuri de Constantin Săbăreanu), "La groapa lui Laie" (versuri de Octavian Goga), "Mandolinate" (versuri de Ştefan Octavian Iosif), "Maria şi marea" (versuri de Doru Stănculescu), "Peşte şi undiţă" (versuri de Adrian Păunescu), "Romanţa nordică" (versuri de Ion Minulescu), "Scrisoarea soldatului de orişiunde" (versuri de Doru Stănculescu), potrivit site-ului discogs.com.
A cântat cu Sorin Minghiat, alături de Ioan Gyuri Pascu, Zoia Alecu, Pact by Leo Iorga & Adi Ordean, Radu Captari, Eugen Avram, Leon Magdan (Teatrul de Umbre), Marius Baţu (Poesis), Florian Stoica şi Victor Solomon (Conexiuni), în cadrul primei ediţii a concertului caritabil "Un pas înainte" din 3 decembrie 2014, scopul artiştilor reuniţi la spectacol fiind acela de a veni în ajutorul copiilor cu handicap de la Şcoala Specială nr. 1 din Bucureşti.
Foto: (c) MIRCEA ROSCA/AGERPRES FOTO
În 2017, Doru Stănculescu a cântat la Sala Palatului din Capitală, alături de alţi artişti ai muzicii folk, în cadrul spectacolului "Remember Cenaclul Flacăra'', organizat de Andrei Păunescu. Şi în anul următor, a cântat la spectacolul de la Bucureşti al turneului naţional "Remember Cenaclul Flacăra", care a reunit artişti din toate generaţiile Cenaclului într-o seară memorabilă, dedicată ţării, iubirii, părinţilor, dreptăţii şi libertăţii.
Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO
De asemenea, a participat, alături de alţi artişti, la spectacolul eveniment Cenaclul Flacăra Adrian Păunescu - Simfonic, care a avut loc la 1 noiembrie 2019, la Sala Palatului din Bucureşti.
A susţinut recitaluri alături de Mircea Vintilă, Alexandru Andrieş, Ada Milea, Mircea Bodolan, Zoia Alecu, Adrian Beznă, Eugen Avram, Cristian Dumitraşcu şi Nicu Zotta, în prima zi a celei de-a 30-a ediţii a Festivalului Om Bun, o ediţie aniversară cu 30 de recitaluri online oferite de 30 de artişti folk, ce a avut loc în perioada 29-30 martie 2021. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)
Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și
FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)
În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr
CITATUL ZILEI
'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie
Este a 107-a zi a anului 2025. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 03 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 14 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Sfințirea Sfântului și Marelui Mir
Anul 2025 a fost proclamat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. În seria de evenimente care vor avea loc în această perioadă se află și pregătirea și sfințirea Sfântului și Marelui Mir, ce va avea loc în data de 17 aprilie, în S
PERSONALITATEA ZILEI: Henri, Marele Duce al Luxemburgului
Henri, Mare Duce al Luxemburgului, duce de Nassau, prinț de Bourbon-Parma, s-a născut la 16 aprilie 1955, la palatul Batzdorf din Luxemburg și este fiul cel mai mare (din cinci copii) al Marelui Duce Jean (1921-2019) și al Marii Ducese Joséphine-Charlotte de Luxemburg (1927-2005), potrivit https://monarchie.lu/.
FRAGMENT DE ISTORIE: Armata sovietică începe ofensiva asupra Berlinului (16 aprilie 1945)
Bătălia pentru Berlin, denumită 'Operațiunea ofensivă strategică Berlin' de către Uniunea Sovietică, a fost una dintre ultimele și cele mai importante și grele bătălii din Europa, în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. Pe 16 aprilie 1945, forțele sovietice au atacat din nord, est și sud, ocupând, în zilele următoare, întregul oraș. Forțe
Cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural
În ziua de 16 aprilie 2025, este programată cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural. Evenimentul este prezentat de actorul Denis Hanganu, are loc la Sala Radio și începe la ora 19.00, potrivit radioromaniacultural.ro. Cu acest prilej, personalități a că
CITATUL ZILEI
'Fericirea personală a noastră depinde întotdeauna de fericirea generală. Tot așa și mântuirea noastră depinde totdeauna de raportul dintre noi și semenii noștri, de cât de bine le-am făcut, câtă dragoste le-am arătat.' - Episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Miercuri (Denie); Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina și Hionia Greco-catolice Sf. m. Agapia, Irina și Hionia; Sf. Bernadeta Soubirous Romano-catolice Ss. Bernadeta Soubirous, fc.; Benedict Iosif Labre În
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 aprilie
Este a 106-a zi a anului 2025. Au mai rămas 259 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 02 m. Luna răsare la 24 h 00 m și apune la 07 h 39 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)