Catedrala Sfântul Martin din Bratislava este un monument istoric şi de arhitectură din capitala Slovaciei, fiind catedrala Arhidiecezei de Bratislava.

Este cea mai veche catedrală din oraş, reprezentând un adevărat simbol pentru oraş. În locul unde este amplasată, se înălţa odată o mică biserică romană. Clădirea este veche de sute de ani, construcţia ei începând în secolul al XII-lea şi continuând în secolul al XV-lea. Catedrala era folosită în trecut pentru încoronările regale, conform site-ului infotour.ro. În această catedrală este înmormântat cardinalul Péter Pázmány.

Are un turn imens, unde se află o coroană regală ungară din secolul al XIX-lea. Zidurile catedralei au fost construite iniţial ca o fortificaţie de apărare împotriva cotropitorilor. Clădirea prezintă o poartă principală, unde pot fi admirate o pictură a Sfintei Treimi şi un basorelief în stil gotic. Turnul cu două clopote a fost distrus de un incendiu provocat de un trăsnet, în 1833, dar a fost reconstruit de enoriaşii bisericii. Credincioşi din toate colţurile lumii vin să vadă statuia Sfântului Martin şi catedrala, mai scrie site-ul amintit.

Sursa foto: bratislavaguide.com

Primul care a fost încoronat aici a fost Maximillian II, ceremonia având loc la 8 septembrie 1563. Au urmat alte 18 încoronări, inclusiv cea a Mariei Teresa, la 25 iunie 1741. Ultimul rege care a primit coroana regală la statuia Sfântului Martin a fost Ferdinand V, în septembrie 1830. Pe un panou din interior, aşezat pe peretele nordic, se află o listă completă a regilor şi soţiilor regale încoronate la Catedrală.

În perioada 1732-1734 s-a extins planul suprafeţei cu Capela Sf. Ion, Almsgiver. Capela barocă a fost construită după planurile lui George Raphael Donner, care a contribuit şi cu lucrări interioare. Noul altar l-a înlocuit pe cel gotic, având o sculptură ce datează din 1744 şi care reprezintă un soldat roman din Panonia Transdanubiană, care-şi taie capa în două pentru a-i da o jumătate din ea unui cerşetor ce tremura de frig, scrie site-ul visitbratislava.com.

Sursa foto: bratislavaguide.com

Turnul baroc are o înălţime de 85 metri, în vârful lui fiind o pernă poleită de 2/2 metri, cu copia coroanei regale ungare. Imitaţia coroanei are 1 metru înălţime şi cântăreşte 300 kg. Turnul are două clopote, cel mai mare fiind numit Wedderin.

Edificiul a fost ridicat în partea de vest a vechiului oraş, sub vechiul Castel Bratislava, care era construit pe o colină încă din jurul anului 1000, de către regele maghiar Ştefan I. Amplasamentul se baza atât pe pitorescul peisajului, cât şi pe poziţia strategică - malul Dunării şi apropierea culmilor protectoare ale Carpaţilor Mici.

Pardoselile interioare ale catedralei sunt realizate în mare parte din marmură în nuanţe de la alb la ocru roşiatic, preponderent culori deschise, aducând un plus de luminozitate acestui spaţiu. Pe axa principală, diferitele culori compun modele geometrice complexe. În zonele laterale, marmura de culoare deschisă este monocromă. Altarele sunt realizate din granit roşu şi au o vechime considerabilă, cel mai probabil din epoca barocă. Bratislava, alături de Viena şi Budapesta, era unul dintre centrele meşterilor pietrari şi sculptorilor din imperiu, iar materialele se găseau în munţii Alpi, Alpii Dinarici şi Carpaţi, scrie site-ul visitbratislava.com.

Sursa foto: travelsmartinfo.ro

Interiorul are o lungime de 70 de metri, o lăţime de 23 metri şi trei nave. Turnul a servit iniţial ca fortificaţie pentru oraş, aflându-se între zidurile de apărare, notează site-ul totalreisen.ro.

Sub pardoseala catedralei se află catacombe, cripte şi morminte care coboară până la şase metri sub nivelul solului. Dată fiind dimensiunea grandioasă a catedralei, aceasta a trebuit să fie construită şi extinsă atât pe locul vechii biserici romanice, cât şi peste cimitirul care o înconjura. Unele morminte au fost mutate în criptele de sub catedrală, care sunt unite prin tuneluri de zeci de metri, unele încă neexplorate arheologic. Aici se află cripta familiei nobiliare Pálffy, proprietara castelului din Bratislava (criptă acoperită cu o placă de marmură cu stemă), cripta iezuită şi cripta arhiepiscopală - singura accesibilă publicului - cu zeci de morminte. Demnitari ecelziastici, conducători ai regiunii, burghezi de seamă, scriitori, inclusiv preoţi francezi refugiaţi în timpul Revoluţiei Franceze şi-au găsit aici locul de veci, fapt care sporeşte valoarea istorică a acestui loc. Unele morminte de sub actualul nivel al pardoselii au fost redescoperite în epoca modernă şi lăsate vizibile prin panouri de sticlă securizată, mai menţionează site-ul visitbratislava.com. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Simona Aruştei)