La 11 ianuarie 2021 se împlineşte un an de la declararea primului deces provocat de noul coronavirus în China.

Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la 11 ianuarie 2020 a fost raportat primul deces, la acea dată fiind 41 de cazuri confirmate în această ţară. Agenţia naţională de presă din China, Xinhua, a citat comisia de sănătate din metropola centrală Wuhan, unde a apărut pentru prima dată boala, în relatarea privind decesul unui pacient de 61 de ani, survenit la 9 ianuarie 2020 şi raportat la 11 ianuarie. La acea dată, comisia afirma că nu există nicio dovadă că virusul se poate răspândi de la om la om, potrivit site-ului www.nytimes.com.

Data de 11 ianuarie a devenit şi data de referinţă în graficele publicate de OMS.

Anterior, la 31 decembrie 2019, China alertase OMS cu privire la existenţa unui focar de pneumonie în Wuhan, provincia Hubei, potrivit datelor prezentate de organizaţie, pe site-ul său oficial, www.who.int. La 1 ianuarie 2020, OMS a instituit o Echipă de susţinere a managementului de incidente (Incident Management Support Team) pe cele trei niveluri ale organizaţiei: sediul central, sedii regionale şi nivel naţional, plasând organizaţia într-o poziţie de urgenţă pentru a putea face faţă unei epidemii.

Triaj la accesul în Spitalul Central Militar, după apariţia infecţiei cu noul coronavirus, Bucureşti, 19 martie 2020.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

IANUARIE 2020

La 4 ianuarie 2020, OMS a raportat pe social media existenţa unui focar de pneumonie, fără decese, în Wuhan, iar în ziua următoare, respectiv la 5 ianuarie, a publicat primele înştiinţări despre epidemia declanşată de noua boală.

La 12 ianuarie, China a publicat secvenţierea genetică a COVID-19 (Corona-Virus-Disease-19) - boala infecţioasă provocată de coronavirusul cel mai recent descoperit - SARS-CoV-2. Acest nou virus şi această boală nu au fost cunoscute înainte de apariţia focarului în Wuhan. Publicarea datelor privind secvenţierea genetică reprezenta un pas important pentru dezvoltarea specifică a testelor de diagnosticare în alte ţări.

La 13 ianuarie, s-a confirmat primul caz de COVID-19 în afara Chinei, în Thailanda, iar în ziua următoare, respectiv la 14 ianuarie, epidemiologul american dr. Maria Van Kerkhove a evidenţiat că ar putea exista o transmitere limitată de la om la om a coronavirusului, în principal între membrii familiei, şi că există riscul unei epidemii la scară largă. La 22 ianuarie, misiunea OMS în China a publicat o declaraţie care evidenţia dovezi de transmitere de la om la om în Wuhan.

Testare pentru depistarea noului coronavirus, Bucureşti, 5 aprilie 2020.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Cu două zile mai devreme, respectiv la 20 ianuarie, Coreea de Sud confirmase un prim caz de virus misterios din aceeaşi familie ca SARS (Sindrom respirator acut sever), la o femeie din China, în vârstă de 35 de ani, care a sosit cu avionul din oraşul Wuhan, iar la 21 ianuarie, Centrele de control şi prevenţie a maladiilor (CDC) din SUA au anunţat că un bărbat de 30 de ani a fost spitalizat la Everett, în apropiere de Seattle, fiind diagnosticat cu noul coronavirus chinezesc, confirmându-se astfel primul caz înregistrat în SUA, după ce virusul atinsese deja China, Japonia, Coreea de Sud, Thailanda şi Taiwan, potrivit AFP.

La 24 ianuarie, au fost raportate primele trei cazuri din Europa, detectate în Franţa, conform datelor publicate de pe site-ul www.eurosurveillance.org/, iar la 15 februarie, a fost raportat primul deces din Europa, tot în Franţa, fiind vorba de un turist chinez în vârstă de 80 de ani din provincia chineză Hubei, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul francez al Sănătăţii.

La 30 ianuarie, OMS a declarat urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional (Public Health Emergency of International Concern - PHEIC), fiind a şasea oară când a luat această decizie de la intrarea în vigoare a Reglementărilor Internaţionale de Sănătate, în 2005.

Container pentru triaj în faţa Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti, după apariţia infecţiei cu noul coronavirus, 10 aprilie 2020.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

La 31 ianuarie, premierul italian Giuseppe Conte anunţa primele două cazuri de coronavirus în Italia, la doi turişti chinezi care ajunseseră în ţară cu câteva zile în urmă, iar la 21 februarie, oficialii italieni anunţau o agravare a epidemiei de coronavirus în nordul Italiei, primul deces în această ţară survenind în aceeaşi zi, la un italian în vârstă de 78 de ani, potrivit agenţiilor de presă AFP şi Reuters.

FEBRUARIE 2020

Potrivit unei relatări AFP din 26 februarie, după Italia, noul coronavirus s-a propagat în restul Europei, mai multe ţări europene, printre care Austria, Elveţia, Croaţia sau Grecia, confirmând primele cazuri de infectare.

Tot la 26 februarie, România a raportat primul caz de infectare, la un bărbat de 20 de ani, din judeţul Gorj, care intrase în contact cu un italian diagnosticat cu această boală şi care vizitase România în perioada 18-22 februarie.

MARTIE 2020

La 11 martie, pe fondul îngrijorărilor privind nivelurile alarmante de răspândire şi severitate ale bolii, precum şi cu privire la nivelurile de inacţiune, OMS a evaluat că epidemia de COVID-19 este o ''pandemie''.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 16 martie 2020, decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, pe o durată de 30 de zile (16 martie-14 aprilie). Primul deces al unui pacient infectat cu noul coronavirus pe teritoriul României s-a înregistrat pe data de 22 martie, fiind vorba de o persoană în vârstă de 67 de ani, care avea afecţiuni preexistente foarte grave.

Angajaţi ai Primăriei Sectorului 1 şi voluntari sunt testaţi înainte de a oferi, pe perioada stării de urgenţă, pachete gratuite cu alimente persoanelor vârstnice şi celor care au venituri mici sau probleme cu deplasarea, Bucureşti, 3 aprilie, 2020.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

APRILIE-MAI 2020

Potrivit unui comunicat de presă al Pfizer, transmis la 14 aprilie, Pfizer şi BioNTech anunţau un acord de colaborare globală pentru dezvoltarea unui potenţial vaccin împotriva COVID-19.

La 14 aprilie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României cu 30 de zile (15 aprilie-14 mai), iar la 18 mai 2020, în România a fost instituită starea de alertă, prelungită consecutiv cu câte 30 de zile începând cu 17 iunie, 17 iulie, 16 august, 15 septembrie, 15 octombrie, 14 noiembrie şi, respectiv, 14 decembrie.

Laboratorul farmaceutic britanic AstraZeneca a anunţat, la 30 aprilie, un parteneriat cu Universitatea Oxford, ce prevede că va fabrica şi va distribui în lume vaccinul contra noului coronavirus la care lucrează cercetătorii universităţii, a transmis la acea dată AFP.

IUNIE 2020

La 8 iunie, Banca Mondială a estimat că economia mondială se va contracta cu 5,2% în 2020, subliniind că pandemia de COVID-19 a avut un impact "rapid şi masiv" în pofida măsurilor de asistenţă financiară fără precedent, relatau la acea dată AFP şi Reuters. Este vorba de "cea mai profundă" recesiune de la al Doilea Război Mondial, iar numărul de ţări care vor ajunge în recesiune în acest an face să se contureze cea mai gravă criză din ultimii 150 de ani, preciza instituţia.

IULIE 2020

La 2 iulie, OMS a precizat că un număr de 17 potenţiale vaccinuri împotriva noului coronavirus se aflau la acea dată în etapa testelor clinice pe oameni, relata dpa.

AUGUST 2020

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat, la 11 august, că Rusia a reuşit să devină prima ţară din lume care înregistrează un vaccin împotriva noului coronavirus, afirmând că una dintre fiicele sale şi l-a injectat, relatau Reuters, EFE, AFP şi dpa. Noul vaccin din Rusia a fost denumit "Sputnik V".

Comisia Europeană a anunţat, la 27 august, semnarea, în numele statelor membre ale UE, a unui contract cu compania farmaceutică britanico-suedeză AstraZeneca pentru achiziţia a 300 de milioane de doze din vaccinul împotriva COVID-19, aflat în acel moment în fază experimentală, relatau la acea dată Reuters şi EFE. Acesta este primul contract semnat de UE pentru cumpărarea unui potenţial vaccin împotriva noului coronavirus.

Aeronava C-27J Spartan a Forţelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, transportă din Baza 90 transport aerian, în regim de urgenţă, pe ruta Otopeni - Bacău - Iaşi, pacienţi bolnavi de COVID 19 care care nu mai au locuri în Bucureşti. (Bucureşti, 19 nov. 2020)

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

SEPTEMBRIE- OCTOMBRIE 2020

La 18 septembrie, cazurile de COVID-19 confirmate de OMS au ajuns în întreaga lume la 29,9 milioane, în timp ce Europa a trecut de pragul de 5 milioane de cazuri, relata la acea dată EFE. Numărul deceselor în întreaga lume se ridica la 942.735, potrivit OMS. Potrivit unui bilanţ realizat la 16 octombrie de AFP pe baza unor surse oficiale, peste 1,1 milioane de decese au fost înregistrate de la începutul pandemiei pe plan mondial.

NOIEMBRIE 2020

Un nou bilanţ realizat de AFP pe baza datelor furnizate de autorităţile sanitare, la 6 noiembrie, arăta că peste 12 milioane de cazuri de COVID-19, dintre care aproape 300.000 de decese, erau înregistrate oficial în Europa. Cele 52 de ţări din regiune constituiau, la acea dată, zona cea mai afectată din lume în ceea ce priveşte numărul de cazuri, înaintea Americii Latine şi Caraibelor (11,5 milioane de cazuri) şi a Asiei (10,9 milioane).

La 9 noiembrie, Comisia Europeană a anunţat că Uniunea Europeană va finaliza "în curând" contractul cu companiile americană Pfizer şi germană BioNTech, în urma unui acord provizoriu încheiat în septembrie, pentru a achiziţiona până la 300 milioane de doze din vaccinul pe care îl dezvoltă cele două laboratoare, transmitea AFP.

Un cadru medical prezintă fiola cu vaccin împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase ”Matei Balş”, Bucureşti, 27 decembrie 2020.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

La 18 noiembrie, compania americană Pfizer Inc. a anunţat că rezultatele finale ale testelor clinice de fază a treia pentru vaccinul său împotriva COVID-19, dezvoltat împreună cu compania germană BioNTech, relevă o eficacitate de 95%, iar în zilele următoare va înainta autorităţilor americane de reglementare în sectorul sanitar o cerere pentru autorizarea acestui vaccin în regim de urgenţă, relatau la acea dată agenţiile Reuters şi EFE.

DECEMBRIE 2020

La 2 decembrie, Marea Britanie a devenit prima ţară din lume care a aprobat spre utilizare vaccinul dezvoltat împotriva maladiei COVID-19 de compania americană Pfizer, în colaborare cu partenerul său german BioNTech, informa Reuters.

O angajată a Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta", declarat spital suport COVID-19, în cadrul laboratorului destinat testelor specifice, Bucureşti, 4 decembrie 2020.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

La 3 decembrie, preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat că strategia de vaccinare împotriva noului coronavirus a fost aprobată în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

La 8 decembrie, a debutat în Marea Britanie campania de administrare a vaccinului împotriva COVID-19 dezvoltat de Pfizer şi BioNTech, Marea Britanie devenind astfel prima ţară occidentală care începe o campanie proprie de vaccinare. Margaret Keenan, în vârstă de 90 de ani, din Marea Britanie, a devenit prima persoană din lume căreia i s-a administrat vaccinul Pfizer împotriva COVID-19 în afara studiilor clinice, după autorizarea rapidă a acestuia, informa la 8 decembrie Reuters.

AZD1222, dezvoltat de compania farmaceutică AstraZeneca şi Universitatea Oxford împotriva maladiei COVID-19, a devenit, la 8 decembrie 2020, primul vaccin din lume ale cărui rezultate de eficienţă au fost validate de o revistă ştiinţifică, The Lancet, informau la acea dată AFP, DPA şi Reuters. Publicarea acestor rezultate, care au fost analizate de cercetători independenţi, confirmă faptul că vaccinul menţionat are o eficienţă medie de 70%, în conformitate cu anunţul făcut de compania AstraZeneca pe 23 noiembrie.

Administraţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) a aprobat, la 11 decembrie, administrarea vaccinului dezvoltat de companiile Pfizer şi BioNTech, iar la 14 decembrie 2020, o asistentă medicală din New York a devenit prima persoană care a fost vaccinată împotriva COVID-19 în Statele Unite ale Americii, ţara cu cele mai multe decese asociate coronavirusului din lume, relata AFP.

La 17 decembrie, Europa devenea prima regiune din lume care a înregistrat mai mult de jumătate de milion de decese provocate de COVID-19, potrivit unui bilanţ difuzat de AFP pe baza bilanţurilor furnizate de autorităţile sanitare. Cele 52 de ţări şi teritorii ale regiunii europene (până spre Azerbaidjan şi Rusia) au înregistrat în total cel puţin 500.069 de decese (la 23.059.233 de contaminări declarate), fiind urmate de America Latină şi de Caraibe (477.404 decese şi 14.229.617 cazuri), Statele Unite / Canada (321.287, 17.463.834), Asia (208.149, 13.258.651), Orientul Mijlociu (85.895, 3.713.430) şi Africa. Începând din octombrie, Europa a redevenit epicentrul pandemiei, alături de SUA, după ce mai fusese deja în perioada martie-aprilie 2020.

Fiolă cu vaccin împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2, Bucureşti, 27 decembrie 2020.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a recomandat, la 21 decembrie, autorizarea condiţionată pe teritoriul Uniunii Europene a vaccinului dezvoltat împotriva maladiei COVID-19 de compania americană Pfizer şi partenerul ei german BioNTech, informa Reuters la acea dată. Acesta este primul vaccin anti-COVID-19 aprobat de EMA, autoritatea cu rol de reglementare pe piaţa medicamentelor din Europa.

La 24 decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la Palatul Cotroceni, că în România şi în Uniunea Europeană campania de vaccinare anti-COVID-19 începe la 27 decembrie 2020.

Rusia a aprobat, la 26 decembrie, vaccinul său "Sputnik V" împotriva COVID-19 pentru persoanele cu vârste peste 60 de ani, conform Ministerului Sănătăţii, citat de agenţiile de presă ruse.

Cadre medicale sunt vaccinate împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase ”Matei Balş”, Bucureşti, 27 decembrie 2020.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Vaccinarea împotriva noului coronavirus a demarat oficial la 27 decembrie 2020 în toate ţările Uniunii Europene, primele persoane care au primit doze de vaccin fiind din rândul pensionarilor şi al medicilor, au transmis la acea dată agenţiile internaţionale de presă.

Marea Britanie a devenit, la 30 decembrie, prima ţară din lume care a aprobat vaccinul anti-coronavirus dezvoltat de Universitatea Oxford şi AstraZeneca, în contextul în care se confruntă cu o nouă tulpină, extrem de contagioasă, de COVID-19, a transmis Reuters la acea dată.

Un pacient este îngrijit în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, declarat spital suport COVID-19, Bucureşti, 4 decembrie 2020.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

IANUARIE 2021

La 1 ianuarie 2021, numărul contagierilor cu virusul SARS-CoV-2 a depăşit 83,4 de milioane în întreaga lume, potrivit unui bilanţ realizat de universitatea americană Johns Hopkins (JHU), relata EFE. Potrivit datelor publicate la 1 ianuarie 2021 pe site-ul universităţii americane, cifra globală a cazurilor de coronavirus a ajuns la 83.474.757, iar cea a deceselor provocate de coronavirus, la 1.818.759.

La 6 ianuarie 2021, Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) recomandă autorizarea condiţionată a vaccinului dezvoltat împotriva maladiei COVID-19 de compania americană Moderna, informa dpa. Acesta este cel de-al doilea vaccin pe care EMA l-a recomandat spre aprobare în cadrul Uniunii Europene. La aceeaşi dată, Comisia Europeană a autorizat vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de compania americană Moderna, a anunţat preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, au relatat AFP, dpa şi Reuters.AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ruxandra Bratu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Imagine concept - mostra unei probe de testare pentru identificarea noului coronavirus, Bucureşti, 18 martie 2020.