Textul Legii nr.39 din 13 decembrie 1990 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 142/13 decembrie 1990. Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 12 decembrie 1990, şi de Senat, în şedinţa din 12 decembrie 1990, potrivit http://www.cdep.ro/. Legea nr.39 din 13 decembrie 1990 a rămas în vigoare până în 2002, când a intrat în vigoare Legea nr.415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

În Articolul 1 al Legii nr.39 din 13 decembrie 1990 se arăta că "În scopul organizării şi coordonării unitare a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa statului atât în timp de pace, cât şi în timp de război, se înfiinţează Consiliul Suprem de Apărare a Ţării".

Articolul 2 preciza atribuţiile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării: "A. Propune, spre aprobare, parlamentului: a) concepţia fundamentală de apărare a ţării; b) structura sistemului naţional de apărare; c) declararea stării de război; d) suspendarea, în caz de război, a ostilităţilor, încheierea armistiţiului sau încetarea stării conflictuale. B. Analizează situaţiile de natură să impună: a) declararea stării de urgenţă; b) declararea mobilizării parţiale sau generale. C. Analizează şi aprobă: a) organizarea generală a forţelor armate şi a celorlalte compartimente ale sistemului naţional de apărare; b) măsurile necesare pentru respingerea atacului armat, prin surprindere, îndreptat împotriva ţării, precum şi ca urmare a declarării stării de urgenţă sau de război etc. (....) D. Exercită orice alte atribuţii cu privire la apărarea naţională şi siguranţa statului".

Potrivit Articolului 3 al Legii nr.39 din 13 decembrie 1990, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se compune din: a) preşedinte: preşedintele României; b) vicepreşedinte: primul-ministru al guvernului; c) membri: ministrul de stat însărcinat cu activitatea industrială şi comercială; ministrul apărării naţionale; ministrul de Interne; ministrul afacerilor externe; şeful Departamentului de analiză politică al Preşedinţiei României; directorul Serviciului Român de Informaţii; secretarul de stat şi şef al Marelui Stat Major; directorul Serviciului de Informaţii Externe.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are un secretariat, organizat în cadrul Preşedinţiei României, se arăta în Articolul 4. Potrivit Articolului 5,
"Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se convoacă de către preşedintele acestuia, de regulă trimestrial, sau ori de câte ori este nevoie. De asemenea, consiliul poate fi convocat la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor săi. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor consiliului. Votul este deschis". Articolul 6 prevedea că preşedintele CSAT coordonează şi îndrumă întreaga activitate a acestuia şi că în absenţa preşedintelui, atribuţiile sale sunt îndeplinite de vicepreşedintele Consiliului.

Potrivit Articolului 8, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării "prezintă anual în fata parlamentului o dare de seamă asupra activităţii desfăşurate, prin unul din membrii săi, şi la cererea parlamentului informări, ori de câte ori situaţia o impune", iar Articolul 9 arăta că "Hotărârile adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării sunt obligatorii pentru cetăţenii ţării, precum şi pentru toate instituţiile şi unităţile la a căror activitate se referă", conform http://www.cdep.ro/.

***

Textul Legii nr.415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 494/10 iulie 2002, potrivit http://www.cdep.ro/. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 30 mai 2002, şi de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 iunie 2002, indică https://csat.presidency.ro/

La Capitolul 1 - Dispoziţii generale - această lege prevede: Art. 1- Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională; Art. 2 - Activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este supusă examinării şi verificării parlamentare. Anual, nu mai târziu de primul trimestru al anului următor, precum şi la cererea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului sau ori de câte ori se consideră necesar, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării prezintă, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, rapoarte asupra activităţii desfăşurate; Art. 3 - În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare.

Potrivit Capitolului 2, Articolul 4, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are următoarele atribuţii: a) analizează şi / sau propune, potrivit legii, promovarea: 1. strategiei de securitate naţională a României şi a strategiei naţionale de apărare a ţării; 2. strategiei militare a României; 3. strategiilor de ordine publică şi siguranţă naţională ale României, în raport cu răspunderile instituţiilor abilitate; 4. datelor, informărilor şi evaluărilor furnizate de serviciile de informaţii şi de celelalte structuri cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale; b) la solicitarea Preşedintelui României, analizează şi propune măsuri pentru: 1. instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă în întreaga ţară ori în unele localităţi; 2. declararea mobilizării parţiale sau generale a forţelor armate; 3. respingerea agresiunii armate îndreptate împotriva ţării; 4. declararea stării de război şi încetarea sa; 5. iniţierea, suspendarea sau încetarea acţiunilor militare ş.a.m.d.

Conform Art. 5, preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, primul-ministru al Guvernului României îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte al CSAT, iar membrii CSAT sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

Potrivit Art. 6, CSAT se convoacă de preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar. CSAT poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul membrilor săi. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri prin consens.

Potrivit Art. 7, şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au caracter secret, sunt conduse de preşedintele acestuia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte.

Articolul 14 prevede: "Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pe aceeaşi dată Legea nr. 39/1990 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 13 decembrie 1990, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă", potrivit https://csat.presidency.ro/. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Liviu-Ioan Tatu)