Liderii Uniunii Europene au ajuns la un compromis privind statul de drept pentru deblocarea bugetului şi a planului de relansare post-coronavirus, au convenit asupra unui plan mai ambiţios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi au cerut Comisiei Europene să avanseze o propunere legală pentru un standard oficial comunitar privind obligaţiunile verzi. Parlamentul European şi statele membre au ajuns la un acord cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul de coeziune pentru perioada de după 2020. Comisia Europeană a prezentat "Strategia pentru o mobilitate sustenabilă şi inteligentă" şi a avansat un pachet de măsuri pentru consolidarea prevenţiei şi protecţiei în faţa terorismului. Curtea de Justiţie a UE a respins acţiunile în anulare introduse de Ungaria şi de Polonia împotriva directivei prin care se consolidează drepturile lucrătorilor detaşaţi. Acestea sunt câteva dintre temele semnificative care au vizat activitatea instituţiilor comunitare în intervalul 8-11 decembrie 2020.

Consiliul European
Liderii Uniunii Europene, reuniţi în cadrul unui summit, au adoptat la 10 decembrie 2020 un compromis privind statul de drept care să permită ridicarea veto-urilor ungar şi polonez asupra bugetului şi deblocarea planului de relansare post-Covid, potrivit preşedintelui Consiliul European, Charles Michel, citat de AFP. Noul instrument permite blocarea fondurilor dacă se consideră că unele încălcări ale standardelor fundamentale, precum nerespectarea independenţei sistemului judiciar, ameninţă integritatea bugetară. Preşedinţia germană a Consiliului UE a mediat compromisul cu cele două guverne, polonez şi ungar, care a implicat o declaraţie suplimentară de înţelegere asupra modului în care va funcţiona noul instrument de condiţionare a acordării fondurilor europene, conform DPA. Potrivit proiectului declaraţiei, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementarea în cauză.

Cu acelaşi prilej, liderii statelor membre au ajuns la un acord privind obiectivul mult mai ambiţios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv cu cel puţin 55% până în 2030, potrivit preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, conform DPA şi Reuters. Acest obiectiv înlocuieşte ţinta iniţială a blocului comunitar de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030, faţă de nivelul din 1990. Pentru a intra în vigoare, este nevoie de aprobarea Parlamentului European.

S-a decis sancţionarea acţiunilor Turciei în Marea Mediterană împotriva Greciei şi Ciprului, conform AFP, urmând să fie adoptate, în perioada următoare, sancţiuni individuale şi se vor putea decide şi măsuri suplimentare, în eventualitatea în care Turcia îşi continuă demersurile.

La 11 decembrie 2020, liderii Uniunii Europene au convenit să ceară Comisiei Europene, ca până în iunie 2021, să vină cu o propunere legală pentru un standard oficial al UE privind obligaţiunile verzi, conform Reuters. În iunie 2020, Comisia Europeană a lansat o consultare specifică privind instituirea unui standard al UE privind obligaţiunile verzi (EU-GBS), acestea devenind din ce în ce mai populare, deoarece investitorii caută modalităţi de a contribui la finanţarea tranziţiei către o economie durabilă din punct de vedere ecologic.

Parlamentul European
La 8 decembrie 2020, Parlamentul European şi statele membre ale UE au ajuns la un acord cu privire la propunerea Comisiei pentru perioada de după 2020 privind Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de coeziune (FC), conform unui comunicat de presă al Executivului comunitar. Cu un buget de aproape 234 de miliarde de euro (la preţurile din 2018), regulamentul privind Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul de coeziune va permite realizarea de investiţii într-o Europă mai inteligentă, mai ecologică, mai conectată şi mai socială, mai apropiată de cetăţenii săi. Această legislaţie va permite UE să răspundă provocărilor actuale prin stimularea dezvoltării durabile şi a rezilienţei în regiunile şi comunităţile europene. Fondurile vor sprijini în special investiţiile în inovare şi antreprenoriat, în tranziţia digitală şi ecologică şi în reţelele de transport şi vor urmări să nu excludă pe nimeni, lucru care va fi posibil datorită mijloacelor financiare disponibile pentru asigurarea accesului la servicii medicale, educaţionale şi culturale de calitate, pentru integrarea migranţilor şi pentru combaterea excluziunii sociale.

Combaterea dezinformării necesită un răspuns integrat, potrivit mai multor eurodeputaţi, cu prilejul webinar-ului ''Combaterea dezinformării şi identificarea ştirilor false'', organizat la 9 decembrie 2020, de Biroul Parlamentului European în România. ''Un element esenţial în combaterea cu succes a dezinformării este promovarea unui mediu jurnalistic independent şi pluralist, în contextul în care dezinformarea şi ştirile false constituie o provocare pentru întreaga societate'', a menţionat Delphine Colard, şefă de unitate în cadrul Unităţii Purtător de cuvânt a Parlamentului European.

Comisia Europeană
Executivul comunitar a prezentat, la 9 decembrie 2020, "Strategia pentru o mobilitate sustenabilă şi inteligentă", însoţită de un plan de acţiune cuprinzând 82 de iniţiative care vor ghida activitatea în următorii patru ani, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Strategia pune bazele procesului prin care sistemul de transport al Uniunii îşi poate realiza transformarea verde şi digitală şi poate deveni mai rezilient în faţa viitoarelor crize. Potrivit Executivului comunitar, toate modurile de transport trebuie să devină mai sustenabile, cu alternative verzi disponibile pe scară largă şi cu stimulente adecvate puse în aplicare pentru a încuraja tranziţia.

Uniunea Europeană a publicat, la 10 decembrie 2020, măsuri de urgenţă în materie de pescuit şi transport rutier şi aerian care vor fi aplicabile de la 1 ianuarie 2021 dacă până atunci nu este convenit niciun acord post-Brexit cu Regatul Unit, potrivit DPA şi AFP. Este propusă garantarea conectivităţii transportului aerian între Regatul Unit şi UE timp de şase luni ''cu condiţia ca Regatul Unit să asigure acelaşi lucru''. În plus, este prezentată o reglementare similară pentru a evita perturbările în materie de securitate aeriană. Pentru transportul rutier, executivul UE avansează un text care garantează o conectivitate de bază în materie de transport de mărfuri şi de pasageri timp de şase luni, cu condiţia unei reciprocităţi din partea britanică. Propunerea asupra pescuitului vizează ''crearea cadrului juridic adecvat până la 31 decembrie 2021 sau până la încheierea unui acord de pescuit cu Regatul Unit'' pentru ''menţinerea accesului reciproc al navelor UE şi ale Regatului Unit în apele celeilalte părţi''.

Comisia Europeană a propus, la 10 decembrie 2020, modernizarea legislaţiei UE privind bateriile, prezentând prima dintre iniţiativele anunţate în noul Plan de acţiune pentru economia circulară, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Propunerea abordează aspectele sociale, economice şi de mediu legate de toate tipurile de baterii. Bateriile introduse pe piaţa UE ar trebui să devină durabile, de înaltă performanţă şi sigure pe parcursul întregului lor ciclu de viaţă.

La 9 decembrie 2020, executivul comunitar a prezentat un pachet de măsuri pentru consolidarea prevenţiei şi protecţiei în faţa terorismului, care include şi întărirea mandatului Europol, potrivit DPA şi AFP. Agenda privind combaterea terorismului "va permite UE să intensifice lupta împotriva terorismului şi să-şi consolideze rezistenţa la ameninţările teroriste", potrivit unui comunicat al Comisiei. Europol va oferi un sprijin operaţional mai bun pentru anchetele efectuate de statele membre. Potrivit DPA, una dintre cele mai controversate părţi din propunerile Comisiei Europene ar putea fi intenţia de a le acorda autorităţilor acces la platforme de conversaţie criptate precum Signal şi Telegram. Activiştii sunt însă îngrijoraţi că acest lucru ar putea încălca drepturile la viaţă privată. În comunicat, Comisia Europeană menţionează că "va promova o abordare care să menţină eficacitatea criptării în protejarea vieţii private şi a securităţii comunicaţiilor, oferind, în acelaşi timp, un răspuns eficace în ceea ce priveşte infracţiunile şi terorismul".

Comisia Europeană a publicat, la 8 decembrie 2020, Tabloul de bord "Women in Digital/Participarea femeilor în economia digitală" în 2020. "Contribuţia femeilor la economia digitală a Europei este crucială. Tabloul de bord arată că în UE doar 18% dintre specialiştii în IT&C - tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor - sunt femei", a afirmat Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv şi comisar responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală. România ocupă poziţia 27 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte participarea femeilor în economia digitală, cu un indice de 36,7, însă sub media europeană de 54,5 puncte, potrivit comunicatului Comisiei.

Curtea de Justiţie a Uniuni Europene
La 8 decembrie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins acţiunile în anulare introduse de Ungaria şi de Polonia împotriva directivei prin care se consolidează drepturile lucrătorilor detaşaţi, conform DPA. "Curtea statuează că, în ceea ce priveşte norma referitoare la detaşarea pe termen lung, legiuitorul Uniunii a putut considera fără a săvârşi o eroare vădită că o detaşare pe o durată care depăşeşte 12 luni trebuia să aibă drept consecinţă apropierea în mod semnificativ a situaţiei personale a lucrătorilor detaşaţi în cauză de cea a lucrătorilor angajaţi de întreprinderi stabilite în statul membru gazdă", se arată în decizia CJUE.

Banca Centrală Europeană
La 10 decembrie 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să menţină nemodificată dobânda de politica monetară, la cel mai scăzut nivel din istorie, şi a majorat cu 500 de miliarde de euro Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie, principalul său instrument de combatere a crizei coronavirusului, potrivit unui comunicat al BCE citat de AFP. De asemenea, BCE şi-a revizuit, în scădere, estimările de creştere pentru 2021, din cauza celui de-al doilea val al pandemiei de Covid-19, dar se aşteaptă la o relansare mai puternică începând din 2002, potrivit preşedintelui BCE, Christine Lagarde, conform Reuters.

Eurostat
Produsul Intern Brut a înregistrat un declin de 4,3% în zona euro şi de 4,2% în Uniunea Europeană, în trimestrul trei din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, cel mai sever recul fiind înregistrat în Grecia, Croaţia, Malta, Spania şi România, potrivit datelor publicate, la 8 decembrie 2020, de Oficiul European pentru Statistică - Eurostat.

Numărul angajaţilor a crescut cu 1% în zona euro şi cu 0,9% în UE, în trimestrul trei din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, dar cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Lituania, România şi Bulgaria, conform datelor anunţate, la 8 decembrie 2020, de Eurostat.

Procentajul cheltuielilor aferente consumului gospodăriilor alocat pentru locuinţă a scăzut sau a rămas stabil în perioada 2009 - 2019 în majoritatea statelor UE, cel mai semnificativ declin fiind înregistrat în România (de la 25,2% din totalul cheltuielilor gospodăriilor în 2009 la 17,7% în 2019, sau o scădere de 7,5 puncte procentuale), Polonia (2,6 pp), Cipru (2,5 pp), Ungaria (2,3 pp), Letonia (2,2 pp) şi Slovacia (2,1 pp), indică datele avansate, la 10 decembrie 2020, Eurostat. AGERPRES/(Documentare - Liviu-Ioan Tatu, editor: Suzana Cristache Drăgan)