TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Capul de răţoi'' (1940)
Piesa de teatru ''Capul de răţoi'', scrisă de George Ciprian în 1938, a avut premiera în 26 ianuarie 1940, la Teatrul Naţional din Bucureşti, conform site-ului www.tnb.ro, fiind considerată un "exemplu timpuriu al teatrului absurdului".
În 27 aprilie 1966, piesa era prezentată în premieră la Teatrul de Comedie, în regia lui David Esrig, fiind unul dintre spectacolele de mare succes, scrie site-ul http://comedie.ro. Din distribuţie făceau parte actorii Mircea Albulescu, Constantin Băltăreţu, Rozalia Avram, Radu Beligan, Eugen Cassian, Radu Cazan, Dumitru Chesa, Gheorhe Crîşmaru, Gheorghe Dinică, Dorina Done, Grigore Gonţa, Ion Lucian, Marin Moraru, Mihai Pălădescu, Amza Pellea, Valentin Plătăreanu, Eugen Racoţi, Dem Savu, Vasilica Tastaman, Sanda Toma, conform site-ului cimec.ro.
Foto: cimec.ro
În centrul acţiunii se află patru personaje principale - Macferlan, Ciriviş, Bălălău şi Pentagon. Sunt patru prieteni care fac farse pe seama oricui. La prima vedere par nişte aiuriţi, dar dincolo de această aparentă atitudine a lor se află dorinţa de a distruge măştile sub care se ascund oamenii. Cei patru prieteni doresc să trăiască nonconformist, aşa că îşi cumpără un măr, în grădina lui Muşat, unde vor să locuiască. De altfel, chiar titlul piesei este inspirat de una dintre multele farse pe care tinerii le-au jucat altora. Mai precis, în vremea când erau elevi de liceu, ei se distrau rupând gâtul raţelor din curtea profesorului lor, noaptea, luându-le capetele şi lăsând în curte corpul păsărilor, "să le mănânce profesorul".
Piesa a fost pusă în scenă şi de multe teatre din ţară. Astfel, în 1972, era prezentată în premieră la Teatrul Naţional "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, în regia lui Victor Tudor Popa, menţionează site-ul http://cimec.ro. Din distribuţie făceau parte actorii Ionel Banu, Rusu Blănaru, Stan Bucur, Stela Ciculescu, Viorel Comănici, Gheorghe Cosma, Carmen Galin, George Gherasim, Nicolae Iliescu, Gheorghe Jurcă, Eugen Nagy, Mariana Popovici, Radu Gheorghe, Dorel Vişan.
Patru ani mai târziu, în 1976, "Capul de răţoi" se afla pe afişul Teatrului de Nord din Satu Mare, iar în 1978 se juca la Teatrul de Stat Oradea, în regia lui Sergiu Savin, cu actorii: Mircea Constantinescu, Radu Vaida, Laurian Jivan, Eugen Ţugulea, Ion Martin, Jean Săndulescu, Simona Constantinescu, Mariana Neagu.
Foto: teatrulreginamaria.ro
"Reuniţi după câţiva ani de rătăcire prin lume, Macferlan, Ciriviş, Bălălău şi Pentagon fondează ad-hoc asociaţia 'Capul de răţoi'. Cei patru cavaleri ai libertăţii încep un joc tineresc, având ca scop eliberarea de convenţii, de principiile inutile impuse de autorităţi şi de societate: opresc trecătorii pentru a angaja dialoguri fără noimă, salută prin genuflexiuni etc. Ei se refugiază în Pomul Veseliei, care devine sediul asociaţiei, locul în care prietenii trăiesc într-un ritm şi după norme de ei stabilite, savurând micile bucurii ale vieţii. Deasupra măruntelor şi meschinelor griji ale lumii de jos, cei patru îşi construiesc un univers al lor, în care răul nu pătrunde, în care oamenii se salută, se respectă, visează. Ridicoli uneori în lupta lor cu convenţionalul, asemenea lui Don Quijote, ei îşi asumă rolurile până la suprapunere. De aceea, starea lor de spirit din timpul jocului 'de-a lumea mai bună' are o tonalitate solemnă. Hotărâţi să schimbe ceva, ei trezesc resorturi nebănuite în semenii lor: îl conving pe Rosenzweig să îşi schimbe numele, pe soţul ursuz să îşi mângâie soţia şi copiii, o învaţă pe Efimiţa ce înseamnă prietenia adevărată, devenind astfel mesagerii speranţei", scrie site-ul https://teatrulreginamaria.ro, în prezentarea piesei.
Foto: teatrulreginamaria.ro
În 1982, a fost realizată o variantă radiofonică a piesei, în regia lui Dan Puican, cu actorii Radu Beligan, Marin Moraru, Virgil Ogăşanu, Mihai Fotino, Mircea Albulescu, George Constantin, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Victor Ştrengaru, Mihai Mereuţă, Tamara Buciuceanu, Rodica Mandache, Ileana Stana-Ionescu, Jorj Voicu, Victoria Mierlescu, Dorina Lazăr.
Un an mai târziu, piesa a fost pusă în scenă la Teatrul de Dramă şi Comedie din Constanţa, precizează site-ul http://www.cimec.ro.
Autorul George Ciprian mărturisea, în volumul său de memorialistică "Măscărici şi măzgălici" (apărut la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă în 1958 - potrivit site-ului www.printrecarti.ro), că eroii piesei "au trăit aievea, şi escapadele lor din şcoală ori din întâii ani de studenţie au fost adevărate, sau aproape adevărate, căci fantezia a mai brodat pe ici, pe colo".
Foto: tvr.ro
Cei patru prieteni îşi doresc să readucă "starea de graţie din adolescenţă şi să se ia de lumea oamenilor mari uitând că ei înşişi sunt acum adulţi".
"Ce urăsc aceşti patru adolescenţi tomnateci? Impostura mai ales, importanţa pe care şi-o atribuie oamenii cu funcţii, dezumanizarea, rutina, lipsa de veselie sau spontaneitate, dezobişnuinţa de a mai visa. Pe parcursul piesei ei vor încerca să scoată din rutină locuitorii unui mic orăşel, le vor spune că trăiesc urât şi conformist, vor face farse şi vor mustra burghezii adormiţi şi, pentru că piesa este totuşi o utopie, orăşelul se va trezi din amorţeală şi va trece de partea lor", scrie site-ul http://teatrale.blogspot.com.
Foto: tvr.ro
Când un personaj cu funcţie înaltă îi reclamă pentru faptele lor, un inspector îi întreabă ce simbolizează amuleta/insigna lor, care avea un cap de răţoi. Ei răspund simplu: "Prietenia noastră". Apoi îi explică inspectorului motivul pentru care fac farse şi de ce le-au insuflat oamenilor ideea de a se pleca îndoind genunchii, ţinând braţele desfăcute, iar apoi a se ridica: "Când oamenii se lasă şi se ridică unii în fata altora, nu mai gonesc nebuneşte. Se opresc, se uită la alţii, zâmbesc, îşi strâng mâinile şi... chiar se îmbrăţişează. Şi asta nu pentru că se cunosc, ci doar pentru că-s oameni. Oamenii au descoperit că-s oameni".
În 1992, regizorul Constantin Dicu a realizat o adaptare pentru televiziune a piesei "Capul de răţoi", avându-i în distribuţie pe actorii George Mihăiţă, Paul Chiribuţă, Petre Lupu, Geo Costiniu, Mircea Albulescu, Anca Sigartău, Ruxandra Sireteanu, Rodica Sanda Ţuţuianu, Nicolae Dinică, Rudy Rosenfeld, Paul Nadolski, Sorin Medeleni, George Păunescu, Cornel Vulpe, Alexandru Bindea, Radu Duda, Mihai Bisericanu, menţionează site-ul http://www.tvr.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)
*** Sursa fotografiei din deschidere: tvr.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Bud Spencer
Actorul Bud Spencer este faimos atât pentru rolul inspectorului Rizzo, supranumit Piedone, cât și pentru filmele de acțiune, western spaghetti și comedie în care a jucat alături de Terence Hill. Bud Spencer, pe numele real Carlo Pedersoli, s-a născut la 31 octombrie 1929, în Napoli, Italia, potrivit
27 iunie - Ziua întreprinderilor micro, mici și mijlocii (ONU)
La 27 iunie 2026, Organizația Națiunilor Unite celebrează a zecea ediție a Zilei internaționale a întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Instituită în 2017, conform Rezoluției 71/279 adoptată de Adunarea Generală a ONU la 6 aprilie, această zi recunoaște rolul fundamental al IMM-urilor în crearea de locuri de muncă, stimularea inovației și promovarea dez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 27 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. Samson, primitorul de străini; Sf. Mironosiță Ioana Greco-catolice Sf. cuv. Samson, primitorul de străini Romano-catolice Sf. Ciril din Alexandria, ep. înv. Sfântul Cuvios Samson, primitorul de străini, este pomeni
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 iunie
Este a 178-a zi a anului 2026. Au mai rămas 187 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 19 h 26 m și apune la 03 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 22-26 iunie 2026
Respingerea de către parlament a Guvernului Adrian Veștea, consultările președinte-partide în vederea desemnării unui nou premier, anunțul președintelui Nicușor Dan că se conturează formarea unui guvern minoritar, decizia PSD de a-l susține pe Sorin Grindeanu ca propunere de premier, decizia PNL, USR și UDMR de a-l susține pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier,
Săptămâna europeană 22-26 iunie 2026
Adoptarea de către Consiliul UE a două regulamente ce finalizează procesul de adoptare a acordului comercial SUA-UE, Summitul UE-Republica Moldova din 22 iunie, anunțul Comisiei Europene privind deblocarea primei tranșe de 3,2 miliarde de euro din împrumutul de 90 de mld. de euro pentru Ucraina, discuțiile despre Brexit și 'Rejoin' în Regatul Unit, precum
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul și actorul Chris Isaak
Chris Isaak, actor și muzician american, faimos pentru vocea sa melancolică, este unul dintre adepții stilurilor rock și country, care au fost combinate pentru prima oară în timpul anilor '50, fiind adesea comparat cu legende precum Elvis Presley sau Roy Orbison. De-a lungul carierei sale de peste trei decenii, artistul a vândut discuri de platină și a fost n
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* O nouă ediție a Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel are loc, la Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti', în perioada 25-28 iunie, conform https://muzeul-satului.ro/. Importanța sărbătorii, cunoscută și sub numele 'Sânpetru de vară' sau 'Moșii de Sâ
26 iunie - Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii (ONU)
Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii este marcată la 26 iunie, în fiecare an, semnificând reînnoirea angajamentelor, în vederea eradicării totale a acestei forme de pedeapsă inumană, prin denunțarea acțiunilor de tortură și pedepsirea făptașilor, inclusiv prin măsuri împotriva comerțului cu bunuri utilizate pentru pedeapsa
26 iunie - Ziua Drapelului Național
Ziua Drapelului Național, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, potrivit https://www.cdep.ro/. Drapelul, stema, sigiliul, imnul 'Deșteaptă-te române' și Ziua Națională 1 Decembrie sunt simbolurile noastre naționale, conform Art. 12 din Const
26 iunie - Ziua internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (ONU)
La 26 iunie este marcată anual Ziua internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (International Day Against Drug Abuse and Illicit Trafficking), menită să consolideze acțiunea și cooperarea pentru realizarea unei lumi fără abuz de droguri, indică site-ul Oficiului Națiunilor Unite Pentru Droguri și Criminalitate (UNODC),
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ier. Ioan, episcopul Goției Greco-catolice Sf. cuv. David din Tesalonic Romano-catolice Ss. Ioan și Paul, m.; Josemaria Escriva, pr. Sfântul Cuvios David este pomenit în calendarul creștin ortodox
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 iunie
Este a 177-a zi a anului 2026. Au mai rămas 188 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 18 h 24 m și apune la 02 h 28 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A doua reuniune a Summitului Flancului Estic / Formatul Helsinki (Gdansk, 25 iunie)
A doua reuniune a Summitul Flancului Estic / Formatul Helsinki are loc la Gdansk, Polonia, în 25 iunie 2026. Agenda reuniunii se va concentra pe coordonarea între statele membre UE din imediata vecinătate a Federației Ruse, în vederea implementării Planului Readiness 2030 și a tuturor celorlalte instrumente europene destinate sporirii capacității de apărare
PERSONALITATEA ZILEI: Poeta austriacă Ingeborg Bachmann
Ingeborg Bachmann este considerată una dintre cele mai importante poete și prozatoare de limbă germană ale secolului XX. În opera sa, ea se concentrează cu predilecție asupra rolului femeilor într-o societate patriarhală, asupra consecințelor războiului și ale păcii, precum și asupra diversității suferinței umane individuale, notează site-ul Forumului Cultural Au















