O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Gheorghe Visu

Gheorghe Visu, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români de pe scena teatrelor şi din cinematografie, s-a născut la 2 iulie 1951, în Bucureşti. A absolvit, în 1974, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I. L. Caragiale'', clasa prof. Eugenia Popovici şi George Carabin, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Naţional ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, www.tnb.ro.
Într-un interviu acordat AGERPRES în septembrie 2016, Gheorghe Visu se definea a fi un artist crescut în "şcoala lui Ciulei". "Eu sunt un actor de şcoală Ciulei, Esrig, Pintilie. Ei erau profesorii noştri când eram în facultate. Învăţam din spectacolele lui Ciulei. N-am lucrat niciodată cu el, dar eu aşa sunt construit", a mărturisit Gheorghe Visu în interviul pentru AGERPRES.
S-a remarcat, de-a lungul timpului, ca actor de teatru, film, în piese de televiziune sau de teatru radiofonic. Cele mai multe roluri le-a interpretat pe scena Teatrului Mic din Bucureşti, dar a jucat, de asemenea, şi la Teatrul Naţional ''I.L. Caragiale'', la Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie şi Teatrul Metropolis din Bucureşti, la Teatrul ''Toma Caragiu'' din Ploieşti sau la Teatrul Naţional ''Mihai Eminescu'' din Timişoara.
A debutat la Teatrul Naţional Bucureşti, în 1971, în spectacolul ''Jocul de-a vacanţa'' de Mihail Sebastian (regia Mihai Berechet), în care a interpretat rolul lui Jeff . Pe scena aceluiaşi teatru a mai jucat, între altele, în ''Dulcea pasăre a tinereţii'' de Tennessee Williams (regia Mihai Berechet, 1972), ''Îmblânzirea scorpiei'' de W. Shakespeare (regia Mihai Berechet, 1975), ''Căsătoria'' de N.V. Gogol (regia Sanda Manu, 1976), "Cyrano de Bergerac" de Edmond Rostand (regia N.Al. Toscani, 1977), "Fata din Andros" de Terenţiu (regia Grigore Gonţa, 1978), ''Tamerlan cel Mare'' de Christopher Marlowe (regia Victor Ioan Frunză, 1996), "Umbre" de Marilia Samper (regia Vlad Cristache, 2017) ş.a.
A jucat, de asemenea, în zeci de piese pe scena Teatrului Mic. Amintim dintre acestea: ''Maestrul şi Margareta'' de Mihail Bulgakov (regia Cătălina Buzoianu, 1980), "Nişte ţărani" de Dinu Săraru (regia Cătălina Buzoianu, 1981), "Richard al III-lea'' de W.Shakespeare (regia Silviu Purcărete, 1983), ''Doamna cu Camelii'' de Alexandre Dumas (regia Cătălina Buzoianu, 1985), ''Mielul turbat'' de Aurel Baranga (regia Silviu Purcărete,1985), "Amurgul burghez" de Romulus Guga (regia Dan Piţa, 1986), ''O scrisoare pierdută'' de Ion Luca Caragiale (regia Silviu Purcărete, 1988), ''Maidanul cu dragoste'' de George Mihail Zamfirescu (regia Grigore Gonţa, 1989), ''Pescăruşul'' de A. P. Cehov (regia Cătălina Buzoianu, 1993), ''Sfârşitul Troiei'' de Walter Jens (regia Vlad Mugur, 1994), ''Cum vă place'' de W. Shakespeare (regia Nona Ciobanu, 1996), ''Sonata fantomelor'' de August Strindberg (regia Cătălina Buzoianu, 1999), "Viitorul e macultură" de Vlad Zografi (regia Nona Ciobanu, 2002), "8pt n9uă, 89 .....fierbinte după '89" (regia Ana Mărgineanu, 2004), "Volpone" (regia Vlad Cristache, 2013), ''Numele'' de Jon Fosse (regia Vlad Cristache, 2014), "Vania şi Sonia şi Maşa şi Spike" (regia Horia Suru, 2015), "Anul dispărut. 1989" de Peca Ştefan (regia Ana Mărgineanu, 2015), "Deşteptarea primăverii" de Frank Wedekind (regia Vlad Cristache, 2017) ş.a.
La Teatrul de Comedie Gheorghe Visu a jucat în piesele "Stăpânii rulotei" de Gerald Murphy (regia Dan Tudor, 2012), "Nina sau despre fragilitatea pescăruşilor împăiaţi" de Matei Vişniec (regia Alexandru Maftei, 2016) şi "Suflete moarte", dramatizare de Mihail Bulgakov după N.V. Gogol (regia Vlad Cristache, 2016), iar la Teatrul Metropolis - în piesa "Bădăranii" de Carlo Goldoni (regia Dan Tudor, 2013).
Mai recent, face parte din distribuţia spectacolului "Maria de Buenos Aires", de la Teatrelli, în regia lui Răzvan Mazilu, a cărui premieră a avut loc în februarie 2021.
Din bogata sa filmografie, cuprinzând peste 50 de filme, amintim: "Un zâmbet pentru mai târziu" (1974), ''Singurătatea florilor'' (1975), ''Toate pânzele sus'' (serial TV, 1976), ''Profetul, aurul şi ardelenii'' (1978), ''Gustul şi culoarea fericirii'' (1978), ''Mireasa din tren'' (1980), ''Bietul Ioanide'' (1980), ''Faleze de nisip'' (1982), ''Să mori rănit din dragoste de viaţă'' (1984), ''Anotimpul iubirii'' (1986), ''Kilometrul 36'' (1989), ''Unde la soare e frig'' (1991), ''Balanţa'' (1992), ''Înnebunesc şi-mi pare rău'' (regia Ion Gostin, 1992), ''Terminus paradis'' (1998), ''Faimosul Paparazzo'' (1999), ''Dulcea saună a morţii'' (2003), ''Camera ascunsă'' (2004), "Visul lui Liviu" (2004), ''Iubire cu pumnul'' (2006), "Condamnat la viaţă" (2013) ş.a.
Cele mai recente filme în care a jucat sunt "Câini" (regia Bogdan Mirică, 2016), "Ghinionistul" (regia Iura Luncaşu, 2016), "Moromeţii 2" (regia Stere Gulea, 2018), "Heidi" (regia Cătălin Mitulescu, 2019).
A jucat şi în producţii de teatru şi film TV: "Neamul Arjoca" (regia Anca Ovanez Doroşenco, 1984), "Baltagul" (regia Anca Ovanez Doroşenco, 1985), "Îl osândesc juraţii ?" (regia Cornel Todea, 1992), "Brand" (regia Ilinca Stihi, 2005), precum şi în serialul poliţist de televiziune ''Poveste imorală'', după un scenariu de Rodica Ojog Braşoveanu (regia Constantin Dicu, 2000).
Personajele interpretate de Gheorghe Visu în seriale de televiziune precum ''Lacrimi de iubire'' (2005), ''Iubire ca în filme'' (2006), ''Inimă de ţigan'' (2007), ''Regina'' (2008), ''State de România'' (2009) sau "Moştenirea" (2010) s-au bucurat de un real succes.
Dintre piesele de teatru radiofonic în care a fost distribuit amintim, spre exemplu, ''Cursa de şoareci'' de Agatha Christie (regia artistică Leonard Popovici, 1991), ''Poveste de iarnă'' de William Shakespeare (regia artistică Cezarina Udrescu, 2004), "Năpasta" (regia Gavril Pinte, 2006), "Aşteptându-l pe Godot" (regia Gavril Pinte, 2006), "Finale - o călătorie imaginară cu Eugene Ionesco" (regia Ilinca Stihi, 2008), "Mama" (regia Ilinca Stihi, 2014).
Ca recunoaştere a talentului său, Gheorghe Visu a primit, de-a lungul carierei actoriceşti, numeroase premii: Diploma de onoare acordată de Asociaţia Cineaştilor din România (ACIN) şi menţiune specială la Costineşti pentru rolul din filmul "Să mori rănit din dragoste de viaţă" (1984); Premiul pentru interpretare masculină rol secundar al UCIN pentru rolul din filmul "Înnebunesc şi-mi pare rău" (1991); Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Dramaturgie Contemporană de la Braşov şi Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara pentru rolul din spectacolul "8pt n9uă, 89 .....fierbinte după '89" (2004); Trofeul Film 4 Fan, la Festivalul Film 4 Fan (Sinaia, 2016); Premiul pentru Cel mai bun actor "Heart of Sarajevo" la Sarajevo Film Festival pentru rolul Hogaş din filmul "Câini" (2016); Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Dramaturgie Contemporană de la Braşov şi Premiul pentru Cea mai bună interpretare masculină la Festivalul de Comedie de la Galaţi pentru rolul Vania din spectacolul "Vania şi Sonia şi Maşa şi Spike" (2016); Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal, Trofeul Gopo pentru rolul Hogaş din filmul "Câini", la cea de-a XI-a ediţie a Galei Premiilor GOPO (2017); Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar la cea de-a XXV-a ediţie a Galei Premiilor UNITER pentru rolul Nozdriov, din spectacolul "Suflete moarte" (2017), potrivit site-ului www.tnb.ro.
La 24 aprilie 2017, în cadrul Galei Naţionale UCIN, Premiul pentru interpretare masculină "Geo Barton" i-a fost decernat lui Gheorghe Visu pentru rolul Hogaş din filmul "Câini".
A primit, totodată, o nominalizare la Premiile Gopo 2020, pentru "Cel mai bun actor într-un rol principal", în pelicula "Heidi" (regia Cătălin Mitulescu).
La 7 februarie 2004, Gheorghe Visu a fost distins cu Ordinul ''Meritul Cultural'' în grad de Ofiţer, Categoria D - "Arta Spectacolului", ''în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului''. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 mai
Este a 121-a zi a anului 2025. Au mai rămas 244 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 06 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 08 h 25 m și apune la 00 h 19 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
Săptămâna europeană 28-30 aprilie 2025
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 28-30 aprilie 2025: Consiliul a decis să prelungească măsurile restrictive ale UE împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova; În Balcanii de Vest, Muntenegru și Albania sunt cel mai
30 aprilie - Ziua cooperării civili-militari
iua cooperării civili-militari este este marcată anual, la 30 aprilie, aceasta fiind data la care, în anul 1997, a fost înființată, în baza HG nr. 110/14 aprilie 1997, prima structură CIMIC din Armata României, în cadrul Direcției Planificare Strategică și Control Armamente. CIMIC (cooperarea civili - militari) este un concept NAT
30 aprilie - Ziua Infanteriei Române
Ziua Infanteriei Române este sărbătorită la 30 aprilie, aceasta fiind data la care în anul 1830, a luat naștere Infanteria ca armă modernă a Principatelor Române, potrivit portalului www.rumaniamilitary.ro. Înființarea Infanteriei a fost posibilă după semnarea Tratatului de la
PERSONALITATEA ZILEI: Prințesa Beatrix, fosta regină a Țărilor de Jos (1980-2013)
La 30 aprilie 2013, regina Beatrix a abdicat, iar fiul său, Willem-Alexander, a fost încoronat rege, după 123 de ani în care tronul Țărilor de Jos a fost ocupat consecutiv de personalități feminine. Anunțul abdicării a fost făcut la 28 ianuarie 2013, cu câteva zile înainte de împlinirea vârstei de 75 de ani. Regina Beatrix și-a exprimat, c
Retrospectiva evenimentelor interne 28-30 aprilie 2025
Cele trei dezbateri prezidențiale, achiziționarea de către România a unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) - Patriot prin fonduri externe nerambursabile, ședința CSAT despre participarea României la Planul de Răspuns European - Readiness 2030, adoptarea moțiunii simple împotriva ministrului muncii reprezintă o parte dintre evenimentel
CITATUL ZILEI
''Bine-i când la a durerii școală te deprinzi să fii înțelept'' - Eschil (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Iacob al lui Zevedeu Greco-catolice Sf. ap. Iacob cel Mare, fratele Sf. ap. Ioan Romano-catolice Ss. Pius al V-lea, pp.; Iosif Cottolengo, pr.; Sofia, fc. m. Sfântul Apostol Iacob este pomenit în calendarul creștin ortodox
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014 și 2019 (turul II, pe ore)
În anul 2014, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 16 noiembrie. În 2019, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 24 noiembrie. La scrutinul prezidențial din 2024, al doilea tur ar fi trebuit să aibă loc la 8 decembrie, dar nu s-a mai desfășurat deoarece întregul proces electoral a fost anulat d
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014, 2019 și 2024 (turul I, pe ore)
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2014 s-a desfășurat în ziua de 2 noiembrie, iar primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019 a avut loc la 10 noiembrie. În 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale s-a desfășurat la 24 noiembrie, dar a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr.
CSAT, convocat pentru 30 aprilie: pe agendă, Planul de Răspuns European - Readiness 2030 (procedura reuniunilor)
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 30 aprilie, ora 14:00, la Palatul Cotroceni, informează Administrația Prezidențială. Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la: * Participarea României la Planul de Răspuns European - Read
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din perioada 1990-2024
Alegerile prezidențiale din 1990 au fost singurele, din istoria electorală de după 1989, în urma cărora președintele României a fost ales din primul tur de scrutin. S-au prezentat la urne 86,19% dintre cetățenii cu drept de vot, procent care nu a putut fi egalat ulterior. În 1992, la primul tur al alegerilor prezidențiale au venit să voteze 1
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 aprilie
Este a 120-a zi a anului 2025. Au mai rămas 245 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 08 m și apune la 20 h 19 m. Luna răsare la 07 h 27 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Explozii și incendii la uzine și laboratoare de armament (cronologie 2005-2025)
O explozie, urmată de un incendiu, a avut loc marți, 29 aprilie 2025, în incinta Laboratorului artileristic al Armatei, din localitatea Pantelimon, județul Ilfov, în urma căreia și-a pierdut viața un angajat civil al unității.
A murit Valeriu Tabără, președintele ASAS și fost ministru al Agriculturii (fișă biografică)
Academia de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' a anunțat, la 29 aprilie, decesul președintelui instituției și fost ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără. 'Cu imens regret, Academia de