La 9 decembrie este marcată, anual, Ziua internaţională de comemorare şi afirmare a demnităţii victimelor crimei de genocid şi de prevenire a acestei crime.

A fost instituită în 11 septembrie 2015, de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, 9 decembrie fiind data la care, în 1948, a fost adoptată Convenţia pentru prevenirea şi pedepsirea crimei de genocid, conform www.un.org. În acest an, marcarea zilei se desfăşoară, concomitent, cu cea de-a 72 aniversare a Convenţiei. Instrumentul de drept internaţional a fost primul tratat în materie de drepturi ale omului adoptat de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. La sediul general al Naţiunilor Unite, în intervalul orar 11.a.m -1 p.m., este organizat, cu acest prilej, un eveniment special, în acord şi cu iniţiativele şi angajamentele ONU75 de promovare a păcii şi prevenire a conflictelor. Experţi internaţionali şi judecători în materie vor împărtăşi experienţele lor în realizarea justiţiei pentru victimele genocidului şi a crimelor conjugate, pentru obţinerea păcii şi stabilităţii şi prevenirea recurenţei acestor crime.

Articolul 2 al Convenţiei pentru prevenirea şi pedepsirea crimei de genocid, cunoscută pe scurt şi ''Convenţia Genocidului'', defineşte genocidul drept "oricare dintre următoarele fapte, comise cu intenţia de a distruge, total sau parţial, un grup naţional, etnic, rasial sau religios ... ", incluzând: omorârea membrilor grupului; lezarea gravă, fizică sau psihică, a membrilor grupului; intervenţia deliberată asupra condiţiilor de viaţă ale grupului, cu scopul de a-l distruge, total sau parţial; implementarea unor măsuri menite să prevină naşterile în interiorul grupului; transferul forţat al copiilor dintr-un grup într-un alt grup. ''Fie că este comis pe timp de pace sau pe timp de război, genocidul este o crimă sub jurisdicţia internaţională, pe care membrii Convenţiei se angajează să o prevină şi să o reprime, responsabilitatea primară revenind fiecărui stat în parte'', potrivit Convenţiei.

Scopul acestei zile este de a creşte gradul de conştientizare asupra importanţei acestei convenţii şi a rolului acesteia în combaterea şi în prevenirea crimelor de genocid, precum şi de a comemora victimele genocidului. Este şi o bună oportunitate pentru statele membre de a promova obiectivele principiului responsabilităţii de a proteja.

Adunarea Generală a ONU a reiterat, prin adoptarea Rezoluţiei din septembrie 2015, responsabilitatea fiecărui stat în parte de a-şi proteja populaţia de crimele de genocid. În 2005, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat principiul responsabilităţii de a proteja, iar în 2008, a fost înfiinţat Centrul Global pentru Responsabilitatea de a Proteja, cu sprijinul unor organizaţii ce luptă pentru respectarea drepturilor omului, precum Refugees International, Human Rights Watch, International Crisis Group, Oxfam International sau WFM-Institute for Global Policy. Principalul obiectiv al Centrului Global pentru Responsabilitatea de a Proteja este de a transforma acest principiu într-un ghid practic de acţiune în faţa atrocităţilor comise în masă, potrivit www.globalr2p.org. Centrul se implică activ în acest demers, prin prezentarea unor informaţii suplimentare pentru o mai bună înţelegere a principiului responsabilităţii de a proteja, prin recomandarea unor strategii ce pot fi implementate de fiecare stat în parte, lucrând alături de organizaţii neguvernamentale, agenţii guvernamentale şi/sau regionale, cu scopul de a proteja populaţia de atrocităţile în masă, cum ar fi genocidul, crimele de război, epurările etnice şi crimele împotriva umanităţii.

În materie, la nivelul sistemului Naţiunilor Unite funcţionează Biroul pentru prevenirea genocidului şi responsabilitatea de protecţie, coordonat de doi consilieri speciali care răspund direct secretarului general al Naţiunilor Unite. Este vorba despre Consilierul special pentru prevenirea genocidului, care acţionează ca un catalizator pentru creşterea gradului de conştientizare a cauzelor şi dinamicii genocidului, pentru alertarea actorilor relevanţi acolo unde există riscul declanşării unui genocid, şi pentru consilierea şi mobilizarea pentru o acţiune adecvată în domeniu. Consilierul special pentru responsabilitatea de a proteja coordonează dezvoltarea conceptuală, politică, instituţională şi operaţională în aria sa de activitate. AGERPRES/(Documentare - Liviu-Ioan Tatu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)