Evoluţia COVID-19 în România şi în lume până la 4 ianuarie 2021
În intervalul 28 decembrie 2020 - 4 ianuarie 2021, în România s-au înregistrat 25.130 de cazuri noi de infecţie cu coronavirus, în uşoară creştere faţă de săptămâna anterioară (24.646). Cele mai multe cazuri în 24 de ore de la debutul pandemiei în România s-au înregistrat, la 18 noiembrie 2020, respectiv 10.269. Recordul de decese în 24 de ore a fost înregistrat la data de 8 decembrie 2020, când au fost semnalate 213 de persoane decedate. La nivel mondial, se observă o creştere a numărului de decese şi de cazuri în raport cu săptămâna anterioară.
Evoluţia COVID-19 în România până la 4 ianuarie 2021
Până la data de 4 ianuarie 2020, în România au fost confirmate 643.559 cazuri de COVID-19, cu 3.130 infectări mai mult decât în ziua precedentă. Au fost declaraţi vindecaţi 577.198 de pacienţi, conform raportării Grupului de Comunicare Strategică (GCS) din 4 ianuarie 2021, ora 13.00.
În ultimele 24 de ore, 78 de persoane infectate cu noul coronavirus au murit, numărul total al deceselor în România ajungând la 16.057.
În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 era de 9.148. Dintre acestea, 1.100 erau internate la ATI.
Până la 4 ianuarie, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.837.361 teste privind infecţia cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, 9.550 au fost efectuate în ultimele 24 de ore - 6.320 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 3.230 la cerere.
Evoluţia COVID-19 în România în intervalul 28 decembrie 2020 - 4 ianuarie 2021: 25.130 de cazuri noi; între 60 şi 171 decese noi pe zi
În intervalul 28 decembrie 2020 - 4 ianuarie 2021, numărul cazurilor confirmate pozitiv cu noul coronavirus a crescut până la 643.559 de la 618.429, în 28 decembrie 2020 (25.130 cazuri noi).
Evoluţia cazurilor în intervalul 28 decembrie 2020 - 4 ianuarie 2021, pe zile, a fost următoarea: 28 decembrie 2020 - 2.620 cazuri; 29 decembrie 2020 - 4.637 cazuri; 30 decembrie 2020 - 4.875 cazuri; 31 decembrie 2020 - 4.322 cazuri; 1 ianuarie 2021 - 3.938 cazuri; 2 ianuarie 2021 - 1.194 cazuri; 3 ianuarie 2021 - 3.034 cazuri; 4 ianuarie 2021 - 3.130 cazuri.
Numărul deceselor la 24 de ore, în intervalul 28 decembrie 2020 - 4 ianuarie 2021, a oscilat între 60 şi 171 pe zi.
Evoluţia COVID-19 în România, pe săptămâni: perioada 28 decembrie 2020 - 4 ianuarie 2021, în uşoară creştere faţă de săptămâna 21-28 decembrie 2020
În intervalul 28 decembrie 2020 - 4 ianuarie 2021 s-a înregistrat un număr de 25.130 de cazuri, în uşoară creştere faţă de de săptămâna anterioară.
Evoluţia numărului de cazuri pe săptămâni: 13-20 aprilie (circa 2.300 cazuri); 20-27 aprilie (circa 2.400 cazuri); 27 aprilie-4 mai (circa 2.200 cazuri); 4-11 mai (2.076 cazuri); 11-18 mai (1.448 cazuri); 18-25 mai (1.247 cazuri); 25 mai-1 iunie (1.115 cazuri); 1-8 iunie (1.206 cazuri); 8-15 iunie (1.561 cazuri noi); 15-22 iunie (2.126 cazuri); 22-29 iunie (2.291 cazuri); 29 iunie-6 iulie (2.641 cazuri); 6-13 iulie (3.725 cazuri); 13-20 iulie (5.191 cazuri); 20-27 iulie (7.763 cazuri); 27 iulie-3 august (8.107 cazuri); 3-10 august (8.538 cazuri); 10-17 august (8.647 cazuri); 17-24 august: (8.136 cazuri); 24-31 august (8.210 cazuri); 31 august-7 septembrie (8.357 cazuri); 7-14 septembrie (8.290 cazuri noi); 14-21 septembrie (9.402 cazuri); 21-28 septembrie (10.355 cazuri); 28 septembrie-5 octombrie (13.547 cazuri); 5-12 octombrie (19.861 cazuri); 12-19 octombrie (25.502 cazuri); 19-26 octombrie (29.638 cazuri); 26 octombrie-2 noiembrie (38.212 cazuri); 9-16 noiembrie (58.221); 16-23 noiembrie (57.640); 23-30 noiembrie (52.510); 30 noiembrie-7 decembrie (41.874); 7-14 decembrie (42.351); 14-21 decembrie (34.196); 21-28 decembrie 2020 (24.646); 28 decembrie 2020 - 4 ianuarie 2021 (25.130).
În privinţa numărului total de decese, situaţia pe săptămâni se prezintă după cum urmează: 13 aprilie - 317; 20 aprilie - 451; 27 aprilie - 631; 4 mai - 803; 11 mai - 972; 18 mai - 1.107; 25 mai - 1.193; 1 iunie - 1.270; 8 iunie - 1.334; 15 iunie - 1.427; 22 iunie - 1.523; 29 iunie - 1.634; 6 iulie - 1.768; 13 iulie - 1.901; 20 iulie - 2.038; 27 iulie - 2.206; 3 august - 2.432; 10 august - 2.729; 17 august - 3.029; 24 august - 3.309; 31 august - 3.621; 7 septembrie - 3.926; 14 septembrie - 4.185; 21 septembrie - 4.458; 28 septembrie - 4.748; 5 octombrie - 5.048; 12 octombrie - 5.467; 19 octombrie - 5.931; 26 octombrie - 6.470; 2 noiembrie - 7.153; 9 noiembrie - 8.009; 16 noiembrie - 9.075; 23 noiembrie - 10.177; 30 noiembrie - 11.331; 7 decembrie - 12.447; 14 decembrie - 13.494; 21 decembrie - 14.481; 28 decembrie 2020 - 15.334; 4 ianuarie 2021 - 16.057.
Evoluţia COVID-19 la nivel mondial în ultimele opt zile şi pe săptămâni: peste 85.000.000 de cazuri şi peste 1.800.000 decese până la 4 ianuarie 2020
La nivel mondial, în ultimele opt zile, numărul de cazuri confirmate a crescut cu 4.342.138, de la 80.838.206 cazuri în 28 decembrie, la 85.180.344 infectări ora 13.00, conform hărţii Arcgis, realizate de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţa şi Ingineria Sistemelor (sursa: https://coronavirus.jhu.edu/map.html).
Din totalul de 85.180.344 cazuri la 4 ianuarie 2021, 1.844.518 erau reprezentate de decese. Numărul deceselor a crescut la nivel mondial de la 1.765.998, în 28 decembrie 2020, la 1.844.518 în 4 ianuarie 2021, ora 13.00, conform sursei citate.
Numărul deceselor (78.520) a fost, în intervalul 28 decembrie 2020 - 4 ianuarie 2021, în creştere faţă de cel din intervalul anterior (71.283). În săptămânile precedente, din cursul anului 2020, evoluţia deceselor a fost următoarea: circa 35.000 decese - 11 mai; aproximativ 32.000 decese - 18 mai; aproape 30.000 decese - 25 mai; circa 30.000 - 2 iunie; circa 30.000 decese - 9 iunie; aproximativ 27.000 decese - 15 iunie; circa 34.000 decese - 22 iunie şi 29 iunie; în jur de 32.000 decese - 6 iulie; 34.500 decese - 13 iulie; peste 37.000 decese - 20 iulie; peste 42.000 decese - 27 iulie; peste 40.000 decese - 3 august şi 10 august; circa 44.000 decese - 17 august; aproape 33.500 - 24 august; 42.362 de decese - 7 septembrie; 34.903 decese - 14 septembrie; 36.529 - 21 septembrie; 37.082 decese - 28 septembrie; 39.483 decese - 5 octombrie; 39.525 decese - 12 octombrie; 36.827 decese - 19 octombrie; 40.794 decese - 26 octombrie; 46.159 decese - 2 noiembrie; 56.391 - 9 noiembrie; 60.780 - 16 noiembrie; 70.893 - 23 noiembrie; 76.141 - 30 noiembrie; 72.070 - 7 decembrie; 76.375 - 14 decembrie; 81.271 - 21 decembrie; 71.283 - 28 decembrie; 78.520 - 4 ianuarie.
La 4 ianuarie 2021, ora 13.00, în topul ţărilor cu cele mai multe infectări raportate, cu peste un milion de cazuri, se aflau: Statele Unite (20.639.854 cazuri şi 351.590 decese), India (10.340.469 cazuri şi 149.649 decese), Brazilia (7.733.746 cazuri şi 196.018 decese), Rusia (3.226.758 cazuri şi 58.203 decese), Franţa (2.712.975 cazuri şi 65.164 decese), Regatul Unit (2.662.699 cazuri şi 75.137 decese), Turcia (2.241.912 cazuri şi 21.488 decese), Italia (2.155.446 cazuri şi 75.332 decese), Spania (1.928.265 cazuri şi 50.837 decese), Germania (1.787.017 cazuri şi 34.816 decese), Columbia (1.675.820 cazuri şi 43.965 decese), Argentina (1.640.718 cazuri şi 43.482 decese), Mexic (1.448.755 cazuri şi 127.213 decese), Polonia (1.322.947 cazuri şi 29.161 decese), Iran (1.249.507 cazuri şi 55.650 decese), Ucraina (1.111.631 cazuri şi 19.712 decese), Africa de Sud (1.100.748 cazuri şi 29.577 decese), Peru (1.018.099 cazuri şi 37.773 decese) indică harta Arcgis, realizată de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţă şi Ingineria Sistemelor (4 ianuarie 2021, ora 13.00).
Situaţia COVID-19 pe continente: America tot pe primul loc, Europa pe locul secund, Asia pe locul al treilea
În privinţa distribuţiei COVID-19 pe continente, la 31 decembrie 2020, data ultimei actualizări, America se afla pe primul loc (cu cca 35 milioane de cazuri), Europa pe locul al doilea cu 24,8 milioane cazuri şi Asia, pe locul al treilea cu 17,6 milioane cazuri. Urmează Africa, cu peste 2,6 milioane cazuri, şi Oceania, cu peste 54.000 cazuri, informează site-ul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), www.ecdc.europa.eu.
Primele cinci ţări cu cele mai multe îmbolnăviri de pe continentul american erau, la 31 decembrie 2020, Statele Unite, Brazilia, Columbia, Argentina şi Mexic. În Asia, primele cinci state care au raportat cele mai multe cazuri erau, la data menţionată, India, Iran, Indonezia, Irak şi Bangladesh.
Potrivit statisticilor ECDC, pe continentul african, la data menţionată, cele mai multe cazuri se înregistrau în Africa de Sud, Maroc, Egipt, Tunisia şi Etiopia.
Cele cinci state din Europa cu cele mai multe îmbolnăviri erau, la 4 ianuarie 2021: Rusia, Franţa, Regatul Unit, Turcia şi Italia. conform https://coronavirus.jhu.edu/map.html. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
5 mai - Ziua mondială a limbii portugheze (ONU)
Data de 5 mai a fost stabilită oficial în 2009 de către Comunitatea Țărilor de Limbă Portugheză (CPLP) - o organizație interguvernamentală aflată în parteneriat oficial cu UNESCO din anul 2000 și care reunește popoarele a căror limbă portugheză este unul dintre fundamentele identității lor specifice - pentru a celebra limba portugheză și culturile lusofone.
5 mai - Ziua internațională a moașelor
La 5 mai este marcată Ziua internațională a moașelor, cu scopul de a reliefa importanța acestora, atât în sistemul sanitar, cât și în cadrul comunităților. Această zi a fost lansată de Confederația Internațională a Moașelor (CIM), la sfârșitul anilor 1980 și a fost marcată pentru prima dată în 1991. În fiecare an, Ziua
CITATUL ZILEI
'Drumul cel mai sigur și mai bun este acela de a te bizui numai pe propriile-ți forțe și să tinzi la propria-ți prefecțiune.' - Michelangelo Buonarroti (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 mai
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Irina; Sf. Cuv. Mc. Efrem cel Nou Greco-catolice Sf. m. Irina Romano-catolice Ss. Angelo, călug. m.; Gottard, ep. Sfânta Mare Muceniță Irina este pomenită în calendarul creștin ortodox la 5 mai. Sfâ
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 mai
Este a 125-a zi a anului 2025. Au mai rămas 240 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 01 m și apune la 20 h 25 m. Luna răsare la 13 h 12 m și apune la 03 h 09 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul mare fotbalist și antrenor Anghel Iordănescu
La 4 mai 1950, s-a născut, la București, Anghel 'Puiu' Iordănescu, fost fotbalist de talie internațională și unul dintre cei mai importanți antrenori din istoria României. A început să joace fotbal la vârsta de opt ani, la Steaua București, fiind un produs sută la sută al echipei 'militare'. A debutat pe prima scenă a fotbalul
DOCUMENTAR: 70 de ani de la moartea compozitorului George Enescu (4 mai)
Marele compozitor și dirijor român George Enescu s-a născut la 7/19 august 1881 în comuna Liveni din județul Botoșani, ce astăzi îi poartă numele. A fost al ''optulea copil și totuși unic'' al Mariei Cozmovici-Enescu și al lui Costache Enescu, ceilalți șapte frați ai săi stingându-se din viață la vârste fragede. Du
4 mai - Ziua internațională a pompierilor
Comunitatea internațională celebrează anual, la 4 mai, Ziua internațională a pompierilor, cu scopul de a recunoaște și aprecia curajul și sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunitățile lor. În 2025, se marchează cea de-a 26-a aniversare a Zilei internaționale a pompierilor, conform paginii de Facebook, https://www.facebook.com/International.Fir
4 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este celebrată, anual, în prima duminică a lunii mai. În 2025, această zi este marcată la 4 mai. Ziua mondială a râsului se desfășoară sub deviza 'Nu râdem pentru că suntem fericiți, ci suntem fericiți pentru că râdem' și este inițiativa medicului indian Madan Kataria, fondatorul mișcării '
CITATUL ZILEI
''Când un om înțelept își alege ca subiect pentru un discurs o cauză dreaptă, nu este greu să devină elocvent'' - Euripide (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 4 mai
Ortodoxe Sf. Mc. Pelaghia; Sf. Monica Duminica a 3-a după Paști Greco-catolice Duminica a 3-a a Paștilor. Sf. m. Pelaghia Romano-catolice Duminica a 3-a a Paștelui Sf. Florian, m. Sfânta Muceniță Pelaghia a trăit în ti
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 mai
Este a 124-a zi a anului 2025. Au mai rămas 241 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 02 m și apune la 20 h 24 m. Luna răsare la 12 h 00 m și apune la 02 h 42 m. Luna la Primul Pătrar 16 h 52 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
FRAGMENT DE ISTORIE: S-a deschis Muzeul 'Casa Anne Frank' din Amsterdam (3 mai 1960)
Muzeul 'Casa Anne Frank' este situat în centrul orașului Amsterdam, pe Prinsengracht 263-267, la mică distanță de Dam Square. Casa Anne Frank este un muzeu cu o poveste, vizitatorii devenind parte a acesteia prin intermediul citatelor, fotografiilor, videoclipurilor și obiectelor originale. Atmosfera din muzeu este autentică și discretă, potrivit site-ului ofic
DOCUMENTAR: Actrița Andreea Bibiri împlinește 50 de ani (3 mai)
Actrița de teatru și film Andreea Bibiri s-a născut la 3 mai 1975. A absolvit Academia de Teatru și Film 'Ion Luca Caragiale' din București în 1996, la clasa profesorului Alexandru Repan. A mai participat la Școala de vară a Uniunii Teatrelor din Europa (1999, Bochum, Germania) sau la Întâlnirea Școlilor și Academiilor de Teatru (1993, Caracas, Vene
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
''Relatarea într-o lume curajoasă: Impactul Inteligenței Artificiale asupra libertății presei și a mass-media'' ('Reporting in the Brave New World: The Impact of Artificial Intelligence on Press Freedom and the Media'') este tema enunțată de UNESCO cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei în 2025. Libertatea de expri