Tirul este un sport care testează competenţa concurenţilor în trasul la ţintă şi în care viteza şi acurateţea joacă un rol foarte important. Poate fi practicat atât cu arme de foc (pistol, puşcă), cât şi cu arcul.

Tir cu arcul este o altă disciplină componentă a tirului, alături de tir sportiv.

Tirul cu arcul este unul dintre cele mai vechi sporturi practicate, dar care a dispărut aproape odată cu dezvoltarea civilizaţiei. Există documente care atestă că a fost sportul favorit al faraonilor egipteni în cea de-a 18-a dinastie (1567-1320 î.Hr.), dar şi al nobilimii chineze. Mult mai târziu, englezii au scris despre întrecerile la acest sport. A apărut pentru prima dată în programul olimpic în 1900 şi a fost menţinut la alte trei ediţii ale JO, în 1904, 1908 şi 1920. După o absenţă de 52 de ani, tirul cu arcul a fost reintrodus în competiţia olimpică în 1972, la München, şi a rămas până în prezent, potrivit site-ului Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, www.cosr.ro.

Tirul cu arcul este un sport practicat, în prezent, în peste 140 de ţări.

Obiectivul întrecerii este simplu: să tragi săgeţile cât mai aproape de centrul ţintei. Ţinta olimpică are 122 de centimetri în diametru şi este împărţită în zece cercuri concentrice, centrul auriu, care valorează 10 puncte, măsurând 12,2 centimetri. Arcaşii trag de la o distanţă de 70 de metri. Concursul începe cu o rundă preliminară în urma căreia se stabilesc capii de serie şi ţările calificate pentru competiţia pe echipe. Apoi se joacă în sistem knock-out cu un nou sistem de punctaj: cel mai bun din cinci seturi, fiecare set fiind constituit din trei săgeţi pentru fiecare sportiv. În concursul pe echipe, primele patru echipe din runda preliminară se califică automat pentru sferturile de finală, iar locurile 5-12 îşi dispută celelalte patru locuri din faza eliminatorie. Echipele sunt formate din câte trei sportivi şi concurează între ele pe sistemul cel mai bun scor din 24 de săgeţi.

Probele sportive de tir cu arcul la Jocurile Olimpice de vară 2020 se vor desfăşura în perioada 23-31 iulie 2020, pe Yumenoshima Park din Tokyo, Japonia, menţionează https://olympics.com. Sunt 128 de participanţi la cinci probe: individual (masculin/feminin), echipe (masculin/feminin), echipe mixt (probă nou introdusă).

În clasamentul general pe medalii, la tir cu arcul, pe primele locuri se află Coreea de Sud (23 aur, 9 argint, 7 bronz - 39 total), SUA (14, 11, 9 - 34) şi Belgia (11, 7, 3 - 21). Urmează Franţa, Marea Britanie, Italia, China, URSS, Finlanda şi Ucraina.

Sportivii cei mai medaliaţi sunt, la masculin, belgienii Hubert Van Innis (6, 3, 0 - 9) şi Louis van de Perck (2, 2, 0 - 4) şi francezul Julien Brule (1, 3, 1 - 5). La femei, primele trei locuri sunt ocupate de sportivele sud-coreene Soo-Nyung Kim (4, 1, 1 - 6), Sung-Hyun Park şi Ki Bo-bae (ambele, 3, 1, 0 - 4).

România a fost reprezentată de două ori la JO: la Moscova, în 1980, unde Aurora Chin s-a clasat pe locul 13, iar Andrei Berki, pe 15, şi în 2008, la Beijing, unde Alexandru Bodnar, cel mai tânăr participant la cei 18 ani ai săi, a ocupat locul 31, din 64 de concurenţi.

La Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro 2016 trăgătorii din Coreea de Sud au obţinut aurul olimpic la toate cele patru probe de atunci, prin Ku Bon-chan (masculin individual), Kim Woo-jin, Ku Bon-chan, Lee Seung-yun (echipe masculin), Chang Hye-jin (feminin individual), Chang Hye-jin, Choi Mi-sun, Ki Bo-bae (echipe feminin). Medaliile de argint au fost câştigate de Franţa, Germania, SUA şi Rusia, iar cele de bronz de SUA, Coreea de Sud, Australia şi Taipei. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dãdârlat)