Sesiunea plenară a Parlamentului European (5-8 iulie), publicarea setului intermediar de previziuni economice de către Comisia Europeană, publicarea unui sondaj Eurobarometru special privind schimbările climatice, se numără printre evenimentele perioadei.

Parlamentul European
Într-o rezoluţie adoptată la 8 iulie 2021, cu 529 voturi pentru, 150 împotrivă şi 14 abţineri, eurodeputaţii regretă faptul că Comisia a decis să respecte concluziile fără caracter obligatoriu ale Consiliului European din decembrie 2020 şi să amâne aplicarea Regulamentului privind condiţionalitatea bugetară prin elaborarea unor orientări de aplicare, arată https://www.europarl.europa.eu/.

Deputaţii subliniază că orientările nu pot modifica, extinde sau restrânge textul regulamentului privind condiţionalitatea bugetară. Pentru a aduce orice valoare adăugată, acestea trebuie să clarifice modul în care dispoziţiile legislative vor fi aplicate în practică, subliniind procedura şi metodologia, evitând în acelaşi timp definiţii exhaustive ale conceptelor abstracte cuprinse în regulament. De asemenea, aceştia solicită Comisiei să stabilească un "sistem clar, precis şi uşor de utilizat" pentru depunerea plângerilor în temeiul regulamentului.

Eurodeputaţii solicită Comisiei să investigheze rapid orice posibile încălcări ale principiilor statului de drept "care afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului Uniunii", subliniind că "situaţia din unele state membre justifică deja o acţiune imediată". Comisia ar trebui să raporteze Parlamentului cu privire la primele cazuri investigate cât mai curând posibil. Eurodeputaţii critică Comisia pentru faptul că nu a respectat termenul de 1 iunie 2021 stabilit de Parlament pentru a aplica regulamentul şi a adopta orientările.

Regulamentul referitor la condiţionalitatea privind statul de drept este singurul act legislativ al UE care leagă respectarea statului de drept de accesul la fondurile UE. Acesta a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021. Cu toate acestea, nu au fost propuse măsuri în temeiul noilor norme. Consiliul European a solicitat Comisiei să amâne aplicarea acestora, astfel încât statele membre să o poată contesta în faţa Curţii de Justiţie a UE (Polonia şi Ungaria au făcut acest lucru la 11 martie 2021) şi până când Comisia va elabora orientări specifice privind aplicarea. Într-o rezoluţie adoptată în martie 2021, Parlamentul a afirmat că aplicarea noului regulament nu poate face obiectul unor orientări.

La 8 iulie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care descrie legislaţia anti-LGBTIQ din Ungaria ca încălcând în mod clar drepturile fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE, în tratate şi în legislaţia UE privind piaţa internă. Rezoluţia a fost adoptată cu 459 voturi pentru, 147 împotrivă şi 58 abţineri, conform https://www.europarl.europa.eu/.

PE subliniază că acesta nu este un incident izolat, ci "mai degrabă constituie un alt exemplu intenţionat şi premeditat de dezmembrare treptată a drepturilor fundamentale în Ungaria", unde fobia faţă de persoanele LGBTIQ sponsorizată de stat şi campaniile de dezinformare au devenit instrumente de cenzură politică. Aceste încălcări ale drepturilor omului fac parte dintr-o agendă politică mai amplă de combatere a democraţiei şi a statului de drept, inclusiv a libertăţii mass-mediei, şi ar trebui considerate o încălcare sistematică a valorilor UE, consideră eurodeputaţii.

Eurodeputaţii solicită Comisiei să iniţieze o procedură accelerată de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor şi să utilizeze toate instrumentele din cadrul Curţii de Justiţie, cum ar fi măsurile provizorii şi penalităţile pentru neconformitate, dacă este necesar. Aceştia solicită, de asemenea, statelor membre să sesizeze CJUE în cazul în care Comisia nu acţionează şi să lanseze o cerere interstatală la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

La 15 iunie 2021, Parlamentul Ungariei a votat aproape în unanimitate (157 voturi la 1) în favoarea unor norme care, sub pretextul combaterii pedofiliei, restrâng libertatea de exprimare şi drepturile copiilor prin interzicerea prezenţei conţinutului LGBTIQ în materialele educaţionale sau în emisiunile TV pentru persoanele cu vârsta sub 18 de ani. Noua lege a intrat în vigoare la 8 iulie 2021.

Parlamentul European a adoptat programul îmbunătăţit "Mecanismul pentru interconectarea Europei" şi a acordat noi fonduri pentru proiecte privind transporturile, energia şi sectorul digital pentru 2021-2027.

Programul îmbunătăţit "Mecanismul pentru interconectarea Europei" (MIE), stabilit de comun acord de Parlament şi Consiliu în martie, are un buget de 30 de miliarde euro pentru perioada 2021-2027. El va finanţa proiecte privind transporturile, energia şi sectorul digital cu valoare adăugată pentru Uniunea Europeană. MIE va garanta finalizarea la timp, până în 2030, a unor proiecte transeuropene esenţiale, precum Rail Baltica, infrastructura de alimentare cu combustibili alternativi şi introducerea reţelelor 5G pe axe de transport importante.

Programul îmbunătăţit MIE va intra în vigoare după ce noile norme sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acestea se vor aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021. Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a pregăti punerea în aplicare a normelor de raţionalizare, arată https://www.europarl.europa.eu/.

Comisia Europeană a publicat, la 7 iulie, setul de previziuni economice intermediare (de vară), potrivit cărora economia europeană se va redresa mai rapid decât se estimase anterior, deoarece în primul trimestru al anului, activitatea a depăşit aşteptările, iar în al doilea trimestru, îmbunătăţirea situaţiei sanitare a determinat o relaxare mai rapidă a restricţiilor impuse pentru controlul pandemiei, potrivit https://ec.europa.eu/.

Economia UE şi a zonei euro urmează să crească cu 4,8 % în acest an şi cu 4,5 % în 2022. În comparaţie cu previziunile din primăvară, rata de creştere pentru 2021 este semnificativ mai mare în UE (+0,6 puncte procentuale) şi în zona euro (+0,5 puncte procentuale), în timp ce pentru 2022 este uşor mai ridicată în ambele zone (+0,1 puncte procentuale). Se estimează că PIB-ul real va reveni la nivelul de dinainte de criză în ultimul trimestru al anului 2021, atât în UE, cât şi în zona euro. Pentru zona euro, acest lucru se întâmplă cu un trimestru mai devreme decât se preconizase în previziunile din primăvară.

Consumul privat şi investiţiile ar urma să fie principalii factori de creştere, sprijiniţi de ocuparea forţei de muncă, în privinţa căreia se preconizează că va evolua în paralel cu activitatea economică. Creşterea puternică înregistrată de principalii parteneri comerciali ai UE ar trebui să aducă beneficii exporturilor de bunuri din UE, în timp ce exporturile de servicii vor suferi de pe urma constrângerilor care persistă pentru turismul internaţional.

Se preconizează că Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) va avea o contribuţie semnificativă la creşterea economică. Valoarea totală a bogăţiei generate de MRR în perioada analizată în previziuni ar urma să ajungă la aproximativ 1,2 % din PIB-ul real al UE din 2019. Amploarea preconizată a impulsului său de creştere rămâne aproximativ neschimbată faţă de previziunile anterioare, întrucât informaţiile din planurile de redresare şi rezilienţă prezentate oficial în ultimele luni confirmă, în linii mari, evaluarea efectuată în primăvară.

Previziunile privind inflaţia din acest an şi din anul următor au fost, de asemenea, revizuite în sens crescător. În consecinţă, se preconizează în prezent că inflaţia în UE va fi în medie de 2,2 % în acest an (+0,3 puncte procentuale faţă de previziunile din primăvară) şi de 1,6 % în 2022 (+0,1 puncte procentuale). În zona euro, inflaţia se va situa, conform previziunilor, în medie la 1,9 % în 2021 (+0,2 puncte procentuale) şi la 1,4 % în 2022 (+0,1 puncte procentuale).

Incertitudinile şi riscurile legate de perspectivele de creştere sunt ridicate, dar rămân, în general, echilibrate. Riscurile reprezentate de apariţia şi răspândirea variantelor virusului COVID-19 subliniază importanţa accelerării în continuare a ritmului campaniilor de vaccinare. Riscurile economice se referă în special la reacţia gospodăriilor şi a întreprinderilor la modificările restricţiilor. Inflaţia se poate dovedi mai ridicată decât se anticipase, în cazul în care constrângerile legate de ofertă sunt mai persistente, iar presiunile asupra preţurilor se repercutează mai puternic asupra preţurilor de consum.

Potrivit noului sondaj Eurobarometru publicat la 5 iulie, europenii cred că schimbările climatice sunt problema cea mai gravă cu care ne confruntăm în prezent. 93% dintre respondenţi consideră că schimbările climatice sunt o problemă gravă, iar aproape 78% - că este o problemă foarte gravă. Atunci când li s-a cerut să spună care este problema cea mai gravă cu care ne confruntăm în prezent la scară planetară, peste un sfert (29%) dintre respondenţi au indicat fie schimbările climatice (18%), fie deteriorarea mediului natural (7%), fie problemele de sănătate legate de poluare (4%), potrivit https://ec.europa.eu/.

În ceea ce priveşte politicile care pot fi adoptate pentru a remedia această problemă, 90% din europeni sunt de părere că emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse la minimum, iar celelalte tipuri de emisii ar trebui compensate astfel încât Europa să poată deveni neutră din punct de vedere al climei până în 2050. Aproape 87% consideră că este important ca UE să stabilească ţinte ambiţioase în ceea ce priveşte sporirea utilizării energiei din surse regenerabile şi acelaşi procent crede că e important ca UE să acorde sprijin ţărilor pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Majoritatea cetăţenilor UE (64%) iau deja, la nivel individual, măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice şi fac în mod conştient alegeri durabile în viaţa lor de zi de zi. În completarea acţiunilor individuale cetăţenii au invocat responsabilitatea guvernelor naţionale (63%), a întreprinderilor şi a industriei (58%) şi a UE (57%).

Luarea de măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice va oferi oportunităţi atât cetăţenilor UE, cât şi economiei UE. Aproape 78% din europeni împărtăşesc opinia că acţiunile climatice vor fi un motor al inovării, iar graţie inovării, întreprinderile europene vor fi mai competitive. În acelaşi procent, europenii sunt de părere că promovarea expertizei UE în domeniul tehnologiilor curate în relaţia cu ţările din afara UE poate contribui la crearea de noi locuri de muncă în UE. 7 din 10 europeni (70%) consideră că reducerea importurilor de combustibili fosili poate aduce beneficii economice UE. Peste 7 din 10 europeni (74%) sunt de acord că daunele cauzate de schimbările climatice sunt însoţite de costuri mult mai mari decât investiţiile de care este nevoie pentru tranziţia verde.

Sondajul s-a desfăşurat în perioada 15 martie-14 aprilie 2021 şi au participat 26.669 de cetăţeni din diferite categorii sociale şi demografice, din toate cele 27 de state membre ale UE. De fiecare dată când a fost posibil, s-au derulat interviuri faţă în faţă, însă unii respondenţi au răspuns la întrebări online, date fiind restricţiile legate de pandemia de COVID-19.

Pactul verde european este prioritatea politică numărul unu a Comisiei Europene. Pe baza propunerilor prezentate de Comisie, Parlamentul European şi statele membre s-au angajat să asigure neutralitatea climatică a UE până în 2050 şi să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 faţă de nivelurile din 1990. Aceste angajamente sunt acum înscrise în Legea europeană a climei, care a fost semnată oficial la 30 iunie 2021. În vederea atingerii acestor obiective, Comisia va prezenta la 14 iulie 2021 pachetul său de propuneri legislative "Pregătiţi pentru 55". AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu)