Prezentarea de către Comisia Europeană a unui Plan de acţiune pentru democraţia europeană, propunerea preşedintelui Consiliului European privind elaborarea unui "tratat internaţional privind pandemiile", respingerea de către Curtea de Justiţie a UE a recursului Ungariei împotriva Parlamentului European, care a iniţiat o procedură împotriva Budapestei pentru risc de încălcare a valorilor Uniunii Europene reprezintă o parte dintre evenimentele desfăşurate la nivelul instituţiilor UE în intervalul 29 noiembrie-4 decembrie 2020.

Comisia Europeană
* Comisia Europeană a alocat, la 1 decembrie, suma de 8,5 miliarde de euro în cadrul celei de a treia tranşe a sprijinului financiar acordat unui număr de cinci state membre prin intermediul Instrumentului SURE: Belgia a primit 2 miliarde euro, Ungaria - 200 de milioane euro, Portugalia - 3 miliarde euro, România - 3 miliarde euro, iar Slovacia - 300 de milioane de euro.
Acest sprijin, sub formă de împrumuturi acordate în condiţii avantajoase, le va permite respectivelor state membre să facă faţă creşterilor bruşte ale cheltuielilor publice efectuate în vederea menţinerii locurilor de muncă, potrivit https://ec.europa.eu/.

* Comisia Europeană a prezentat, la 2 decembrie, o nouă strategie de consolidare a aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE. Astfel, începând de anul viitor, Comisia va prezenta un raport anual care va analiza modul în care statele membre aplică dispoziţiile cartei în anumite domenii tematice. Strategia vine în completarea Planului de acţiune pentru democraţia europeană şi a Raportului privind statul de drept, care ilustrează abordarea cuprinzătoare a Comisiei în ceea ce priveşte promovarea şi protejarea drepturilor fundamentale şi a valorilor UE, conform https://ec.europa.eu/.

La 3 decembrie, Comisia Europeană a prezentat Planul său de acţiune pentru democraţia europeană, care urmăreşte să le ofere cetăţenilor mijloacele pentru a acţiona, precum şi să construiască democraţii mai reziliente în întreaga UE. Pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă sistemele democratice ca urmare a extremismului în creştere şi a distanţei resimţite dintre cetăţeni şi responsabilii politici, planul de acţiune prevede măsuri pentru promovarea alegerilor libere şi corecte, consolidarea libertăţii mass-mediei şi combaterea dezinformării. Concret, Comisia va propune norme juridice privind publicitatea politică online care vor viza sponsorii conţinutului plătit şi canalele de producţie şi de distribuţie, inclusiv platformele online, sectorul publicitar şi firmele de consultanţă politică şi vor clarifica responsabilităţile respective ale acestora, informează site-ul Comisiei.

* La 2 decembrie, Comisia a adoptat o strategie pentru gestionarea sustenabilă a pandemiei în lunile de iarnă care urmează, perioadă în care riscul transmiterii virusului poate creşte din cauza unor circumstanţe specifice, cum ar fi reuniunile în interior. Printre măsurile recomandate de Comisie, pentru a menţine sub control pandemia până când vaccinurile sunt disponibile pe scară largă, se numără: distanţarea fizică şi limitarea contactelor sociale, esenţiale; testarea şi depistarea contacţilor, considerate esenţiale pentru detectarea cazurilor grupate şi stoparea transmiterii; respectarea recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind revigorarea sprijinului public pentru a combate oboseala şi stresul psihosocial generat de lupta cu pandemia etc, scrie site-ul Comisiei.

* Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell au prezentat, la 2 decembrie, o propunere pentru o nouă agendă transatlantică orientată spre viitor. În timp ce anii trecuţi au fost marcaţi de tensiuni bilaterale şi tendinţe unilaterale, în relaţia UE-SUA, victoria preşedintelui ales Joe Biden, combinată cu o Uniune Europeană mai asertivă, reprezintă o ocazie de a proiecta o nouă agendă transatlantică pentru cooperare globală bazată pe valorile noastre comune, interesele şi influenţa globală, informează Comisia Europeană, conform https://ec.europa.eu/.

Consiliul Uniunii Europene

* La 2 decembrie, Consiliul a aprobat concluziile privind "Abordarea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi: evaluarea şi distribuirea muncii remunerate şi a muncii de îngrijire neremunerate", prin care cere Comisiei şi statelor membre să facă eforturi mai mari în vederea reducerii disparităţilor de gen şi combaterii stereotipurilor, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul European

* Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus, la 3 decembrie, elaborarea unui "tratat internaţional privind pandemiile" fără a avansa un calendar, în cadrul unui summit virtual privind COVID-19 organizat de Adunarea generală a ONU. "Numărul de epidemii s-a înmulţit în ultimele decenii" şi "am fost luaţi prin surprindere" de virusul COVID-19, a spus el. "Este deci o formă de eşec şi va trebui să ne învăţăm lecţiile", a afirmat Charles Michel, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Parlamentul European (PE)

* Într-o rezoluţie adoptată la 2 decembrie de către Comisia pentru ocuparea forţei de muncă din PE se arată că ţările UE trebuie să se asigure că lucrătorilor li se permite să oprească dispozitivele digitale inclusiv prin intermediul convenţiilor colective. Eurodeputaţii atrag atenţia asupra faptului că această cultură de a fi "mereu pornit" ("always on") şi aşteptarea crescândă ca lucrătorii să poată fi contactaţi în orice moment pot afecta negativ echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa personală, sănătatea fizică şi mentală şi bunăstarea, afirmă Comisia pentru ocuparea forţei de muncă din PE. Rezoluţia cu caracter non-legislativ va fi votată în sesiunea plenară a Parlamentului din ianuarie 2021, conform https://www.europarl.europa.eu/.

* La 2 decembrie, instituţiile UE au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la modul în care ţările membre vor putea cheltui fondurile regionale, de coeziune şi sociale ale Uniunii pentru 2021-2027. Negociatorii Parlamentului şi ai Consiliului au fost de acord că resursele totale pentru fondurile economice, sociale şi teritoriale disponibile pentru 2021-2027 sunt de 330 miliarde euro, scrie site-ul Parlamentului European. În aceeaşi zi, s-a ajuns la un acord provizoriu şi cu privire la resursele disponibile pentru cooperarea transfrontalieră în perioada 2021-2027. Astfel, aceste resurse au fost stabilite la 8 miliarde euro, prin instrumentul UE Interreg, conform https://www.europarl.europa.eu/.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

* Recursul Ungariei împotriva Parlamentului European, care a iniţiat în 2018 o procedură împotriva Budapestei pentru risc de încălcare a valorilor Uniunii Europene, trebuie să fie respins, a estimat la 3 decembrie, avocatul general al Curţii de Justiţie a UE. Această chestiune a respectării statului de drept se află în centrul conflictului deschis între Bruxelles şi Budapesta, care blochează, împreună cu Varşovia, aplicarea planului de relansare european pentru a protesta împotriva unui nou mecanism care condiţionează alocarea fondurilor europene de respectarea valorilor UE, conform AFP şi site-ului https://curia.europa.eu/.

Procedura declanşată de PE poate duce la sancţiuni care pot merge până la privarea ţării vizate de dreptul său de vot în Consiliul European, dar ea are puţine şanse de reuşită din cauza regulii unanimităţii, cu excepţia ţării vizate. Aceeaşi procedură, aşa-numită a articolului 7, a fost lansată împotriva Poloniei, la iniţiativa Comisiei Europene, în 2017.

Pe de altă parte, preşedintele grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, a confirmat, în aceeaşi zi, posibilitatea ca fondul de redresare post-pandemie să fie activat fără Polonia şi Ungaria, care au blocat acest fond şi bugetul multianual al UE pentru a se împotrivi noului mecanism care condiţionează accesarea fondurilor europene de statul de drept, potrivit agenţiei EFE.

Agenţia Europeană a Medicamentului

*Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat, la 1 decembrie, că va organiza, cel mai târziu la 29 decembrie, o reuniune extraordinară pentru a da - sau nu - undă verde comercializării vaccinului împotriva COVID-19 dezvoltat de companiile germană BioNTech şi americană Pfizer, conform AFP. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Anda Badea)