logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

DOCUMENTAR: Crăciunul pe stil vechi (7 ianuarie) - tradiţie şi obiceiuri

Image Imagine din galeria Agerpres

Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul în data de 7 ianuarie, deoarece calendarul iulian (sau pe stil vechi) este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924, conform site-ului www.crestinortodox.ro. De asemenea, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.

Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în ţara noastră în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi. Astfel, pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.

Diferenţa dintre calendarul iulian şi cel gregorian

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului într-un an: cel al egiptenilor - care era mai corect, dar nici el perfect - de 365 zile, şi cel al romanilor - care era de 355 zile. Totuşi, rămânea anual o diferenţă de zece zile între aceste două sisteme, dar şi între fiecare dintre ele şi calendarul solar.

Din dorinţa de a pune în acord aceste calendare cu cel ceresc, împăratul roman Iuliu Cezar a adoptat, în anul 46 î.Hr., sistemul de calcul egiptean, numit "calendarul iulian". De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Sfintelor Paşti ziua de 21 martie - echinocţiul de primăvară, precizează site-ul www.crestinortodox.ro.

Specialiştii astronomi au constatat că, şi după aceea, din 123 în 123 de ani, echinocţiul de primăvară retrogradează cu o zi. La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit "gregorian" sau "stilul nou".

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, cele mai multe Biserici Ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian. Cu toate acestea, data Sfintelor Paşti se calculează tot pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu, de aici provenind neconcordanţa cu data Paştelui din Biserica Catolică.

Biserica noastră, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, a adoptat calendarul gregorian după Consfătuirea de la Constantinopol din 1923, care a hotărât suprimarea diferenţei de 13 zile. Calendarul iulian îndreptat la Consfătuirea de la Constantinopol avea să devină mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecţi, adăugând o zi în plus, din patru în patru ani, lunii februarie, care va avea 29 de zile în loc de 28.

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat - Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc "pe stil vechi", pentru că prăznuiesc Sfintele Paşti şi toate sărbătorile după vechiul calendar (adică după "stilul vechi"), explică site-ul www.crestinortodox.ro.

Tradiţii şi obiceiuri de Ajun şi de Crăciunul pe stil vechi

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de stil vechi pun bunătăţi de post specifice sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunţă noaptea Naşterii Domnului, potrivit site-ului https://folclor-romanesc.ro/.

 

 

Un copil se închină la icoana Maicii Domnului după oficierea Sfintei Liturghii la Catedrala din Belgrad, cu ocazia Crăciunului pe stil vechi, 2013.

 

Foto: (c) SRDAN ILIC/TANJUG

 


În ziua de Crăciun, creştinii ortodocşi pe stil vechi merg la biserică, la Liturghie, iar la prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi "haladet" (o piftie specială, mâncată cu hrean), "lapşa" (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sarmale, peşte (preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe). Pentru desert se pregătesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză ("vareniki") şi alte specialităţi ruseşti. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă un colind bisericesc - "Hristos Rajdaetsea", scrie site-ul amintit.

Ucrainenii din Maramureş, în Ajunul Crăciunului, mănâncă "de post", dar pun pe masă, conform tradiţiei, nouă feluri de mâncare. Cea mai importantă dintre ele este "hrebleanca" - o mâncare din ciuperci cu zeamă de varză. De asemenea, ei mănâncă grâu fiert şi peşte.

Copiii merg la colindat în seara de Ajun, iar la miezul nopţii, credincioşii merg la biserică, la slujba numită "snocne". Dimineaţa, în ziua de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vin cu Viflaimul.

În comunităţile de sârbi, până la miezul nopţii de Crăciun se mănâncă doar mâncăruri de post, iar la miezul nopţii se aprinde o creangă de stejar - "banjak". Tradiţia spune că arzând, această creangă va aduce în viaţa lor bunăstare, fericire şi noroc. La masa de Crăciun se mănâncă preparate tradiţionale, iar sub faţa de masă se pun bani şi fân, acestea urmând să fie scoase abia la Bobotează (19 ianuarie), fânul fiind dat atunci animalelor din gospodărie, mai scrie site-ul https://folclor-romanesc.ro/.

 

 

Crăciunul pe stil vechi sărbătorit de etnicii ucraineni din Maramureşul istoric, 2005.

 

Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO

 


Crăciunul este sărbătorit şi de basarabeni tot în 7 ianuarie, acolo existând obiceiul ca în Ajun femeile să pregătească, din aluat de pâine, "Crăciunelul" - un colac mic în forma cifrei opt, dar şi "Ajunelul", care vesteşte ajunul Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sf. Gheorghe, când se scot şi se dau la animale ca să la păzească de rele. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

* Explicaţie foto din deschidere: Sărbătorirea Crăciunului pe stil vechi de către sârbii din Timişoara; aprinderea unei crengi de stejar în faţa Bisericii Sârbeşti, 2009.

Afisari: 25

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 31-03-2025 09:08

CITATUL ZILEI

'Lirismul trebuie să fie în general rațional, dar în amănunte o leacă abătut de la rațiune.' - J. W. Goethe ('Dicționar de maxime comentat', ediția a II-a, Editura Științifică, 1971) 

Documentare 31-03-2025 07:00

Sesiune plenară a Parlamentului European (31 martie - 3 aprilie)

Parlamentul European (PE) se reunește în sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 31 martie - 3 aprilie 2025. Vor avea loc discuții și vot pe teme precum evaluarea rezultatelor summitului UE din 20 martie, politicile externe, de apărare și de securitate ale UE în 2025, pregătirea UE pentru situații de criză, strategia Uniunii privind romii și combaterea d

Documentare 31-03-2025 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 31 martie

Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Ipatie, episcopul Gangrei; Sf. Mc. Veniamin diaconul Greco-catolice Sf. ep. m. Ipatie al Gangrei Romano-catolice Sf. Beniamin, diacon m. Sfântul Sfințit Mucenic Ipatie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 31 martie. Sfântu

Documentare 31-03-2025 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 31 martie

Este a 90-a zi a anului 2025. Au mai rămas 275 de zile până la sfârșitul anului bisect. Soarele răsare la 06 h 59 m și apune la 19 h 42 m. Luna răsare la 07 h 43 m și apune la 22 h 45 m. Berbec 21 martie - 20 aprilie. Al doilea decan (31 martie - 9 aprilie). AGERPRES/(Documentare - Daniela

Documentare 30-03-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul Eric Clapton

Muzicianul și chitaristul Eric Clapton s-a născut la 30 martie 1945, la Ripley, în Marea Britanie. A început studiile la 'Kingston College of Art', dar nu le-a finalizat. Pasionat de muzică și de chitară, a început să cânte alături de numeroase trupe britanice, printre care Roosters și Yardbirds, la cea de-a doua cântând cu Jimmy P

Documentare 30-03-2025 08:00

30 martie - Ziua internațională zero deșeuri (ONU)

La 30 martie 2025 este marcată Ziua internațională zero deșeuri, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, pentru reducerea practicilor de consum și de producție nesustenabile la nivel mondial, potrivit https://www.un.org. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat, la 14 decembrie 2022, cu prilejul lucr

Documentare 30-03-2025 04:00

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 30 martie

Ortodoxe Sf. Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Euvula, mama Sf. Pantelimon Duminica a 4-a din Post Greco-catolice Duminica 4 din Post. Sf. cuv. Ioan Scărarul Romano-catolice Duminica a 4-a din Postul Mare Ss. Ioan Climac (Scărarul), abate; Leonard Murialdo, pr.

Documentare 30-03-2025 04:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 martie

Este a 89-a zi a anului 2025. Au mai rămas 276 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 00 m și apune la 19 h 41 m. Luna răsare la 07 h 18 m și apune la 21 h 20 m. Trecerea la ora de vară - ora 03 devine ora 04. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)

Documentare 30-03-2025 04:00

CITATUL ZILEI

'Singurul mod de a-ți păstra sănătatea este să mănânci ceea ce nu vrei, să bei ceea ce nu-ți place și să faci ceea ce n-ai face.' - Mark Twain (sursa: https://www.viatasiopera.ro/)

Documentare 29-03-2025 08:30

FENOMENE ASTRONOMICE: Eclipsă parțială de Soare vizibilă de pe teritoriul României (29 martie)

La 29 martie 2025, Luna va acoperi o parte din discul solar în emisfera nordică, în cadrul unei eclipse parțiale de Soare de aproximativ patru ore, informează AFP. Fenomenul celest va începe la ora 08:50 GMT și se va încheia în jurul orei 12:43 GMT. 'Primii continentali care vor vedea eclipsa parțială vor fi locuitorii din Mau

Documentare 29-03-2025 08:00

DOCUMENTAR: Trecerea la ora oficială de vară

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29 spre 30 martie, ultima duminică a acestei luni calendaristice, ora 03.00 devine ora 04.00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (27), potrivit www.timeanddate.com.

Documentare 29-03-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Sfiiciunea a murit când s-au născut hainele.' - Mark Twain, 'Urmând ecuatorul' (MAXIME ȘI CUGETÃRI din folclorul și literatura AMERICANÃ, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1974). 

Documentare 29-03-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 29 martie

Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Marcu, episcopul Aretuselor, și Chiril diaconul; Sf. Mc. Iona și Varahisie; Sf. Ier. Diadoh, episcopul Foticeei Greco-catolice Sf. m. Marcu al Aretusei; diac. Ciril și cei împreună cu el Romano-catolice Sf. Eustasie, ep.

Documentare 29-03-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 martie

Este a 88-a zi a anului 2025. Au mai rămas 277 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 02 m și apune la 18 h 39 m. Luna răsare la 05 h 56 m și apune la 18 h 56 m. Eclipsă de Parțială de Soare - vizibilă în România 10 h 50 m - 14 h 43 m. Vizibilă în nord-vestul Africii, Europa și

Documentare 28-03-2025 18:37

Săptămâna europeană 24-28 martie 2025

Comisia Europeană a anunțat în noua sa strategie de pregătire pentru crize și amenințări că Uniunea Europeană se pregătește pentru riscuri, precum dezastre naturale, atacuri cibernetice și crize geopolitice, inclusiv posibilitatea unei agresiuni armate împotriva țărilor membre. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la un summit la Paris,