DOZA DE CULTURĂ: ''Groapa''
''Groapa'' este numele unui roman semnat de Eugen Barbu (1924-1993).
Textul a fost publicat în 1957, la Bucureşti, după ce autorul lucrase la el zece ani, timp în care l-a refăcut de treisprezece ori. În 1982, a apărut o ediţie revăzută, cu precizarea "Text definitiv".
Inspirat de propria copilărie petrecută într-o mahala a Capitalei, autorul recreează atmosfera sumbră şi fetidă a mahalalei Cuţaridei, de la marginea Bucureştiului interbelic. Capitolele, cu nume precum "Moartea lui Marin Pisică", "Nea Fane", "Balul meseriaşilor", "Aia mică" abordează câte un aspect al vieţii din "Groapă", în care oameni amărâţi, marginalizaţi, se zbat să supravieţuiască de pe o zi pe alta prin ocupaţii umile sau prin activităţi în afara legii.
Printre personaje se numără gunoierul Grigore, cârciumarul Stere şi "pipernicitul şi janghinosul" frizer Tilică.
"Groapa" poate fi considerat un roman naturalist, prin redarea fidelă a realităţii obiective, fără să evite aspectele urâte şi vulgare ale naturii omeneşti. Este scrisă într-un stil direct şi concis, aproape jurnalistic, iar autorul nu se sfieşte să folosească elemente de argou.
Un fragment de la începutul romanului este definitoriu pentru atmosfera întregii cărţi: "De sub şepcile murdare le ieşea părul întunecat pe frunţile înguste şi, sub cozoroace, privirile lacome nu slăbeau zeama din talere. Clefăiau neîntrerupt, urmăriţi de câini. Mâinile murdare apucau cu îndemânare. Dulăii se apropiară, încăierându-se. Femeia le aruncă o bucată tare de pâine. Se iscă o bătălie înfricoşătoare. Trupurile animalelor se încordară, ochii lor galbeni sclipeau, se sfâşiară urlând, îşi apucară beregăţile, căzură unul peste altul şi căutară zadarnic. Oamenii râdeau, asmuţindu-i cu alte bucăţi pe care le zvârleau din ce în ce mai departe."
În "Jurnalul" său din 1974, Eugen Barbu a adus lămuriri suplimentare despre rostul, conţinutul şi simbolistica romanului: "Groapa, mahalaua nemernică în care sunt obligaţi să trăiască aceşti oameni aruncaţi la marginea societăţii, nu este o lume izolată, o entitate geografică de sine stătătoare, ci o consecinţă zguduitoare a unui fel de viaţă odios, în care fericirea este dată numai unora şi se obţine, aşa cum se vede şi în această carte, cu mijloace care îngrozesc pe cititor. Voiam să mai adaug că titlul cărţii nu are referinţe numai la un spaţiu cunoscut, ci şi la groapa morală în care erau siliţi să trăiască mahalagii Cuţaridei".
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
Scriitorul Eugen Barbu s-a născut la Bucureşti. Din 1945, a frecventat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie, retrăgându-se după trei ani, potrivit "Dicţionarului general al literaturii române" (Ed. Univers Enciclopedic, 2004). În publicistică a debutat cu un foileton în ziarul "Fapta", în 1941.
A fost redactor-şef al revistei "Luceafărul" (1962-1968) şi al revistelor "Săptămâna" şi "Săptămâna culturală a Capitalei" (1970-1989), apoi director al revistei "România Mare" (1990-1993).
Scriitor prolific, Eugen Barbu a abordat, în literatură, toate genurile şi stilurile. După debutul ca nuvelist cu "Gloaba" (1955), scrisă într-o manieră realistă, s-a afirmat ca romancier - "Tripleta de aur", "Balonul e rotund", "Unsprezece". În 1957, a publicat romanul "Groapa", una dintre cele mai bune creaţii ale sale, urmată de "Şoseaua Nordului", "Facerea lumii", "Princepele", "Incognito" (4 vol.), "Săptămâna nebunilor", "Janus" (apărut postum, 1993). În 1972, a iniţiat seria "Caietelor Princepelui" (7 vol., 1972-1981).
A semnat şi multe scenarii pentru filme de lungmetraj şi seriale pentru televiziune. A lăsat traduceri valoroase, din opera lui Dostoievski, W. Faulkner, Thomas Mann ş.a.
Eugen Barbu a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Comunităţii Scriitorilor Europeni din Roma şi al Academiei de Ştiinţe din New York, membru corespondent al Academiei Române (ales la 1 martie 1974). Distins cu Premiul "Ion Creangă" al Academiei Române (1969), Premiul Uniunii Scriitorilor (1975). Este laureat al Premiului internaţional "Herder" pentru literatură (1978), potrivit lucrării "Membrii Academiei Române" (ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, 2003).
A fost membru fondator al Partidului România Mare (mai 1991) şi prim-vicepreşedinte de onoare al acestuia. În scrutinul de la 27 septembrie 1992, a fost ales deputat de Bucureşti din partea PRM pentru legislatura 1992-1996, potrivit http://www.cdep.ro. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul David Hallyday
David Hallyday părea predestinat unei cariere în muzică; părinții săi au fost legenda rock franceză Johnny Hallyday și cântăreața pop Sylvie Vartan, cuplul 'la modă' al Franței în anii '60. Hallyday s-a născut David Smet (numele real al tatălui său) pe 14 august 1966, în Boulogne-Billancourt. De la vârsta de patru ani,
DOCUMENTAR: 110 ani de la începerea Războiului de Eliberare și Întregire Națională (1916-1919) (14 august)
În 1916, ofensiva armatei ruse în Galiția (22 mai/4 iunie-31 iulie/13 august), încheiată cu străpungerea frontului austro-german la Luțk, a generat intensificarea presiunilor diplomatice ale Antantei asupra României. În aceste împrejurări, la 4/17 august 1916, la București, România a semnat Tratatul de alianță și Conve
DOCUMENTAR: 30 de ani de la moartea dirijorului și compozitorului Sergiu Celibidache (14 august)
Sergiu Celibidache este una dintre cele mai fascinante și influente personalități din istoria muzicală a secolului XX. Dirijorul român a cucerit scena internațională prin rigoarea tehnică, profunzimea filosofică și abordarea neconvențională a actului artistic. Cariera sa a marcat etape de o importanță majoră, de la preluarea conducerii Filarmonicii din B












