Galeria Naţională de Artă (National Gallery of Art) se află în parcul National Mall din Washington D.C., capitala federală a Statelor Unite ale Americii. Colecţia muzeului cuprinde picturi, desene, gravuri şi sculpturi definitorii pentru istoria artei Occidentale, din Evul Mediu până în prezent.

Istoria Galeriei Naţionale de Artă începe în anul 1928, atunci când Andrew William Mellon, bancher, industriaş, filantrop, colecţionar de artă şi secretar al Trezoreriei Statelor Unite (poziţie ocupată între 9 martie 1921 şi 12 februarie 1932) şi-a făcut publică intenţia de a înfiinţa un muzeu naţional de artă în Washington. În 1931, Andrew Mellon a achiziţionat 21 de capodopere de la Muzeul Ermitaj, printre care picturile "Alba Madonna" de Rafael, "Buna Vestire" de Jan Van Eyck şi "Adoraţia magilor" de Botticelli, potrivit nga.gov.

În februarie 1936, arhitectul John Russell Pope realizează prima schiţă a clădirii dedicate muzeului de artă. În ziua de 22 decembrie a aceluiaşi an, Andrew Mellon în scrie preşedintelui Franklin Delano Roosevelt, oferindu-se să doneze colecţia sa de artă şi fondurile necesare pentru construcţia muzeului.

La 24 martie 1937, Congresul Statelor Unite adoptă rezoluţia prin care a fost înfiinţată Galeria Naţională de Artă. Lucrările sunt demarate în luna august, însă la scurt timp, atât Mellon, cât şi Pope trec în nefiinţă, într-un interval de 24 de ore.

A doua colecţie semnificativă de artă care a fost donată noului muzeu a fost cea a afaceristului şi filantropului american Samuel Kress, constând în picturi şi sculpturi semnate de vechi maeştri italieni.

Lucrările la construcţia clădirii sunt încheiate în decembrie 1940. Edificiul are un design neoclasic, ca şi Memorialul Thomas Jefferson, ridicat, de asemenea, după planurile lui John Russell Pope. Cupola este inspirată de Panteonul din Roma. La acel moment, era cea mai mare clădire de marmură din lume.
 

În ziua de 17 martie 1940, Galeria Naţională de Artă este inaugurată, în prezenţa preşedintelui SUA, Franklin D. Roosevelt, în cadrul unei ceremonii la care au participat 8.822 de persoane, notează sursa citată. Prima expoziţie specială datează din 15 mai 1941, fiind intitulată "Două sute de acuarele americane".

La scurt timp, numeroşi colecţionari au decis să îmbogăţească tezaurul muzeului de artă din Washington, printre aceştia numărându-se: Paul Mellon, fiul lui Andrew Mellon; bancherul Chester Dale; afaceriştii Joseph Widener şi Lessing Julius Rosenwald.

La începutul anilor '70, devenise evident că este nevoie de un nou spaţiu expoziţional, pe care Paul Mellon şi Alisa Mellon Bruce s-au oferit să-l finanţeze. Noua aripă a muzeului, cea estică, a fost concepută de arhitectul I. M. Pei, american de origine chineză. Pentru designul său minimalist, ce combină contururi trapezoidale şi triunghiulare, Pei a fost distins, în 1981, cu Premiul "National Honor" de către Institutul American al Arhitecţilor. Noua clădire a fost inaugurată la 1 iunie 1978, în prezenţa preşedintelui Jimmy Carter.

În aripa vestică, pot fi admirate creaţii ale artiştilor americani şi europeni realizate până la sfârşitul secolului al XIX-lea. Colecţia americană cuprinde capodopere semnate de: John Singleton Copley, Gilbert Stuart, Edward Savage, Thomas Cole şi Mary Cassat, printre mulţi alţii. În colecţia europeană sunt incluse tablouri de: Giovanni Bellini, El Greco, Tiţian, Vermeer, Eugene Delacroix, Vincent van Gogh, Edouard Manet. Portretul Ginevrei Benci este singura pictură a lui Leonardo da Vinci expusă pe continentul american.

În noul corp al muzeului sunt reunite lucrări din secolul XX, aparţinând lui Picasso, Salvador Dali, Modigliani, Robert Henri, George Bellows, Childe Hassam etc.

Cele două aripi ale galeriei comunică prin tunelul de 61 de metri denumit "the Concourse", remarcabil datorită instalaţiei de lumini, gândită de artistul Leo Villareal şi pusă în funcţiune în 2008.
 

Spre latura vestică a primei clădiri se află Grădina Sculpturii, realizată de peisagistul Laurie Olin şi deschisă în 1999. Pe cele două hectare şi jumătate pot fi admirate sculpturi semnate de Marc Chagall, David Smith, Sol LeWitt şi Roxy Paine, în centrul parcului aflându-se o spectaculoasă fântână arteziană.

Din colecţia permanentă a Galeriei Naţionale de Artă din Washington fac parte patru sculpturi ale lui Constantin Brâncuşi: "Măiastra", două "Păsări în văzduh" şi "Agnes E. Meyer", conform nga.gov.

Gy. Szabó Béla, unul dintre cei mai însemnaţi graficieni din România, este reprezentat de şase xilogravuri. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Gabriela Badea) 

Sursa fotografiilor: nga.gov