Filmul "Între oglinzi paralele", regizat de Mircea Veroiu - care a scris şi scenariul, a avut premiera în 1978. Pelicula este inspirată din trei titluri de referinţă din creaţia scriitorului Camil Petrescu - "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război", "Patul lui Procust" şi "Jocul ielelor". De altfel, titlul filmului este şi titlul unui capitolul din romanul "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război".

" 'Între oglinzi paralele' este un cocktail cinematografic destul de greu de realizat şi de digerat, având în vedere complexitatea personajelor. Regizorul se axează pe frământările sufleteşti ale lui Ştefan Gheorghidiu, un intelectual rasat, dar mereu rupt emoţional între idealurile sale şi realitatea umană din jur", scrie site-ul www.cinemaraton.ro în prezentarea filmului.

Filmul este o dramă inspirată din proza lui Camil Petrescu, o dramă ce "spune povestea a doi tineri intelectuali, prieteni apropiaţi, ale căror vieţi sunt bulversate de izbucnirea războiului şi de conştientizarea divergenţelor lor de opinie asupra problemelor sociale şi politice ale naţiunii la momentul respectiv", scrie site-ul tvr.ro.

Genericul filmului este alcătuit din fotografii cu aspect vechi, de epocă - unele fiind chiar fotografii de epocă, altele fiind fotografii în care apar actorii care dau viaţă personajelor, dar şi acestea au "iz" de epocă. Pentru realizarea peliculei a fost consultat, în calitate de consilier istoric, profesorul Ion Ardeleanu, scrie în genericul filmului.

Ştefan Gheorghidiu (interpretat de actorul Ion Caramitru) şi Gore (interpretat de actorul Ovidiu Iuliu Moldovan) sunt prieteni vechi, ambii fiind nemulţumiţi de situaţia din ţară. Ei discută despre nedreptăţile pe care le suferă muncitorimea, despre nedreptăţile războiului, spunând că "dreptatea este una singură, nu există dreptăţi, dar există nedreptăţi, ele sunt mai multe". Gore scrie la un ziar. El şi Ştefan sunt de părere că "nu trebuie să scrie decât aceia care au ceva de spus".

Acţiunea filmului este poziţionată în perioada premergătoare Primului Război Mondial şi surprinde multe aspecte - fricţiuni gazetăreşti între membrii unei redacţii pe tema articolelor politice, probleme de familie legate de moşteniri, scene idilice în natură, scene la bal în vile luxoase, dar şi scene violente legate de confruntări politice.

Foto: cinemagia.ro

Într-o discuţie cu unchiul său Tache, referitoare la moştenirea averilor, Ştefan spune că "moştenirile aduc cu ele ceva şi din caracterul celui care le lasă", printre care şi "o şiră a spinării flexibilă ca nuiaua". După moartea unchiului Tache (interpretat de actorul Fory Etterle), Ştefan află că acesta i-a lăsat lui întreaga avere. Se iscă un întreg scandal pe această temă, chiar în cimitir, în timpul funeraliilor lui Tache.

Nae (interpretat de actorul George Constantin), alt unchi al lui Ştefan, îi propune să lase o jumătate din avere restului familiei. În caz contrar, Nae ameninţă cu un proces. Ştefan acceptă, pentru că între membrii familiei care cereau acest lucru era şi mama lui.

După ce Ştefan intră în posesia averii, el pătrunde în lumea celor bogaţi şi acest fapt îi aduce alte neînţelegeri şi certuri cu unchiul Nae, acesta dorind să se implice în politică. Deşi ajunge un om cu bani şi cu relaţii, acest lucru nu-l schimbă pe Ştefan, el rămâne în continuare aceeaşi persoană cu principii, care nu-şi uită prietenii.

Într-o confruntare cu autorităţile, Gore e rănit grav, iar Ştefan îl ajută. El stă alături de prietenul său până la final, când Gore moare. Pe de altă parte, soţia sa, Ela (interpretată de actriţa Elena Albu), îi dă mereu motive de gelozie lui Ştefan, iar în final, cei doi se despart, dar rămân în relaţii bune şi se întâlnesc ocazional. Ela îşi deschide un magazin de modă, iar la o astfel de întâlnire, îi reproşează lui Ştefan că el duce o existenţă şi are nişte convingeri care îi pot pune viaţa în pericol, aşa că îi sugerează să-şi scrie testamentul, dar să îi lase şi ei "ceva". Dezamăgit, în finalul filmului, Ştefan îi spune că îi lasă ei tot ce are, apoi pleacă.

În unele secvenţe se pot regăsi locuri cunoscute din Bucureşti, unde au avut loc filmări - pasajele dintre Calea Victoriei şi strada Academiei (paralele cu strada Lipscani), curtea Muzeului "George Enescu".

Subiectul romanelor lui Camil Petrescu, din care este inspirat filmul, ar putea fi transpunerea impresiilor scriitorului din perioada 1916-1918, când a participat ca ofiţer la Primul Război Mondial.

"Între oglinzi paralele, deşi poartă titlul unui capitol dintr-un roman cunoscut, nu e nici ecranizarea, nici adaptarea operei lui Camil Petrescu (...). Cel mult, filmul este ocazionat sau sprijinit (nu bazat) pe invocarea scrierilor lui Camil Petrescu, îndeosebi a romanului 'Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război', din care cineastul preia numele unor personaje, unele situaţii şi replici. (...) Ştefan Gheorghidiu este numele din film al unui personaj care asistă, pe margine, la petreceri dansante sau vorbite, dând din când în când câte o replică albă sau acră. (...) Personajele compuse şi filmate de Mircea Veroiu sunt fixate pe întâia treaptă a evoluţiei intelectuale - contemplarea şi auto­contemplarea. (...) Manierismul de fin artizan al lui Mircea Veroiu, aplicat pe spaţii mici, cu truvaiuri regizorale şi scenaristice remarcabile se apropie mai lesne de ceea ce înţelegem prin stil artistic atunci când se exersează în schiţă sau, separat, pe secvenţe", scria Valerian Sava în cronica de film publicată în revista "Cinema" nr. 3 (din martie 1979), potrivit site-ului http://aarc.ro.

Foto: cinemaraton.ro

Filmul "Între oglinzi paralele" este "o dramă psihologică, cu acţiunea plasată în mediul intelectual românesc din perioada imediat premergătoare intrării României în primul război mondial", scria Bujor T. Râpeanu în lucrarea "Filmat în România", apărută în 2005, la Editura Fundaţiei Pro.

"Tânărul erou, dezamăgit în existenţa sa şi în căutarea ideii de absolut (în dragoste, în viaţa socială, în afaceri, în prietenie, în politică), ia decizia de a pleca pe front", mai amintea Bujor T. Râpeanu, potrivit site-ului https://www.caravanafilm.ro.

"Vieţile a doi prieteni, intelectuali, sunt tulburate de izbucnirea războiului şi de conştientizarea faptului că fiecare trebuie să adopte o poziţie faţă de problemele politice şi sociale prin care trece ţara", scrie site-ul cinemagia.ro în prezentarea filmului.

Din distribuţia peliculei mai fac parte actorii: Rodica Tapalagă, Dorel Vişan, Virgil David, Corado Negreanu, Adrian Pintea, Cornel Ciupercescu, Zephi Alşec, Eugenia Bosânceanu, Tatiana Iekel, Boris Petroff, Ion Igorov, Lia Şahighian, Ruxandra Sireteanu, Irina Bârlădeanu, Ion Niciu, Vasile Muraru, Gheorghe Oprina, George Oancea, Sorin Balaban, Petre Gheorghiu Goe, N. Gr. Bălănescu, Constantin Lambrino, Constantin Dinescu, Coca Enescu, Vera Varzopov, Emil Rolea, Ion Anghelescu Moreni, Traian Zecheru.

Filmul "Între oglinzi paralele" a primit în 1979, din partea ACIN, premiile pentru imagine, decoruri, montaj, dar şi o diplomă de onoare pentru interpretare pentru actriţa Elena Albu, potrivit site-ului https://www.cinemaraton.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)