Personalitatea marelui sculptor român Constantin Brâncuşi este omagiată, la nivel naţional, începând din 2016, printr-o zi dedicată, respectiv Ziua Brâncuşi, sărbătorită an de an la data aniversării sale, respectiv la 19 februarie.

Încă din anul 2015, scriitorul Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană, a făcut un prim demers în vederea instituirii unei astfel de zile, solicitând, la 2 februarie 2015, printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei, şi transmisă AGERPRES, să declare Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, pe data de 19 februarie: "Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuşi să declaraţi ziua de 19 februarie 'Ziua Naţională Constantin Brâncuşi'". În opinia sa, ziua de naştere a sculptorului Constantin Brâncuşi, 19 februarie 1876, "este înscrisă în Calendarul Culturii Universale ca o dată biblică, se năştea cel care avea să fie 'Patriarhul şi Părintele Sculpturii Moderne', 'Titanul din Hobiţa', Constantin Brâncuşi, gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii şi ne-a înrudit cu Dumnezeu".

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari, care, în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro, susţineau că declararea datei de 19 februarie drept "Ziua Brâncuşi" - sărbătoare naţională legală lucrătoare, reprezintă "o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru". "Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (...) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi".

(Masa tăcerii din Târgu Jiu, creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi)

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES FOTO

La 16 iunie 2015, propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că "a institui prin lege o nouă sărbătoare naţională, în condiţiile în care există deja o Zi a Culturii Naţionale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalităţile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu".

Câteva luni mai târziu însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi/sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

* * *

Unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, Constantin Brâncuşi face parte dintre artiştii de seamă care au modificat gândirea plastică, contribuind la transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă. Este artistul care a asimilat în opera sa ''toată istoria sculpturii pe care a dominat-o şi a depăşit-o'', după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul "Constantin Brâncuşi" (Editura Meridiane, 1966).

Printr-o eleganţă deosebită a formei şi utilizare sensibilă a materialelor, Constantin Brâncuşi a oglindit, în opera sa, felul de a gândi lumea al ţăranului român, sursa sa de inspiraţie fiind elementul popular, folcloric, natural. Lucrările sale au o puternică încărcătură spirituală, provenită din viaţa satului românesc, artistul reuşind să îmbine simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Brâncuşi renunţă la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor. "Arta trebuie să fie realitatea însăşi. Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată, poate în singura realitate autentică. Ceea ce mulţi numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor. Există în toate lucrurile o măsură, un adevăr ultim. Proporţia interioară este adevărul ultim, inerent în toate lucrurile", mărturisea artistul în cugetările sale, prezentate de Teodor Danalache pe site-ul crestinortodox.ro.

(Cocoşul, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi)

Foto: (c)  LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO

Mircea Deac aminteşte, în lucrarea menţionată mai sus, de cuvintele unuia dintre biografii artistului, David Lewis, care spunea că "dintre sculptori, Brâncuşi a fost primul care a făcut o ruptură radicală cu trecutul imediat. (...) Formele sale simple, liniştite, ieşite din comun, totuşi pregnante şi aproape abstracte, reflectă o serie de atitudini creatoare care au devenit fundamentale în dezvoltarea artei plastice moderne.''

Născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, Constantin Brâncuşi a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898), Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902, apoi a plecat spre Paris, unde a luat concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts şi a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié. A fost angajat de Rodin ca practician, dar nu a rămas aici mult timp, convins fiind că ''La umbra marilor copaci nu creşte nimic'', notează site-ul centrulbrancusi.ro. Şi-a închiriat un spaţiu pe strada Montparnasse, unde şi-a amenajat propriul atelier.

Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, de o mare complexitate tematică, lucrările sale numărându-se, în prezent, printre marile creaţii artistice ale lumii. Încă din primul an de studenţie, respectiv în 1898, lucrarea sa, ''Bustul lui Vitellius'', obţine ''menţiunea onorabilă'', în 1900 ''Capul lui Laocoon'' îi aduce artistului medalia de bronz, iar ''Studiu'', din 1901, câştigă medalia de argint. Beneficiind de sprijinul doctorului Dimitrie Gerota, în perioada următoare (1900-1902), realizează ''Ecorşeu'', un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, operă distinsă cu o medalie de bronz şi folosită, ulterior, în şcolile româneşti de medicină. A realizat apoi bustul medicului Carol Davila, care avea să fie aşezat în curtea Spitalului Militar Central din Bucureşti, în 1912, reprezentând singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

(Domnişoara Pogany, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi)

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

În 1907, realizează, în atelierul său din Paris, "Sărutul" (1907), temă ce avea să fie reluată de mai multe ori până în 1940, când finalizează ''Poarta sărutului'', amplasată în Parcul Central din Târgu Jiu. Tot în 1907, Brâncuşi a primit comanda unui monument funerar pentru cimitirul din Buzău, lucrare pe care o va numi "Rugăciunea". După 1908, Brâncuşi dă o nouă expresie sculpturii, originală, proprie lui, preocupare ce va fi strâns legată de alegerea materialului în care lucrează. În această evoluţie a artei sale se înscriu lucrări precum "Muza adormită", "Sărutul", "Cuminţenia pământului", "Domnişoara Pogany", "Prinţesa X" sau "Pasărea măiastră". Anul 1915 marchează o premieră în cariera lui Constantin Brâncuşi, primele lucrări în lemn: "Cariatide", "Fiul risipitor" şi altele. A realizat apoi "Vrăjitoarea", "Himera", "Cariatidă" şi "Adam" şi primele versiuni în lemn ale "Coloanei fără sfârşit" (1918), aşa cum îi plăcea artistului să o numească. În 1938, a finalizat ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din "Masa tăcerii", "Scaunele", "Poarta sărutului" şi "Coloana infinitului", închinat eroilor români care, la 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor. Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuşi s-a desfăşurat în toată măreţia ei, din această perioadă datând operele din ciclul ''Pasărea în văzduh'', ciclul ''Ovoidului'', precum şi sculpturile în lemn.

(Cuminţenia pământului, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi)

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Cu toate că se bucura deja de recunoaştere artistică în lumea întreagă, Constantin Brâncuşi şi-a dus viaţa ca un simplu ţăran român, având însă sufletul întristat pentru că nu se putea întoarce în ţara natală. Artistul a murit la 16 martie 1957, iar la 19 martie a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

În România, în epoca socialistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat "un reprezentant al burgheziei decadente", se arată pe site-ul webcultura.ro. Abia în 1964, Brâncuşi a fost ''redescoperit'' în ţara natală, iar ansamblul monumental de la Târgu Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat şi aproape dărâmat. La 3 iulie 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. La aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.

* * *

Una dintre cele mai importante expoziţii dedicate sculptorului român în ultimele decenii a fost "Brâncuşi. Sublimarea formei", principalul eveniment din cadrul celei de-a 27-a ediţii a Festivalului de artă Europalia, organizat la Bruxelles în perioada 2 octombrie 2019 - 2 februarie 2020, la care România a avut statutul de ţară invitată de onoare. Festivalul l-a adus astfel la Bruxelles, pentru prima dată, pe marele artist român, într-o serie de evenimente de anvergură dedicate operei şi personalităţii sale.

(Expoziţia "Brâncuşi. Sublimarea formei", în cadrul Festivalului Internaţional de Artă Europalia, Palatul de Arte Frumoase BOZAR din Bruxelles, 1 octombrie 2019)

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Expoziţia dedicată acestuia a abordat ambele direcţii ale lucrărilor sale, respectiv sculptura şi fotografia, proiectul cuprinzând opere importante de la muzee şi din colecţii private din jurul lumii, incluzând "Muza adormită", "Sărutul" sau "Leda". Pe lângă sculpturi, fotografii şi documente extraordinare ale lui Brâncuşi, au fost expuse şi opere ale contemporanilor săi, cum ar fi Marcel Duchamp, Medardo Rosso sau Auguste Rodin. "Brâncuşi. Sublimarea formei" a cuprins peste 25 de sculpturi expuse pe o suprafaţă de 1.500 mp, alături de alte 200 de obiecte, fotografii, documente.

(Evenimente prilejuite de Ziua Brâncuşi, organizate de Ministerul Culturii la Muzeul Naţional de Artă al României, 19 februarie 2020)

Foto: (c)  SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Precedenta ediţie a Zilei Brâncuşi a fost marcată printr-o serie de evenimente menite să aducă în atenţia publicului opera marelui artist român. Astfel, la împlinirea a 144 de ani de la naşterea sculptorului au avut loc mai multe premiere, cum ar fi: spectacol de proiecţii în curtea Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) din Bucureşti, în cadrul căruia au putut fi vizionate holograma sculptorului şi lucrări consacrate; premierea mai multor personalităţi culturale; inaugurarea, la Târgu Jiu, a Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi", la casa Barbu Gănescu, în care marele sculptor a locuit în perioada efectuării lucrărilor la Ansamblul monumental Calea Eroilor - Masa tăcerii, Poarta sărutului şi Coloana infinitului. De asemenea, la Muzeul de Artă Craiova, au fost expuse mai multe lucrări ale marelui artist, printr-o expoziţie de grafică intitulată "Ecouri brâncuşiene". AGERPRES/ (Documentare - Andreea Onogea, editor: Cerasela Bădiţă)

* Explicaţie foto din deschidere: (Casa-muzeu 'Constantin Brâncuşi' din satul Hobiţa (comuna Peştişani), judeţul Gorj)

Citește și:

Brâncuşi145 / Răzvan Theodorescu: Nu îl putem cantona pe Brâncuşi; e românul care aparţine lumii

Brâncuşi145 / Gorj: Poem cinematografic dedicat sculptorului

Brâncuşi145 / Gorj: Invitaţie în lumea artei - expoziţii şi proiecţii de filme

Brâncuşi145 / Cercetătorul Matei Stîrcea-Crăciun: Brâncuşi - cel mai important sculptor al sublimului de secol XX

Brâncuşi145/ Gorj: Omagiu adus marelui artist - expoziţii de carte şi albume, dar şi de sculptură mică 

Brâncuşi145/ Gorj: Povestea de dragoste dintre sculptor şi Maria Tănase, pusă în scenă la Târgu Jiu

Brâncuşi145 / Preşedintele Comisiei de cultură a Senatului: Avem o datorie faţă de Brâncuşi - să nu pierdem ce ne defineşte ca popor

Brâncuşi145 / Preşedintele Comisiei de cultură a Camerei: Creaţiile lui Brâncuşi - parte din valorile noastre fundamentale

Brâncuşi145 / Doina Lemny: Pentru mine, Brâncuşi e un tovarăş de drum; mă simt însoţită de acest artist în permanenţă

Brâncuşi145/ Vâlcea: Spectacol de proiecţii video şi simpozion online dedicate sculptorului şi operei sale

Brâncuşi145/ Dolj: Sculptorul va fi omagiat vineri la Teatrul Naţional din Craiova prin spectacolul "Obsesii" 

Brâncuşi145/ Târgu Jiu - aşezat pe harta culturală a lumii 

Brâncuşi145/ Preşedintele UAP Gorj: Nu e uşor să fii artist în proximitatea operei referenţiale a marelui sculptor 

Brâncuşi145/MAE: Într-un şir de artişti români care au marcat mediul cultural european, Brâncuşi are un loc aparte

Brâncuşi145/Cîţu: Artistul Constantin Brâncuşi a lăsat lumii un întreg tezaur purtând amprenta folclorului şi spiritualităţii româneşti 

Brâncuşi145/Documentar despre Constantin Brâncuşi, proiectat pe faţada TNB

Brâncuşi145/Patriarhul Daniel: Brâncuşi - un artist creştin-ortodox român, nu doar botezat în Biserică, ci şi un credincios trăitor

• DOCUMENTAR: Sculptorul Constantin Brâncuşi, 145 de ani de la naştere (19 februarie)