La 17 aprilie 1996 a fost inaugurată oficial Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, prin punerea în funcţiune a primului reactor, fiind prima centrală de acest fel din Europa de Est. România a intrat astfel în clubul ţărilor producătoare de energie nucleară.

Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip CANDU (Canadian Deuterium Uranium), de concepţie canadiană. Reactorul, care utilizează apa grea drept moderator şi agent de răcire, iar drept combustibil - uraniul natural, a atins prima criticitate (iniţierea reacţiei de fisiune în lanţ) la 16 aprilie 1996, potrivit site-ului www.nuclearelectrica.ro. Centrala dispune de 5 unităţi de tip CANDU de 700 MW fiecare.

Lucrările de completare a Unităţii nr. 1 au fost conduse din 1991 sub direcţia şi responsabilitatea consorţiului AAC, constituit în 1990 între ANSALDO - Italia şi AECL - Canada, preciza un comunicat de presă la data inaugurării primului reactor. Cele două societăţi s-au implicat în Proiectul Cernavodă încă de la începutul anilor '80 prin intermediul contractelor de proiectare, furnizare, transferări de tehnologie şi asistenţă tehnică, încheiate în acea perioadă cu Ministerul Energiei din România. Proiectul Cernavodă constituie cea mai importantă realizare în sectorul energetic în ţările din Estul Europei şi, totodată, iniţiativa cea mai relevantă de asistenţă managerială şi tehnică din partea Occidentului pentru a asigura un nivel de securitate în sectorul nuclear conform cu normativele internaţionale şi cu directivele AIEA Viena, se arăta în comunicat.

Festivitatea de inaugurare din 17 aprilie 1996 a avut loc în prezenţa preşedintelui Ion Iliescu, a prim-ministrului Nicolae Văcăroiu, a premierului canadian Jean Chretien, a preşedintelui Consiliului Guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, a altor oficialităţi române şi străine, care au fost invitate să viziteze clădirea reactorului şi camera principală de comandă şi control.

Întâlnire la nivel înalt, prilejuită de inaugurarea primului reactor al Centralei nucleare electrice de la Cernavodă. În imagine: premierul Nicolae Văcăroiu, premierul Canadei Jean Chretien şi preşedintele Ion Iliescu.

Foto: (c)  MECHNO SIMION/Arhiva istorică AGERPRES 

Premierul Canadei, Jean Chretien, a salutat, cu acel prilej, intrarea României în comunitatea celor care utilizează tehnologia CANDU. La rândul său, preşedintele Consiliului Guvernatorilor al AIEA - Viena, Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, a menţionat în alocuţiunea sa că prin inaugurarea acestui tip de centrală nuclearo-electrică, România se aliniază cerinţelor forurilor internaţionale de reducere a efectului de seră.

La 11 iulie 1996 a avut loc conectarea Unităţii 1 la Sistemul Energetic Naţional, cu livrarea primului kWh electric produs la generatorul Unităţii. La 2 octombrie în acelaşi an Unitatea 1 a atins puterea nominală, iar la 2 decembrie 1996 a intrat în exploatare comercială, menţionează www.nuclearelectrica.ro. În anul 2006 cantitatea de energie electrică produsă în cadrul Societăţii Naţionale ''Nuclearelectrica'' prin Unitatea 1 a Centralei nuclearoelectrice Cernavodă a fost de 5,631 milioane MWh, producţie-record în cei zece ani de exploatare comercială, din care 5,177 milioane MWh a fost livrată în sistemul naţional.

În 2007 a intrat în exploatare comercială Unitatea 2 a Centralei nuclearoelectrice Cernavodă, realizată pe baza unui contract de conducere de lucrări încheiat în 2003 cu Atomic Energy of Canada Ltd. şi ANSALDO - Italia. Încărcarea cu uraniu a reactorului a început pe 15 februarie 2007, iar la 6 mai acelaşi an reactorul 2 a atins criticitatea. Unitatea 2 a fost conectată la sistemul energetic naţional la începutul lunii august, iar la 6 septembrie 2007 a început să funcţioneze la 100% din capacitate.

Unităţile nucleare 1 şi 2 au fiecare o putere instalată de producţie de 700 MW. Cele două reactoare de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din necesarul de energie al României, conform https://www.nuclearelectrica.ro/cne/.

La 22 august 2014, a fost aprobată strategia de continuare a Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă. La 16-17 martie 2015, a avut loc semnarea la CNE Cernavodă a protocolului de colaborare între CANDU 6, CANDU Owners Group şi CANDU Energy Inc, menţionează www.nuclearelectrica.ro.

Fabrica de Combustibil Nuclear Piteşti (FCN Piteşti), amplasată lângă oraşul argeşean Mioveni, este singurul producător autorizat la nivel global, în afara Canadei, pentru producţia de fascicule de combustibil aferente tehnologiei CANDU 6 de către AECL Canada (actuala Candu Energy) şi Zircatec Precision Industries Inc Canada. Anual, centrala nucleară de la Cernavodă consumă aproximativ 10.800 fascicule de combustibil nuclear produse de FCN Piteşti. Din punct de vedere calitativ şi al rezultatelor aferente procesului de producţie, FCN Piteşti înregistrează o rată de defectare a fasciculelor de combustibil mult sub limita admisă de Autoritatea de Proiectare a Sistemului CANDU, fapt confirmat de datele de operare şi producţie ale CNE Cernavodă, beneficiarul direct al producţiei de la FCN Piteşti. Producţia FCN Piteşti respectă cerinţele de calitate aferente industriei nucleare, de protecţie a mediului înconjurător, de siguranţă nucleară şi sănătate şi securitate în muncă.

Centrala nuclear electrică de la Cernavodă.

Foto: (c) MECHNO SIMION/Arhiva istorică AGERPRES

Producţia de combustibil nuclear de tip CANDU a început din anul 1980, prin punerea în funcţiune a staţiei pilot ca secţie de combustibil în cadrul Institutului de Cercetări Nucleare (ICN) Piteşti. Separarea Fabricii de Combustibil Nuclear ca entitate distinctă s-a făcut în anul 1992.

Primul reactor nuclear a fost creat în 1942, arată site-ul https://romatom.org.ro. După cel de-al Doilea Război Mondial, în 1951, odată cu demararea programului Atomi pentru Pace ("Atoms for Peace") al preşedintelui american Dwight D. Eisenhower, a început utilizarea tehnologiei nucleare în scopuri paşnice, inclusiv punerea în funcţiune de electrocentrale. În prezent, în întreaga lume, funcţionează 440 de unităţi nucleare, iar 55 se află în construcţie (109 planificate). Energia nucleară asigură 50% din energia cu emisii scăzute de carbon la nivelul Uniunii Europene şi peste 30% din întreaga energie produsă. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Cristian Anghelache, redactor Arhiva FOTO - Elena Bălan, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Centrala nuclear electrică de la Cernavodă; panoul de comandă al primului reactor al centralei.