Pentru prima dată în istoria sa, Parlamentul României organizează, pe 30 iunie, o şedinţă solemnă a camerelor reunite pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, după cum informează un comunicat de presă din 17 iunie 2021 al deputatului PNL, Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

"Prin iniţiativa de a comemora 80 de ani de la cel mai mare masacru petrecut pe teritoriul României în epoca modernă în cadrul unei şedinţe solemne, organul reprezentativ suprem al tuturor cetăţenilor români va transmite un mesaj puternic de recunoaştere a suferinţei victimelor şi supravieţuitorilor Pogromului, iar acele evenimente istorice vor beneficia astfel de atenţia semnificativă din partea opiniei publice interne şi internaţionale", afirmă deputatul Alexandru Muraru în comunicat.

"În luna iunie a acestui an se împlinesc 8 decenii de la cel mai cunoscut eveniment din toată istoria asasinatelor antievreieşti din România. Pogromul de la Iaşi a fost un asasinat de mari proporţii, de o violenţă şi sălbăticie extreme. Pogromul din Iaşi a determinat distrugerea fizică a unei părţi semnificative din populaţia de origine evreiască a oraşului, schimbând dramatic istoria şi destinul fostei capitale a Moldovei", se mai menţionează, între altele, în comunicat.

***

În iunie 1941, a avut loc, în Iaşi, "cel mai cumplit pogrom din România", după cum se arată pe site-ul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", http://www.inshr-ew.ro/. Acesta a început la 27 iunie 1941, din ordinul generalului Ion Antonescu, şeful Consiliului de Miniştri, către Constantin Lupu, comandantul garnizoanei Iaşi. Ordinul viza "curăţarea Iaşiului de populaţia evreiască", se menţionează pe site-ul amintit.

Acest ordin a fost dat în contextul în care România intrase în război de partea Germaniei naziste împotriva Uniunii Sovietice, notează site-ul menţionat mai sus. La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS, Ion Antonescu ordonând armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi nordul Bucovinei.

În Iaşi, evreii au început să se stabilească la sfârşitul secolului al XV-lea. Majoritatea se întreţineau din comerţul local şi din diferite meşteşuguri, se menţionează pe site-ul https://www.yadvashem.org/. Iaşiul a devenit un centru important al vieţii evreieşti, în el existând aproximativ 90 de sinagogi. La sfârşitul secolului al XIX-lea, aproximativ jumătate din populaţia oraşului erau evrei. Această perioadă a cunoscut o înflorire a activităţilor culturale evreieşti, mai ales a celor organizate de grupuri sioniste. În Iaşi, Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele primului teatru profesionist de limba idiş. Pe lângă renaşterea culturală evreiască, s-a manifestat şi o intensificare a antisemitismului local şi a acţiunilor violente împotriva evreilor, mai ales în cadrul universităţii locale. În 1930, evreii constituiau 30% din populaţia oraşului, însumând 35.465 de persoane, indică, de asemenea, https://www.yadvashem.org.

"În noaptea de 28 spre 29 iunie (1941, n. red.), patrule formate din civili, gardieni publici, politişti şi soldaţi români şi germani au exercitat violenţe asupra evreilor. În acelaşi timp, forţe armate au încercuit casele unde locuiau evrei sub pretextul că ar fi colaborat cu forţele sovietice. În dimineaţa zilei de duminică, 29 iunie, în curtea Chesturii din Iaşi (str.Vasile Alecsandri), erau strânşi câteva mii de evrei (potrivit unor estimări, numărul era de 12.000). În câteva ore, o mare parte dintre aceştia a căzut secerată de rafalele mitralierelor.Trupuri ale evreilor omorâţi se găseau pe drumul de la chestură la gară, pe străzile care duceau la chestură şi prin cartierele în care locuiau evrei", indică site-ul http://www.inshr-ew.ro/.

În dimineaţa zilei de sâmbătă, 28 iunie 1941, soldaţi români şi germani, membri ai serviciului român de siguranţă, poliţia şi mase de locuitori au comis crime şi jafuri la adresa evreilor din Iaşi, potrivit https://www.yadvashem.org/. Mii dintre aceştia au fost ucişi în casele lor şi pe stradă, iar alte mii au fost arestaţi de patrule de soldaţi români şi germani şi duşi la sediile poliţiei. În următoarea zi, ''Duminica neagră'', soldaţii români au împuşcat mii de evrei care fuseseră încarceraţi în secţia de poliţie.

"Supravieţuitorii masacrului din oraş au fost îmbarcaţi în două trenuri cu vagoane de marfă, potrivit ordinului dat de Mihai Antonescu pentru încheierea operaţiunii. Primul tren cu destinaţia Călăraşi a avut 33 de vagoane şi aproximativ 5000 de persoane. Al doilea tren avea destinaţia Podu Iloaiei, 18 vagoane şi 1902 persoane. Aceste garnituri au rămas cunoscute în istorie drept "trenurile morţii." Drumul interminabil şi condiţiile grele au făcut ca cea mai mare parte dintre evreii din trenuri să-şi găsească acolo sfârşitul. De altfel, nu a fost un simplu transport, o simplă deplasare, ci o strategie de a ucide lent, prin metode greu de imaginat", se arată pe site-ul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel".

"O mare parte dintre evreii aflaţi în cele două trenuri a murit din cauza condiţiilor de transport: supraaglomerarea (de exemplu: într-un tren cu 33 de vagoane au fost urcaţi 2.500 de oameni); deplasarea s-a făcut în plină vară; vagoanele erau închise ermetic şi s-au supraîncălzit rapid (multe dintre ele aveau pe jos bălegar peste care s-a aruncat var, emanând şi mai multă căldură); distanţe scurte au fost parcurse într-un timp îndelungat (distanţa Iaşi - Podu Iloaiei de 23 km a fost străbătută în 8 ore; distanţa Iaşi-Călăraşi de circa 500 km a fost străbătută în 7 zile)". (http://www.inshr-ew.ro/)

Aproximativ 4000 de evrei, strânşi din toate părţile oraşului, au fost înghesuiţi în vagoane şi camioane de marfă. "Trenurile morţii" au fost închise ermetic şi au circulat dus-întors între mai multe gări. 2650 de evrei au murit de sufocare sau de sete, iar alţii şi-au pierdut minţile, se aminteşte şi pe site-ul https://www.yadvashem.org/. Potrivit aceleiaşi surse, la data de 30 august 1941, cei 980 de evrei care au supravieţuit torturii au fost aduşi înapoi în Iaşi.

Într-un interviu acordat AGERPRES în 2019, Iancu Zuckerman, unul dintre puţinii supravieţuitori ai pogromului, încă în viaţă la acea dată (născut în 1922, la Iaşi, a decedat la 8 ianuarie 2021), arăta: "Am fost îmbarcaţi în gara Iaşi 2.000 de evrei, în 20 de vagoane, în medie, câte 100 într-un vagon. Am ajuns la Podu Iloaiei supravieţuitori 800, deci în medie 40 de vagon (...).". Iancu Zuckerman a reuşit să fie supravieţuitor dintr-un vagon în care au fost înghesuiţi 137 de evrei şi din care au ieşit opt, după cum amintea acesta în interviu.

În urma evenimentelor, au fost peste 13.000 de victime, dintre care 5.193 numai în "trenurile morţii". O treime din populaţia evreiască din Iaşi a murit, se arată pe site-ul http://www.inshr-ew.ro/. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Ionela Gavril)