Biserica Sfântul Nicolae, cunoscută şi sub numele de Biserica Rusă, se află chiar în centrul Bucureştilor, pe strada Ion Ghica nr. 3, vizavi de clădirea Universităţii şi în vecinătatea Palatului Suţu.

Biserica Sfântul Nicolae este un adevărat monument de arhitectură şi artă, numărându-se printre ultimele creaţii ale arhitecturii religioase ruseşti ale veacului al XX-lea, indică site-ul https://www.crestinortodox.ro/. Biserica a fost construită între anii 1905 -1909, din iniţiativa ambasadorului rus Ghiers, pentru personalul Ambasadei ruse şi credincioşii ruşi din Bucureşti, fiind închinată Sfântului Nicolae după numele ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei. "Curtea imperială i-a pus la dispoziţie suma necesară, 600.000 ruble de aur, ordonând să nu se facă economii de materiale şi bani", menţionează sursa citată.

Foto 1 - Biserica Rusă din Capitală, 1996/ VIOREL LAZARESCU/Arhiva istorică AGERPRES 

Foto 2 - Biserica Sfântul Nicolae (fostă Biserica Rusă), 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

A fost sfinţită la 25 noiembrie 1909 şi a rămas sub jurisdicţia Patriarhiei ruse până în 1934, când Nicolae Titulescu, şeful diplomaţiei române, a obţinut ca biserica să fie cedată spre administrare Universităţii din Bucureşti. La 5 mai 1947 lăcaşul a revenit sub jurisdicţia Moscovei până în 1957, când a intrat din nou în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române, având statut de biserică de enorie.

Biserica are un plan de formă pătrată. Dimensiunile generale sunt de 19,60 x 18,40 m, iar zidurile sunt masive. Înălţimea turlei centrale este de 19 m. Naosul se înscrie într-o formă de cruce cu braţe egale. Pe colţurile naosului, patru turnuri mai mici înconjoară turla centrală. Intrarea este marcată printr-un corp încoronat de un alt turn terminat sub forma de bulb. Un al şaptelea turn, de aceeaşi factură, cu un tambur mai amplu, se ridică peste altar.

Foto 1 - Biserica Rusă din Bucureşti, 1939/Arhiva istorică AGERPRES

Foto 2 - Biserica Sfântul Nicolae (fostă Biserica Rusă), 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Faţadele, realizate cu cărămidă aparentă, sunt ornamentate bogat, având frize ceramice, mozaicuri sub arce şi decoraţiuni sculptate în piatră. Turlele au fost aurite iniţial, în prezent fiind acoperite cu tablă de aramă, apoi vopsită.

În 1947, în timpul preotului paroh Pavel Statov, reprezentant al Patriarhiei Moscovei, s-au făcut reparaţii, iar pictura a fost renovată în 1948 de pictorul Anatolie Cudinov. Alte reparaţii au avut loc în 1967, prilej cu care a avut loc o nouă renovare a picturii, făcută de pictorii Eugen Profeta, Victor Zenlicica şi Victor Costiurin, potrivit aceleiaşi surse.

După cutremurul din 4 martie 1977, turla mare a fost fisurată, şi au fost necesare consolidări ale întregului edificiu şi recondiţionarea picturii. Lucrările au început în anul 2000, fiind un timp sistate din lipsă de fonduri, potrivit site-ului menţionat. Ulterior, lucrările de renovare au fost reluate.

Foto 1 - Biserica Rusă din Capitală, 2000/ GEANINA MILU/Arhiva istorica AGERPRES

Foto 2 - Biserica Sfântul Nicolae (fostă Biserica Rusă), 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

În 1992, Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a atribuit studenţilor Biserica Sfântul Nicolae (fostă Biserica Rusă), care a redevenit astfel, după 45 de ani, Paraclis al Universităţii din Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto: Mihaela Tufega, Elena Bălan, Vlad Ruşeanu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)