DOCUMENTAR: 105 ani de la naşterea lui Gabriel Ţepelea, istoric literar, scriitor şi om politic (6 februarie)
Gabriel Ţepelea - istoric literar, scriitor şi om politic - s-a născut la 6 februarie 1916, în comuna Borod, judeţul Bihor.
Şi-a făcut studiile liceale la Oradea, după care a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie, Secţia Filologie romanică, la Cluj, absolvind în 1937, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003). Şi-a continuat specializarea în limbă franceză şi filologie romanică în Franţa (1938), iar în 1947 a devenit doctor ''magna cum laude'' în filologie al Universităţii din Bucureşti, potrivit lucrării "Protagonişti ai vieţii publice", editată de Agenţia Naţională de Presă ROMPRES (Bucureşti, 1995).
Între 1947-1949, a fost asistent universitar la Cluj şi profesor secundar la Bucureşti. După anii de detenţie politică a lucrat, o perioadă, ca muncitor necalificat (1955-1957), apoi a fost bibliotecar şcolar şi profesor secundar (1957-1960), după care a fost din nou scos din învăţământ. Reintegrat în învăţământ în 1962, a fost lector, apoi conferenţiar la Facultatea de Filologie din Timişoara, apoi, din 1964, la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Piteşti, unde a promovat ulterior până la gradul de profesor universitar şi unde a fost şi decan (1971-1974). Tot de aici s-a şi pensionat, în anul 1981, după cum indică lucrarea "Protagonişti ai vieţii publice" (Bucureşti, 1995). A fost şi profesor universitar consultant al Universităţii din Bucureşti, iar între 1965-1969 a fost preşedinte al Filialei Bucureşti a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice. În calitate de cadru didactic a realizat patru cursuri universitare publicate în limba română şi trei cursuri în limba franceză.

Istoricul literar, scriitorul şi omul politic Gabriel Ţepelea, membru de onoare al Academiei Române. (Bucureşti, 27 ian. 2000)
Foto: (c) SIMION MECHNO/Arhiva istorică AGERPRES
În perioada interbelică, Gabriel Ţepelea a desfăşurat şi o intensă activitate politică, în calitate de membru al Partidului Naţional Ţărănesc (din 1933), motiv pentru care în perioada de început a dictaturii comuniste a fost arestat, anchetat şi condamnat la şase ani de închisoare şi confiscarea averii, fiind deţinut la Jilava, Aiud, Oradea şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
După 1989, profesorul Gabriel Ţepelea a devenit unul dintre liderii Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (PNŢCD), fiind vicepreşedinte, apoi prim-vicepreşedinte al partidului. A fost deputat de Bihor, din partea PNŢCD, în trei legislaturi (1990-1992, 1992-1996, 1996-2000), preşedinte al Comisiei de Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă a Camerei Deputaţilor (1992-1996 şi 1996-2000) şi vicepreşedinte al Uniunii Europene Creştin Democrate (1997 - 1999). În anul 2000 s-a retras din viaţa politică.
A fost, de asemenea, veteran al celui de-al Doilea Război Mondial, la care a participat pe ambele fronturi.
.jpg)
Ion Diaconescu (stg) şi Gabriel Ţepelea (dr), la conferinţa Societatea Civilă, organizată de PNŢCD. (Bucureşti, 10 nov. 1993)
Foto: (c) ROBERT GHEMENT/Arhiva istorică AGERPRES
Încă din tinereţe a desfăşurat o bogată activitate publicistică, începând să publice, de la sfârşitul anilor '30, sub nume propriu sau sub diverse pseudonime, în presa vremii (''Ardealul'', ''Argeş'', ''Familia'', ''Limba Română'', ''Luceafărul'', ''Orizont'', ''România Literară'', "Universul", "Tribuna Transilvaniei" ş.a.).
Scriitor, eseist, memorialist, Gabriel Ţepelea este autorul a numeroase volume, dintre care amintim: ''Instantanee'' (1937), ''Plugari condeieri din Banat'' (1943), ''Drum spre ţară'' (1943), ''Nuvele'' (1944), ''Ţara Bihariei'' (1945), "Problema omului în societatea românească" (1947), "Argeşul în lumina toponimiei" (1969), "Opţiuni şi retrospective" (1989), "Anii nimănui" (1992), "Iuliu Maniu în faţa istoriei" (1993), ''Amintiri şi evocări'' (1994), "Ion Mihalache în faţa istoriei" (1994), "Corneliu Coposu în faţa istoriei" (1996), ''Cântece de galeră'' (1995), ''Însemnări de taină'' (1997), ''Călătorii interioare. Memorii'' (1999), "Libertate sub semnul răspunderii" (coordonator şi autor, 2000), "Pe acelaşi drum" (coordonator şi autor, 2000) ş.a.
În 2006, Gabriel Ţepelea şi-a lansat, la Bucureşti, cartea ''Credinţă şi speranţă'' (Editura Casa Radio), reunind ''Pagini de publicistică radiofonică în perioada 1943-2004''. ''O carte a unui om de cultură, îndrăgostit de cultură, care a trăit şi a biruit prin cultură'', spunea, la evenimentul de lansare a cărţii, criticul şi istoricul literar Valeriu Râpeanu.

Gabriel Ţepelea (stg.) şi Radu Câmpeanu (dr.), la Simpozionul "8 Noiembrie 2005 - 60 de ani de la masacrul studenţesc". (Bucureşti, 13 nov. 2005)
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/Arhiva istorică AGERPRES
A adus importante contribuţii la studierea istoriei limbii şi literaturii române, în lucrări precum ''Studii de istorie şi limbă literară'' (1970), ''Corelaţia limbă-literatură'' (1971), ''Momente din evoluţia limbii române literare'' (1973, în colaborare), "Pentru o nouă istorie a literaturii şi culturii române vechi" (1994), aplecându-se, totodată, asupra creaţiilor semnate de Perpessicius, Al. Piru, G. Călinescu, Şerban Cioculescu ş.a.
A fost membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Ardeal, al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic, al Uniunii Scriitorilor (din 1999). Ca o recunoaştere a valorii operelor sale, la 12 noiembrie 1993 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al universităţilor din Piteşti, Oradea şi Arad, indică dicţionarul "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003). A fost distins cu Ordinul Naţional ''Serviciul Credincios'' în grad de Cavaler, iar în 2001 a devenit ofiţer al Legiunii de Onoare a Franţei.
Academia Română l-a sărbătorit, la 6 februarie 2006, pe profesorul Gabriel Ţepelea, la împlinirea vârstei de 90 de ani, în cadrul unei şedinţe aniversare, desfăşurată în amfiteatrul ''Ion Heliade Rădulescu'' al Bibliotecii Academiei Române. L-au omagiat, cu acest prilej, între alţii, academicienii Eugen Simion, Marius Sala şi Gheorghe Mihăilă.
Gabriel Ţepelea a încetat din viaţă la 12 aprilie 2012. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Sărbătorirea profesorului Gabriel Ţepelea, membru corespondent al Academiei Române, cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani.(Bucureşti, 6 febr. 2006)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Bud Spencer
Actorul Bud Spencer este faimos atât pentru rolul inspectorului Rizzo, supranumit Piedone, cât și pentru filmele de acțiune, western spaghetti și comedie în care a jucat alături de Terence Hill. Bud Spencer, pe numele real Carlo Pedersoli, s-a născut la 31 octombrie 1929, în Napoli, Italia, potrivit
27 iunie - Ziua întreprinderilor micro, mici și mijlocii (ONU)
La 27 iunie 2026, Organizația Națiunilor Unite celebrează a zecea ediție a Zilei internaționale a întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Instituită în 2017, conform Rezoluției 71/279 adoptată de Adunarea Generală a ONU la 6 aprilie, această zi recunoaște rolul fundamental al IMM-urilor în crearea de locuri de muncă, stimularea inovației și promovarea dez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 27 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. Samson, primitorul de străini; Sf. Mironosiță Ioana Greco-catolice Sf. cuv. Samson, primitorul de străini Romano-catolice Sf. Ciril din Alexandria, ep. înv. Sfântul Cuvios Samson, primitorul de străini, este pomeni
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 iunie
Este a 178-a zi a anului 2026. Au mai rămas 187 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 19 h 26 m și apune la 03 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 22-26 iunie 2026
Respingerea de către parlament a Guvernului Adrian Veștea, consultările președinte-partide în vederea desemnării unui nou premier, anunțul președintelui Nicușor Dan că se conturează formarea unui guvern minoritar, decizia PSD de a-l susține pe Sorin Grindeanu ca propunere de premier, decizia PNL, USR și UDMR de a-l susține pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier,
Săptămâna europeană 22-26 iunie 2026
Adoptarea de către Consiliul UE a două regulamente ce finalizează procesul de adoptare a acordului comercial SUA-UE, Summitul UE-Republica Moldova din 22 iunie, anunțul Comisiei Europene privind deblocarea primei tranșe de 3,2 miliarde de euro din împrumutul de 90 de mld. de euro pentru Ucraina, discuțiile despre Brexit și 'Rejoin' în Regatul Unit, precum
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul și actorul Chris Isaak
Chris Isaak, actor și muzician american, faimos pentru vocea sa melancolică, este unul dintre adepții stilurilor rock și country, care au fost combinate pentru prima oară în timpul anilor '50, fiind adesea comparat cu legende precum Elvis Presley sau Roy Orbison. De-a lungul carierei sale de peste trei decenii, artistul a vândut discuri de platină și a fost n
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* O nouă ediție a Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel are loc, la Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti', în perioada 25-28 iunie, conform https://muzeul-satului.ro/. Importanța sărbătorii, cunoscută și sub numele 'Sânpetru de vară' sau 'Moșii de Sâ
26 iunie - Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii (ONU)
Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii este marcată la 26 iunie, în fiecare an, semnificând reînnoirea angajamentelor, în vederea eradicării totale a acestei forme de pedeapsă inumană, prin denunțarea acțiunilor de tortură și pedepsirea făptașilor, inclusiv prin măsuri împotriva comerțului cu bunuri utilizate pentru pedeapsa
26 iunie - Ziua Drapelului Național
Ziua Drapelului Național, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, potrivit https://www.cdep.ro/. Drapelul, stema, sigiliul, imnul 'Deșteaptă-te române' și Ziua Națională 1 Decembrie sunt simbolurile noastre naționale, conform Art. 12 din Const
26 iunie - Ziua internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (ONU)
La 26 iunie este marcată anual Ziua internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (International Day Against Drug Abuse and Illicit Trafficking), menită să consolideze acțiunea și cooperarea pentru realizarea unei lumi fără abuz de droguri, indică site-ul Oficiului Națiunilor Unite Pentru Droguri și Criminalitate (UNODC),
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 iunie
Ortodoxe Sf. Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ier. Ioan, episcopul Goției Greco-catolice Sf. cuv. David din Tesalonic Romano-catolice Ss. Ioan și Paul, m.; Josemaria Escriva, pr. Sfântul Cuvios David este pomenit în calendarul creștin ortodox
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 iunie
Este a 177-a zi a anului 2026. Au mai rămas 188 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 18 h 24 m și apune la 02 h 28 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A doua reuniune a Summitului Flancului Estic / Formatul Helsinki (Gdansk, 25 iunie)
A doua reuniune a Summitul Flancului Estic / Formatul Helsinki are loc la Gdansk, Polonia, în 25 iunie 2026. Agenda reuniunii se va concentra pe coordonarea între statele membre UE din imediata vecinătate a Federației Ruse, în vederea implementării Planului Readiness 2030 și a tuturor celorlalte instrumente europene destinate sporirii capacității de apărare
PERSONALITATEA ZILEI: Poeta austriacă Ingeborg Bachmann
Ingeborg Bachmann este considerată una dintre cele mai importante poete și prozatoare de limbă germană ale secolului XX. În opera sa, ea se concentrează cu predilecție asupra rolului femeilor într-o societate patriarhală, asupra consecințelor războiului și ale păcii, precum și asupra diversității suferinței umane individuale, notează site-ul Forumului Cultural Au










