Unul dintre cei mai de succes actori de limbă germană, regizor şi producător, Maximilian Schell s-a născut la 8 decembrie 1930, în capitala Austriei, Viena, fiind unul din cei patru copii ai unui scriitor elveţian şi ai unei actriţe austriece. Opt ani mai târziu, în urma anexării Austriei de către Germania nazistă, familia s-a mutat în Elveţia, notează https://www.bbc.com.

Şi-a început cariera de actor pe scena de teatru, dar a jucat şi în filme germane, majoritatea având ca subiect anti-războiul. Mai târziu, şi-a urmat sora, pe actriţa Maria Schell, şi a ajuns la Hollywood. Aici şi-a făcut debutul în filmul "The Young Lions" (1958), în care a jucat alături de actorii Marlon Brando şi Montgomery Clift.

Teatrul a rămas pasiunea vieţii sale, unul dintre cele mai faimoase roluri ale sale fiind Hamlet, personajul lui William Shakespeare, pe care l-a jucat de mai multe ori, inclusiv într-o versiune TV în 1961.

Maximilian Schell s-a remarcat cu rolul din filmul "Procesul de la Nurnberg", în 1961, pentru care a obţinut Premiul Oscar la categoria cel mai bun actor într-un rol principal şi Premiul Globul de Aur la aceaşi categorie, potrivit imdb.com.

Începând din 1968, a început să scrie, să producă şi să regizeze propriile-i creaţii. A rămas, totuşi, fidel cinematografiei europene. În 1962, a lucrat împreună cu regizorul italian Vittorio de Sica la adaptarea piesei lui Jean-Paul Sartre, şi a jucat în "The Condemned of Altona" alături de Sophia Loren. A jucat, apoi, în thrillerul de spionaj "The Deadly Affair" (1967), în regia regizorului Sidney Lumet, care a avut o distribuţie impresionantă: Simone Signoret, Harriet Andersson şi James Mason.

În 1968, a fost producătorul primei adaptări de lungmetraj a romanului lui Franz Kafka "The Castle" şi în care a avut, totodată, rolul principal masculin. Regizor al filmului "First Love" (1970), bazat pe un roman de Ivan Turgheniev, în care a şi jucat. Filmul a fost nominalizat, în 1971, la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. În 1974, a câştigat un Glob de Aur, pentru filmul "The Pedestrian", fiind nominalizat, totodată, şi la un Premiu al Academiei la secţiunea cel mai bun film străin. Filmul aruncă o privire asupra Republicii Federale Germania în perioada postbelică şi este, de asemenea, o încercare de a se împăca cu trecutul.

A fost nominalizat la Oscar şi Globul de Aur pentru rolul din "The Man in the Glass Booth" (1975), la categoria cel mai bun actor într-un rol principal, unde a avut o dublă distribuţie jucând atât rolul unui ofiţer nazist şi cât şi pe cel al unui supravieţuitor al Holocaustului, şi pentru rolul din "Julia" (1977), regizat de Fred Zinnemann, la categoria cel mai bun actor într-un rol secundar. Câţiva ani mai târziu, a fost co-scenarist şi a regizat filmul "Tales from the Vienna Woods" (1979), conform www.imdb.com.

Documentarul său despre Marlene Dietrich, "Marlene" (1984), în care a şi jucat, a fost salutat drept o capodoperă a genului non-ficţiune primind o nominalizare la Oscar, la categoria cel mai bun documentar, Premiul pentru cel mai bun documentar al Societăţii Criticilor de Film din Boston, Premiul Filmului German pentru cel mai remarcabil lungmetraj, Premiul pentru cel mai bun documentar al Societăţii Naţionale a Criticilor de Film din SUA, Premiul pentru cel mai bun documentar al Criticilor de Film din New York.

A jucat în mai multe filme şi seriale pentru televiziune, atât în limba engleză cât şi în limba germană, între care: "The Diary of Anne Frank" (1980), "The Phantom of the Opera" (1983), "Peter the Great" (1986), "Wiseguy" (1990), "Young Catherine" (1991), "Stalin" (1992, nominalizat la un Premiu Emmy pentru cel mai bun actor în rol secundar într-o miniserie; a câştigat Globul de Aur pentru cea mai bună performanţă realizată de un actor într-un rol secundar), "Miss Rose White" (1992, nominalizat la un Premiu Emmy pentru cel mai bun actor în rol principal într-o miniserie), "Candles in the Dark" (1993), "Abraham" (1993), "The Thorn Birds: The Missing Years" (1996), "Joan of Arc" (1999), "The Song of the Lark" (2001), "Love, Lies, Passions" (2002), "Der Bestseller - Mord auf italienisch" (2002), "Alles Glück dieser Erde" (2003), "Coast to Coast" (2003), "The Return of the Dancing Master" (2004), "Die Liebe eines Priesters" (2005), "Giganten" (2007), "Die Rosenkönigin".

În 2002, Maximilian Schell a lansat documentarul "Meine Schwester Maria", un film despre cariera şi relaţia cu actriţa Maria Schell (1926-2005), sora sa.

A continuat să apară pe scenă, în 2000, pe Broadway, unde a avut un rol dublu într-o versiune a "Judgment at Nurenberg", precum şi în producţia londoneză a lui Robert Altman, după piesa lui Arthur Miller, "Resurrection Blues", în 2006, potrivit site-ului imdb.com.

Între filmele în care a mai jucat, amintim: "Topkapi" (1964), "Return from the Ashes" (1965), "Beyond the Mountains" (1967), "Krakatoa: East of Java" (1968), "Simón Bolívar" (1969), "Pope Joan" (1972), "The Assassination at Sarajevo" (1975), "Cross of Iron" (1977), "The Black Hole" (1979), "Morgen in Alabama" (1984), "An American Place" (1988), "Justiz" (1993), "On the Wings of Love" (1999), "Just Messing About" (2000), "Festival in Cannes" (2001), "House of the Sleeping Beauties" (2006), "The Brothers Bloom (2008), "Flores negras" (2009), potrivit www.imdb.com.

Actorul a fost căsătorit între anii 1986-2005 cu actriţa de origine rusă, Natalia Andreicenko, având împreună un fiu. În 2013, s-a căsătorit cu soprana germană Iva Mihanovic.

Maximilian Schell a murit la 1 februarie 2014, la Innsbruck, în Austria. Utimul său film "Les brigands" a fost lansat la 19 martie 2015, în Germania. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: Salute to Vienna/facebook.com