O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Gheorghe Visu

Gheorghe Visu, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români de pe scena teatrelor şi din cinematografie, s-a născut la 2 iulie 1951, în Bucureşti. A absolvit, în 1974, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I. L. Caragiale'', clasa prof. Eugenia Popovici şi George Carabin, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Naţional ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, www.tnb.ro.
Într-un interviu acordat AGERPRES în septembrie 2016, Gheorghe Visu se definea a fi un artist crescut în "şcoala lui Ciulei". "Eu sunt un actor de şcoală Ciulei, Esrig, Pintilie. Ei erau profesorii noştri când eram în facultate. Învăţam din spectacolele lui Ciulei. N-am lucrat niciodată cu el, dar eu aşa sunt construit", a mărturisit Gheorghe Visu în interviul pentru AGERPRES.
S-a remarcat, de-a lungul timpului, ca actor de teatru, film, în piese de televiziune sau de teatru radiofonic. Cele mai multe roluri le-a interpretat pe scena Teatrului Mic din Bucureşti, dar a jucat, de asemenea, şi la Teatrul Naţional ''I.L. Caragiale'', la Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie şi Teatrul Metropolis din Bucureşti, la Teatrul ''Toma Caragiu'' din Ploieşti sau la Teatrul Naţional ''Mihai Eminescu'' din Timişoara.
A debutat la Teatrul Naţional Bucureşti, în 1971, în spectacolul ''Jocul de-a vacanţa'' de Mihail Sebastian (regia Mihai Berechet), în care a interpretat rolul lui Jeff . Pe scena aceluiaşi teatru a mai jucat, între altele, în ''Dulcea pasăre a tinereţii'' de Tennessee Williams (regia Mihai Berechet, 1972), ''Îmblânzirea scorpiei'' de W. Shakespeare (regia Mihai Berechet, 1975), ''Căsătoria'' de N.V. Gogol (regia Sanda Manu, 1976), "Cyrano de Bergerac" de Edmond Rostand (regia N.Al. Toscani, 1977), "Fata din Andros" de Terenţiu (regia Grigore Gonţa, 1978), ''Tamerlan cel Mare'' de Christopher Marlowe (regia Victor Ioan Frunză, 1996), "Umbre" de Marilia Samper (regia Vlad Cristache, 2017) ş.a.
A jucat, de asemenea, în zeci de piese pe scena Teatrului Mic. Amintim dintre acestea: ''Maestrul şi Margareta'' de Mihail Bulgakov (regia Cătălina Buzoianu, 1980), "Nişte ţărani" de Dinu Săraru (regia Cătălina Buzoianu, 1981), "Richard al III-lea'' de W.Shakespeare (regia Silviu Purcărete, 1983), ''Doamna cu Camelii'' de Alexandre Dumas (regia Cătălina Buzoianu, 1985), ''Mielul turbat'' de Aurel Baranga (regia Silviu Purcărete,1985), "Amurgul burghez" de Romulus Guga (regia Dan Piţa, 1986), ''O scrisoare pierdută'' de Ion Luca Caragiale (regia Silviu Purcărete, 1988), ''Maidanul cu dragoste'' de George Mihail Zamfirescu (regia Grigore Gonţa, 1989), ''Pescăruşul'' de A. P. Cehov (regia Cătălina Buzoianu, 1993), ''Sfârşitul Troiei'' de Walter Jens (regia Vlad Mugur, 1994), ''Cum vă place'' de W. Shakespeare (regia Nona Ciobanu, 1996), ''Sonata fantomelor'' de August Strindberg (regia Cătălina Buzoianu, 1999), "Viitorul e macultură" de Vlad Zografi (regia Nona Ciobanu, 2002), "8pt n9uă, 89 .....fierbinte după '89" (regia Ana Mărgineanu, 2004), "Volpone" (regia Vlad Cristache, 2013), ''Numele'' de Jon Fosse (regia Vlad Cristache, 2014), "Vania şi Sonia şi Maşa şi Spike" (regia Horia Suru, 2015), "Anul dispărut. 1989" de Peca Ştefan (regia Ana Mărgineanu, 2015), "Deşteptarea primăverii" de Frank Wedekind (regia Vlad Cristache, 2017) ş.a.
La Teatrul de Comedie Gheorghe Visu a jucat în piesele "Stăpânii rulotei" de Gerald Murphy (regia Dan Tudor, 2012), "Nina sau despre fragilitatea pescăruşilor împăiaţi" de Matei Vişniec (regia Alexandru Maftei, 2016) şi "Suflete moarte", dramatizare de Mihail Bulgakov după N.V. Gogol (regia Vlad Cristache, 2016), iar la Teatrul Metropolis - în piesa "Bădăranii" de Carlo Goldoni (regia Dan Tudor, 2013).
Mai recent, face parte din distribuţia spectacolului "Maria de Buenos Aires", de la Teatrelli, în regia lui Răzvan Mazilu, a cărui premieră a avut loc în februarie 2021.
Din bogata sa filmografie, cuprinzând peste 50 de filme, amintim: "Un zâmbet pentru mai târziu" (1974), ''Singurătatea florilor'' (1975), ''Toate pânzele sus'' (serial TV, 1976), ''Profetul, aurul şi ardelenii'' (1978), ''Gustul şi culoarea fericirii'' (1978), ''Mireasa din tren'' (1980), ''Bietul Ioanide'' (1980), ''Faleze de nisip'' (1982), ''Să mori rănit din dragoste de viaţă'' (1984), ''Anotimpul iubirii'' (1986), ''Kilometrul 36'' (1989), ''Unde la soare e frig'' (1991), ''Balanţa'' (1992), ''Înnebunesc şi-mi pare rău'' (regia Ion Gostin, 1992), ''Terminus paradis'' (1998), ''Faimosul Paparazzo'' (1999), ''Dulcea saună a morţii'' (2003), ''Camera ascunsă'' (2004), "Visul lui Liviu" (2004), ''Iubire cu pumnul'' (2006), "Condamnat la viaţă" (2013) ş.a.
Cele mai recente filme în care a jucat sunt "Câini" (regia Bogdan Mirică, 2016), "Ghinionistul" (regia Iura Luncaşu, 2016), "Moromeţii 2" (regia Stere Gulea, 2018), "Heidi" (regia Cătălin Mitulescu, 2019).
A jucat şi în producţii de teatru şi film TV: "Neamul Arjoca" (regia Anca Ovanez Doroşenco, 1984), "Baltagul" (regia Anca Ovanez Doroşenco, 1985), "Îl osândesc juraţii ?" (regia Cornel Todea, 1992), "Brand" (regia Ilinca Stihi, 2005), precum şi în serialul poliţist de televiziune ''Poveste imorală'', după un scenariu de Rodica Ojog Braşoveanu (regia Constantin Dicu, 2000).
Personajele interpretate de Gheorghe Visu în seriale de televiziune precum ''Lacrimi de iubire'' (2005), ''Iubire ca în filme'' (2006), ''Inimă de ţigan'' (2007), ''Regina'' (2008), ''State de România'' (2009) sau "Moştenirea" (2010) s-au bucurat de un real succes.
Dintre piesele de teatru radiofonic în care a fost distribuit amintim, spre exemplu, ''Cursa de şoareci'' de Agatha Christie (regia artistică Leonard Popovici, 1991), ''Poveste de iarnă'' de William Shakespeare (regia artistică Cezarina Udrescu, 2004), "Năpasta" (regia Gavril Pinte, 2006), "Aşteptându-l pe Godot" (regia Gavril Pinte, 2006), "Finale - o călătorie imaginară cu Eugene Ionesco" (regia Ilinca Stihi, 2008), "Mama" (regia Ilinca Stihi, 2014).
Ca recunoaştere a talentului său, Gheorghe Visu a primit, de-a lungul carierei actoriceşti, numeroase premii: Diploma de onoare acordată de Asociaţia Cineaştilor din România (ACIN) şi menţiune specială la Costineşti pentru rolul din filmul "Să mori rănit din dragoste de viaţă" (1984); Premiul pentru interpretare masculină rol secundar al UCIN pentru rolul din filmul "Înnebunesc şi-mi pare rău" (1991); Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Dramaturgie Contemporană de la Braşov şi Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara pentru rolul din spectacolul "8pt n9uă, 89 .....fierbinte după '89" (2004); Trofeul Film 4 Fan, la Festivalul Film 4 Fan (Sinaia, 2016); Premiul pentru Cel mai bun actor "Heart of Sarajevo" la Sarajevo Film Festival pentru rolul Hogaş din filmul "Câini" (2016); Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Dramaturgie Contemporană de la Braşov şi Premiul pentru Cea mai bună interpretare masculină la Festivalul de Comedie de la Galaţi pentru rolul Vania din spectacolul "Vania şi Sonia şi Maşa şi Spike" (2016); Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal, Trofeul Gopo pentru rolul Hogaş din filmul "Câini", la cea de-a XI-a ediţie a Galei Premiilor GOPO (2017); Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar la cea de-a XXV-a ediţie a Galei Premiilor UNITER pentru rolul Nozdriov, din spectacolul "Suflete moarte" (2017), potrivit site-ului www.tnb.ro.
La 24 aprilie 2017, în cadrul Galei Naţionale UCIN, Premiul pentru interpretare masculină "Geo Barton" i-a fost decernat lui Gheorghe Visu pentru rolul Hogaş din filmul "Câini".
A primit, totodată, o nominalizare la Premiile Gopo 2020, pentru "Cel mai bun actor într-un rol principal", în pelicula "Heidi" (regia Cătălin Mitulescu).
La 7 februarie 2004, Gheorghe Visu a fost distins cu Ordinul ''Meritul Cultural'' în grad de Ofiţer, Categoria D - "Arta Spectacolului", ''în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului''. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
12 iunie - Ziua internațională împotriva exploatării prin muncă a copiilor
Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor a fost lansată de către Organizația Internațională a Muncii (OIM) în 2002. Anual, ziua de 12 iunie este dedicată combaterii exploatării prin muncă a copiilor, pentru a atrage atenția asupra extinderii globale a fenomenului și asupra eforturilor necesare pentru a îl elimina, scrie site-ul
CITATUL ZILEI
''S-a autointitulat liberal, democrat, naționalist - până când a abandonat cu totul etichetele politice. De ce? Oare aceste etichete nu se potrivesc cu complicata politică a Rusiei? Oare pentru că el se simte 'acasă printre străini, și străin printre ai lui', așa cum arde de nerăbdare s-o spună atunci când este întrebat despre identita
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 iunie
Ortodoxe Sf. Cuvios Onufrie cel Mare și Petru Atonitul Greco-catolice Sf. cuv. Onofrei; Sf. cuv. Petru de la Athos Romano-catolice Sf. Gaspar, pr. Sfântul Cuvios Onufrie cel Mare este pomenit în calendarul creștin ortodox la 12 iunie.
Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE: pe agendă, Schengen, migrație, aderarea la CEDO (12-13 iunie)
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reunește în zilele de 12 și 13 iunie 2025, subiectele de discuție fiind, între altele aderarea UE la CEDO, combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate, Parchetul European, migrația, spațiul Schengen, strategia europeană de securitate internă (ProtectEU) etc, conform
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 iunie
Este a 163-a zi a anului 2025. Au mai rămas 202 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 22 h 38 m și apune la 05 h 46 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)
DOCUMENTAR: Caricaturistul Ștefan Popa - Popa's împlinește 70 de ani (11 iunie)
Caricaturistul Ștefan Popa - Popa's este unul dintre cei mai prestigioși reprezentanți ai artei plastice contemporane. Realizările sale de excepție în domeniul graficii, precizia și viteza cu care captează esența unei figuri, l-au impus drept cel mai rapid caricaturist din lume, recordul său fiind omologat de Cartea Recordurilor, în 1995, când a realiza
Summitul Ucraina-Europa de Sud-Est de la Odesa (11 iunie 2025)
La 11 iunie 2025 are loc, la Odesa, al patrulea Summit Ucraina-Europa de Sud-Est, la care participă și președintele României, Nicușor Dan, conform Administrației Prezidențiale.
Reuniunea juriului pentru desemnarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Cercetare Tehnică și Științifică (11-12 iunie)
Juriul responsabil pentru acordarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Cercetare Tehnică și Științifică din 2025 se reunește în zilele de 11 și 12 iunie, la Oviedo. Acesta este cel de-al șaptelea dintre cele opt premii internaționale conferite de Fundația Prințesa de Asturia în acest an, competiție aflată la cea de-a 45-a ediție. Întâlnirile vor ave
Summitul Inteligenței Artificiale, la Londra (11-12 iunie)
La 11-12 iunie 2025 se desfășoară, la Londra, Summitul Inteligenței Artificiale, important eveniment care aduce laolaltă cei mai importanți lideri din cele mai inovative afaceri și companii din tehnologia informației pentru a avea posibilitatea de a explora și de a discuta pe marginea aplicațiilor funcționale transformatoare din domeniul inteligenței artificiale, potrivit
11 iunie - Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești
Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești, instituită prin Legea nr. 27 din 10 ianuarie 2023, este celebrată la data de 11 iunie, potrivit site-ului https://www.cdep.ro/. La 11 iunie 1848 a fost recunoscut oficial guvernul revoluționar provizoriu al Țării Românești și a fost promulgată Procl
CITATUL ZILEI
''Este bine de știut că o grămadă de lucruri socotite firești generații la rând s-au dovedit, până la urmă, profund greșite. Și trebuie să le fim recunoscători oamenilor de știință pentru că nu ne lasă să trăim în orbirea simțului comun. Grație lor a trebuit să acceptăm că noi, pământenii, locuim pe o bilă care se rotește fără să cădem î
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 11 iunie
Ortodoxe Sf. Ap. Bartolomeu și Barnaba; Sf. Ier. Luca, arhiepiscopul Crimeei; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Axion estin Greco-catolice Sf. ap. Bartolomeu și Barnaba Romano-catolice Ss. Barnaba, ap.; Ioan de Facundo, pr.; Fer. Iolanda, călug. R.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 iunie
Este a 162-a zi a anului 2025. Au mai rămas 203 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 00 m. Luna răsare la 21 h 46 m și apune la 04 h 56 m. Lună plină la 10 h 44 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)
Atacuri armate în unități școlare în lume (cronologie 2023-2025)
Zece persoane au murit și alte câteva au fost rănite într-un atac armat, la 10 iunie 2025, la o școală din orașul Graz (sudul Austriei), a anunțat Elke Kahr, primar în orașul Graz,
PERSONALITATEA ZILEI: Cântăreața și actrița Loredana Groza
Loredana Groza este unul dintre cele mai apreciate nume ale muzicii ușoare românești. Este cunoscută pentru capacitatea de a se reinventa încontinuu, pentru spectaculoasele prestații live și pentru numeroasele genuri pe care le-a abordat cu succes, de la muzică pop până la piese de inspirație interbelică și chiar manele. 'M-am născut pe u