Ziua mondială a zonelor umede este marcată în fiecare an la 2 februarie, pentru a sublinia rolul vital al zonelor umede pentru populație și pentru planetă. La 2 februarie 1971, a fost semnată Convenția Ramsar, actul internațional care reglementează zonele umede. Ziua este, însă, marcată începând cu anul 1997, scrie https://www.worldwetlandsday.org/.

Tema din 2025 a zilei, 'Protecting Wetlands for Our Common Future' (Protejarea zonelor umede pentru viitorul nostru comun), are o semnificație particulară, explorând aceeași temă ca cea de-a 15-a reuniune a Conferinței părților contractante la Convenția privind zonele umede (COP15), programată pentru 23-31 iulie 2025, în Victoria Falls, Zimbabwe. Campaniile din acest an insistă pe urgența unei acțiuni îndrăznețe de protejare a acestor habitate naturale pentru bunăstarea tuturor oamenilor, astfel încât generațiile viitoare să poată continua să beneficieze de tot ceea ce oferă zonele umede. Astfel, pentru 2025, organizatorii îndeamnă la alegeri conștiente pentru a opri poluarea zonelor umede, la participarea la efortul global de conservare și gestionare durabilă a zonelor umede, precum și la eforturile de restaurare a zonelor umede la nivel local, conform https://www.genevaenvironmentnetwork.org/ și https://www.unwater.org/.

Tema din 2024 a zilei a fost 'Wetlands and human wellbeing', conform site ului https://www.worldwetlandsday.org/. Tema a subliniat modul în care toate aspectele bunăstării umane sunt legate de stadiul în care se află zonele umede ale lumii.

În 2021, s-au împlinit 50 de ani de la semnarea Convenției privind zonele umede, context în care tema anului - 'Zonele umede și apa'- a subliniat importanța zonelor umede ca sursă de apă dulce. Doar 2,5% din toată apa de pe Pământ este apă dulce și doar 1% este utilizabilă (0,3% în râuri și lacuri) pentru uz uman direct. Având în vedere că aceste procente foarte mici de apă dulce și utilizabilă sunt furnizate în cea mai mare parte de zonele umede, organizatorii au atras atenția asupra importanței protejării acestor zone. 'Zonele umede ne oferă o mare parte din peștele pe care îl mâncăm, orez pentru 3,5 miliarde de oameni și apă pentru agricultură', atrage atenția site-ul https://www.worldwetlandsday.org/.

***
Zonele umede sunt acele spații saturate sau inundate de apă permanent sau sezonier. Zonele umede interioare includ mlaștini, bălți, lacuri, râuri, inundații și mlaștini, în timp ce zonele umede de coastă includ mlaștini cu apă sărată, estuare, mangrove, lagune și chiar recifuri de corali. Bazinele de pește, pădurile de orez și sălile de sare sunt zone umede create de om, scrie https://www.ramsar.org/.

Zonele umede prezintă o deosebită importanță, având în vedere că multe dintre mijloacele de existență depind de pescuit, de rizicultură, de călătorii sau turism, precum și de aprovizionarea cu apă. Pe de altă parte, zonele umede sunt vitale și din perspectiva faptului că ele adăpostesc forme de viață foarte diverse, protejează litoralurile, protejează împotriva inundațiilor și stochează dioxidul de carbon, pentru a regla schimbările climatice, potrivit site-ului https://www.ramsar.org/.

Organizatorii atrag atenția asupra faptului că din anul 1700 până în prezent, mai mult de 80% din zonele umede ale lumii s-au pierdut, iar tendința se accelerează, din 1970, cel puțin 35% din zonele umede fiind pierdute. Totodată, circa 2,2 miliarde de oameni trăiesc fără apă potabilă sigură, iar circa 485.000 de persoane mor anual din cauza lipsei apei sigure, conform https://www.worldwetlandsday.org/.

Agricultura continuă să fie un factor principal al pierderii și degradării zonelor umede, mai atrage atenția site-ul https://www.worldwetlandsday.org/. De aceea, utilizarea înțeleaptă este esențială pentru întreținerea acestor zone. Poluarea apei cu plastic și pescuitul excesiv dăunează ecosistemelor zonelor umede, iar pe măsură ce orașele cresc și cererea de teren crește, dezvoltarea invadează zonele umede, se mai atrage atenția.

În vederea protecției și revigorării ecosistemelor din întreaga lume în beneficiul oamenilor și al naturii, ONU a lansat în 2021 programul 'Deceniul ONU privind restaurarea ecosistemelor (2021-2030)', care își propune să prevină, să oprească și să inverseze degradarea ecosistemelor pe fiecare continent și în fiecare ocean, conform https://www.decadeonrestoration.org/.

***
Actul internațional care reglementează zonele umede este Convenția asupra zonelor umede, numită și Convenția Ramsar. Convenția este un tratat interguvernamental care oferă cadrul legal pentru acțiunile de la nivel național și pentru cooperare la nivel internațional, în vederea conservării și folosirii înțelepte a zonelor umede și a resurselor acestora, scrie https://www.ramsar.org/.

Obiectivul declarat al Convenției Ramsar este acela de a conserva zonele umede, fauna și flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice. Numărul entităților membre Ramsar este de 172, iar numărul zonelor umede considerate de importanță internațională, de 2.503, însumând o suprafață de circa 257.000.000 ha. Convenția Ramsar a intrat în vigoare în România pe 21 septembrie 1991, în țara noastră fiind declarate 20 situri de importanță internațională, totalizând circa 1,17 milioane de hectare, se arată pe site-ul https://www.ramsar.org/. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.unwater.org